51 matches
-
de-ți țiuia și fremăta tot corpul ca la un cutremur, șuvoaiele ieșiseră cu mult din matcă și-și măreau debitele la confluența cu nenumărații torenți ce plecau din Țefeleică pentru a se adăposti în tăpșanele Văii Porcului și ale Zârnei, luncile toate erau inundate, un colț din natură cu imașuri și fânețe nu se mai supunea nici unor legi, era ca și cum Dumnezeu părăsise intenționat acele locuri sporind și mai mult amărăciunea oamenilor, neputincioși și temători ca nici o altă dată mai apropiată
BASTARDUL de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 172 din 21 iunie 2011 by http://confluente.ro/Bastardul.html [Corola-blog/BlogPost/372100_a_373429]
-
fost preluate din hărțile cadastrale ale localităților Secusigiu (anul 1985), Semlac (1985) și Pecica (anul 1985), suprafața Mureșului, fiind măsurată prin folosirea unui GPS Magelan și a unei hărți satelitare a zonei. IV.2. Rezervația naturală Golul alpin Valea Rea - Zârna, 6.480 ha, localitatea Nucșoara, județul Argeș Descrierea limitelor Limita nordică: este reprezentată de culmea Munților Făgăraș trecând de la est la vest prin: vârful Ludișoru (2302m), până în Curmătura Brătilei (2274m), Vârful Fața Unsă (2246m), Curmătura Zârnei (1923m), Vârful Zârna (2216m
EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
Golul alpin Valea Rea - Zârna, 6.480 ha, localitatea Nucșoara, județul Argeș Descrierea limitelor Limita nordică: este reprezentată de culmea Munților Făgăraș trecând de la est la vest prin: vârful Ludișoru (2302m), până în Curmătura Brătilei (2274m), Vârful Fața Unsă (2246m), Curmătura Zârnei (1923m), Vârful Zârna (2216m), Vârful Fundu Bandei (2450m), Vârful Iezerului (2429m), Vârful Uriea (2472m), Curmătura Mogoșului, Vârful Mogoș (2395m), Vârful Cheia Bandei (2381m), Fereastra Mare a Sâmbetei (2188 m), Vârful Gălășescu Mic (2398 m), Vârful Gălășescu Mare (2471 m), Vârful
EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
Rea - Zârna, 6.480 ha, localitatea Nucșoara, județul Argeș Descrierea limitelor Limita nordică: este reprezentată de culmea Munților Făgăraș trecând de la est la vest prin: vârful Ludișoru (2302m), până în Curmătura Brătilei (2274m), Vârful Fața Unsă (2246m), Curmătura Zârnei (1923m), Vârful Zârna (2216m), Vârful Fundu Bandei (2450m), Vârful Iezerului (2429m), Vârful Uriea (2472m), Curmătura Mogoșului, Vârful Mogoș (2395m), Vârful Cheia Bandei (2381m), Fereastra Mare a Sâmbetei (2188 m), Vârful Gălășescu Mic (2398 m), Vârful Gălășescu Mare (2471 m), Vârful Răcorelelor (2455 m
EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
Mezea, Piscul Stânei (2046 m), Piscul Mutătoarea Mare (1944 m), Culmea Oticu, Vârful Oticu (2044 m), până în Vârful Colții Cremenei; Limita sudică: Din vârful Colții Cremenei, limita se continuă spre vest prin Culmea Porcului trecând prin bornele silvice (UP VI Zârna) 201, 199, 198, 196, apoi Piscul Aninătoarei (bornele silvice 183, 182, 180, 173, 172, 171), Culmea Omătului (borna silvică 169), Izvorul cu Pietre (bornele silvice 166, 167), Culmea Caprelor (borna silvică 163), Valea Mutătoarea Mică (borna silvică 162), Piscul Mutătoarea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
Valea Brătilei (bornele silvice 127, 129, 131, 133, 134, 135, 136), Culmea Zârnulița (bornele silvice 112, 113, 116, 117, 124), Valea Zârnuliței (bornele silvice 97, 98, 101, 102, 104, 106, 107, 110, 111), Izvorul Ludișorului (bornele silvice 93, 94),' Valea Zârnei (bornele silvice 59, 60, 61, 62, 65, 66, 68, 85, 86, 89, 90, 92), Valea Leaota (bornele silvice 42, 45, 46, 50, 51, 54, 55, 57), Piscul Hotarului (borna silvica 41), Culmea Plăvia (bornele silvice 27, 37), Valea Calului (bornele
EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
90, 92), Valea Leaota (bornele silvice 42, 45, 46, 50, 51, 54, 55, 57), Piscul Hotarului (borna silvica 41), Culmea Plăvia (bornele silvice 27, 37), Valea Calului (bornele silvice 25, 26), prin Colții Cremenei și Culmea Mezea bordând râurile Leaota, Zârna și Brătila urmând Culmea Căpățâna-Mușetescu și trecând prin bornele silvice ce aparțin UP V Valea Rea, Izvorul Casei (bornele silvice 288, 294, 300), Piscul Ursului (bornele silvice 207, 229, 231, 235, 238, 241, 245, 247, 250, 253, 254, 262, 263
EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
Izvorul Lineaț (bornele silvice 102, 105, 110) urca prin borna silvica 100 spre vest pe Valea Mocanilor până în Vârful Valea Lunga; Limita vestică: pornește din dreptul bornei silvice 100 situată la intersecția U.P. V Valea Rea cu U.P. VI Zârna urcă în vârful Valea Lungă 2254 m, urmează apoi culmea Muntelui Furfuescu, urmând apoi spre nord culmea Scărișoarei prin vârfurile Muntele Scărișoara (2435 m), Scărișoara Mică (2472 m), Scărișoara Mare 2489 m, Galbena 2412 m, continuată apoi de custura Piscu Roșu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
custura Viștea Mare - Moldoveanu (2455 m), până în vârful Vârful Viștea Mare (2527 m). Bornele silvice sunt preluate din amenajamentul Ocolului Silvic Domnești întocmit în anul 1993, fiind incluse și pe harta silvică Descrierea suprafețelor Rezervația naturală Golul alpin Valea Rea - Zârna cuprinde de la est la vest următoarele goluri alpine: Brătila, Zârna, Leaota, Dara, Bândea, Valea Rea-Gălășescu, Pojarna. IV.3. Rezervația naturală Măgura-Nucșoara, 15,8 ha, localitatea Nucșoara, județul Argeș Descrierea limitelor Limita nordică: pornește din dreptul intersecției drumului comunal 430 cu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
Mare (2527 m). Bornele silvice sunt preluate din amenajamentul Ocolului Silvic Domnești întocmit în anul 1993, fiind incluse și pe harta silvică Descrierea suprafețelor Rezervația naturală Golul alpin Valea Rea - Zârna cuprinde de la est la vest următoarele goluri alpine: Brătila, Zârna, Leaota, Dara, Bândea, Valea Rea-Gălășescu, Pojarna. IV.3. Rezervația naturală Măgura-Nucșoara, 15,8 ha, localitatea Nucșoara, județul Argeș Descrierea limitelor Limita nordică: pornește din dreptul intersecției drumului comunal 430 cu limita parcelei PPD 7 bis ocolind vârful Măgura (877 m
EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
33. Lolium temulentum - zizanie 34. Lupinus albuș - cafeluța 35. Oenanthe aquatica - mărăraș 36. Paris quadrifolia - dalac 37. Ranunculus sceleratus - boglari 38. Ricinus communis - ricin 39. Ruta graveolens - virnanț 40. Sarothamnus scoparius - măturice 41. Scopolia carniolica - mutulică 42. Solanum dulcamara - lesnicior, zîrna 43. Solanum laciniatum - zîrna lacineata 44. Solanum nigrum - zîrna 45. Veratrum album - stirigoaie 46. Vinca minor - saschiu ──────────────────────────────���──────────────────────────── -----
EUR-Lex () [Corola-website/Law/125233_a_126562]
-
34. Lupinus albuș - cafeluța 35. Oenanthe aquatica - mărăraș 36. Paris quadrifolia - dalac 37. Ranunculus sceleratus - boglari 38. Ricinus communis - ricin 39. Ruta graveolens - virnanț 40. Sarothamnus scoparius - măturice 41. Scopolia carniolica - mutulică 42. Solanum dulcamara - lesnicior, zîrna 43. Solanum laciniatum - zîrna lacineata 44. Solanum nigrum - zîrna 45. Veratrum album - stirigoaie 46. Vinca minor - saschiu ──────────────────────────────���──────────────────────────── -----
EUR-Lex () [Corola-website/Law/125233_a_126562]
-
Oenanthe aquatica - mărăraș 36. Paris quadrifolia - dalac 37. Ranunculus sceleratus - boglari 38. Ricinus communis - ricin 39. Ruta graveolens - virnanț 40. Sarothamnus scoparius - măturice 41. Scopolia carniolica - mutulică 42. Solanum dulcamara - lesnicior, zîrna 43. Solanum laciniatum - zîrna lacineata 44. Solanum nigrum - zîrna 45. Veratrum album - stirigoaie 46. Vinca minor - saschiu ──────────────────────────────���──────────────────────────── -----
EUR-Lex () [Corola-website/Law/125233_a_126562]
-
Voicu Ion Gheorghe; 266. domnului Voicu Niculae Petrică; 267. doamnei Voinea Ștefan Constantina; 268. doamnei Voinea Radu Mariana; 269. domnului Zainea Stancu Grigore; 270. doamnei Zamfir Ștefan Aurica; 271. doamnei Zănoaga Costică Dorina; 272. doamnei Zepa Marin Emilia; 273. domnului Zîrnă Alexandru Constantin. Anexă 4 Medalia Bărbăție și Credința clasa a III-a, cu însemn pentru militari 1. domnului maistru militar principal Cătana David David; 2. domnului maistru militar principal Vlaicu Stan Valeriu; 3. domnului maistru militar clasa I Șandru Mircea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/228399_a_229728]
-
antrenor fotbal-tenis; 21. domnului Pîrvulescu Adrian Silviu Ștefan - sportiv oina; 22. domnului Roșu Petrică Cornel - sportiv oina; 23. domnului Știfu Gheorghe Andi-Gheorghe - sportiv karate; 24. domnului Trusan Gheorghe Ionel - sportiv oina; 25. domnului Tudose Dănuț Lucian - sportiv oina; 26. domnului Zârna Gheorghe Ion - fost președinte al Federației Române de Fotbal-Tenis. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI TRAIAN BĂSESCU În temeiul art. 100 alin. (2) din Constituția României, republicata, contrasemnam acest decret. PRIM-MINISTRU EMIL BOC București, 16 ianuarie 2012. Nr. 30.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/238266_a_239595]
-
Turbatu Ț. Mihalache 3964. Turea Mărită Șerban 3965. Tutui Anculeana Alexe 3966. Ursu G. Grigore 3967. Ursu R. Gheorghe 3968. Vasilache I. Niță 3969. Vatra V. Toader 3970. Verbiță I. Alexandru 3971. Voicu V. Ștefan 3972. Zamfir R. Gheorghe 3973. Zârna R. Tănăsache 3974. Zlota P. Neculai Uniunea Veteranilor de Război și a Urmașelor Veteranilor ● județul Argeș: 3975. Din C. Ion 3976. Stătescu Gh. Mihai ● județul Bacău: 3977. Popa Gh. Aurelian ● București: 3978. Amzulescu I. Cezar 3979. Cotroceanu I. Alexandru 3980
EUR-Lex () [Corola-website/Law/153987_a_155316]
-
Țel Aviv, Ierusalaim 79. (146/2006) 165. Zaharia Emanuel, fiul lui Solomon și Clară, născut la data de 13 martie 1955 în localitatea București, România, cetățean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Haifa, str. Harisonim nr. 26A. (212/2006) 166. Zârna Paul Emil, fiul lui Constantin și Eva, născut la data de 28 mai 1944 în localitatea Beliu, județul Arad, România, cetățean american, cu domiciliul actual în S.U.A., 2145 Aroma Dr # A W. Covina, CA 91791. (3.481/2008) 167. Zeides
EUR-Lex () [Corola-website/Law/210175_a_211504]
-
decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România). Situl „” se întinde pe o suprafață de 375 hectare și include aria protejată Căldările Zăbalei - Zârna Mică (350 ha), rezervație naturală de tip floristic, faunistic, higrogeomorfologic și peisagistic. Situl reprezintă o zonă montană (fragmentată de apele văii Zăbalei) încadrată în bioregiunea alpină a Munților Vrancei (grupare muntoasă a Carpaților de Curbură), ce conservă trei tipuri de
Căldările Zăbalei () [Corola-website/Science/331133_a_332462]
-
Depresiunea Făgărașului, cunoscută și sub denumirea de "Țara Oltului". Înspre nord, pe o distanță de doar , diferența de nivel atinge peste de metri. Spre sud, delimitarea este mult mai puțin accentuată, fiind făcută, după culmi lungi (Olanului, Robița, Scărișoara, Nisipuri, Zârna, etc.), de șirul depresiunilor Câmpulung, Brădetu, Arefu și Jiblea. Suprafața totală acoperită de munții Făgărașului este peste , fiind, spre comparație, de circa 7,5 ori mai mare decât a munților Bucegi. Pe cuprinsul întinderii masivului Făgărașului se găsesc 8 vârfuri
Munții Făgăraș () [Corola-website/Science/300137_a_301466]
-
Cornu Calțunului cu , Hârtopu cu , Dara cu . Există, de asemenea, 42 de vârfuri având peste și mai mult de 150 de vârfuri de peste . Aceste vârfuri sunt separate între ele prin șei adânci, unele coborând până sub 2000 m altitudine (Curmătura Zârnei: 1.932 m). Această densitate de culmi, abrupturi, vârfuri și înălțimi, i-au atras masivului și denumirea de Alpii Transilvaniei, expresie atribuită savantului francez Emmanuel de Martonne. Din creasta masivului se desprind către nord și sud, ca niște puternice contraforturi
Munții Făgăraș () [Corola-website/Science/300137_a_301466]
-
secolului al XIX-lea, astăzi Muzeu Sătesc), toate patru din Homorâciu; ruinele conacului Nae Gaftoi (sfârșitul secolului al XIX-lea); casele Eufrosina Săcuiu (1898), Constantin N. Manolică (începutul secolului al XX-lea), Maria Ciobanu (sfârșitul secolului al XIX-lea), Sevasta Zârnă și Ana Onea (începutul secolului al XX-lea), ultimele șase din satul Izvoarele.
Comuna Izvoarele, Prahova () [Corola-website/Science/310699_a_312028]
-
sa "Pinax theatri botanici" a dat cartofului denumirea de "Solanum tuberosum", denumire preluată de Carl Linné în sistematica sa. În 1620, în lucrarea sa "Promos", Gaspard Bauhin completează denumirea cartofului în "Solanum tuberosum esculentum" și a recunoscut înrudirea cartofului cu zârna ("Solanum nigrum"). Cinci ani după Bauhin, Clusius descrie amănunțit cartoful în "Rariorum plantarum historiae". Potrivit lui Bauhin, Clusius este cel care introduce cartoful în Germania, în grădinile de plante medicinale ale medicului L. Scholtz din Breslau și ale lui M. Chimlecus
Istoria cartofului în Europa () [Corola-website/Science/323402_a_324731]
-
au locuit oameni din cele mai vechi timpuri. Mai apoi, în perioada romană, se pare că aici au fost înmormântați soldați ai Legiunii XIII Gemina. Prima atestare documentară care amintește de Zărnești datează din anul din 1373, sub numele de "Zârna". În anul 1395 localitatea este amintită ca și „possessio regalis Zerne”. Alte denumiri importante care mai apar după anul 1437 sunt: "Zerna", "Villa Czerne" și "Zernyest". Orașul Zărnești s-a dezvoltat pe vechiul așezământ al localității "Zârnești", atestarea documentară a
Zărnești () [Corola-website/Science/296995_a_298324]
-
din interior din pricina mormintelor și se pardosește cu cărămidă și i se adaugă în față un pridvor de 6,60m pe 6,60m. În anul 1923 se înlocuiește catapeteasma veche măcinată de câri și igrasie și se pictează de către pictorul Zârna din Focșani. în anul 1990, cu binecuvântarea Prea Sfințitului Eftimie-Episcopul Românului, au început lucrările de restaurare sub îndrumarea prof. arh. Alexandru Cișmigiu și Asis. Universitar Mircea Crișan și sub atentă supraveghere a preotului paroh Agafitei Gheorghe. Așa s-au consolidat
Biserica „Duminica Tuturor Sfinților” din Miron Costin () [Corola-website/Science/333792_a_335121]
-
privilegiu de întărire a vămii de la Moldovița era dat la 14 aprilie 1411, vama ce duce în Transilvania. Peste un an, și tot în luna aprilie, Ana, soția domnului, dăruia Moldoviței, cu un an înainte să moară, satul Vaculinți, unde Zârnă și-a făcut seliște sub pădure. În 1503, Zârnă (Zernă) era sat. La 11 februarie 1447, domnul întărea Moldoviței daniile făcute de Alexandru cel Bun “începând cu vama ce duce în Țara Ungurească, care este mai jos de mănăstire la
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]