KorAP: Find »[drukola/base=zăcământ & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 2 3 ...216 >

5,379 matches

Corola-blog/BlogPost/360141_a_361470

2015 Toate Articolele Autorului Mineritul este o ramură a industriei, prin acest termen înțelegându-se totalitatea procedeelor de extracție a minereurilor situate în subteran (sub un strat de pământ) sau la suprafață. Mineritul are două faze mai importante: • Prospectarea unui zăcământ din regiune, prin care se cercetează zăcământul prin metode geologice și geofizice (radiometrie, electrometrie, magnetism). Metodele geologice cele mai frecvente sunt: - șanțurile de suprafață, forajele geologice, - galerii (lucrare minieră orizontală) - sau puțuri de cercetare (lucrare minieră verticală). Prin aceste metode

MARELE CUTREMUR VA LOVI FOARTE CURÂND ! ( AGONIA ŞI DECESUL UNUI ORAŞ ) ( PARTEA A PATRA ) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1448749663.html [Corola-blog/BlogPost/360141_a_361470]
ramură a industriei, prin acest termen înțelegându-se totalitatea procedeelor de extracție a minereurilor situate în subteran (sub un strat de pământ) sau la suprafață. Mineritul are două faze mai importante: • Prospectarea unui zăcământ din regiune, prin care se cercetează zăcământul prin metode geologice și geofizice (radiometrie, electrometrie, magnetism). Metodele geologice cele mai frecvente sunt: - șanțurile de suprafață, forajele geologice, - galerii (lucrare minieră orizontală) - sau puțuri de cercetare (lucrare minieră verticală). Prin aceste metode se află informații utile despre zăcământ ca

MARELE CUTREMUR VA LOVI FOARTE CURÂND ! ( AGONIA ŞI DECESUL UNUI ORAŞ ) ( PARTEA A PATRA ) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1448749663.html [Corola-blog/BlogPost/360141_a_361470]
cercetează zăcământul prin metode geologice și geofizice (radiometrie, electrometrie, magnetism). Metodele geologice cele mai frecvente sunt: - șanțurile de suprafață, forajele geologice, - galerii (lucrare minieră orizontală) - sau puțuri de cercetare (lucrare minieră verticală). Prin aceste metode se află informații utile despre zăcământ ca: - așezarea lui în spațiu - bogăția lui (rentabilitate) - adâncimea și întinderea lui. Toate aceste informații determină mai târziu metoda de exploatare. • Exploatarea sau extragerea minereului se poate face prin: - exploatare la suprafață (cariere, când zăcământul este aproape de suprafața pământului) - sau

MARELE CUTREMUR VA LOVI FOARTE CURÂND ! ( AGONIA ŞI DECESUL UNUI ORAŞ ) ( PARTEA A PATRA ) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1448749663.html [Corola-blog/BlogPost/360141_a_361470]
se află informații utile despre zăcământ ca: - așezarea lui în spațiu - bogăția lui (rentabilitate) - adâncimea și întinderea lui. Toate aceste informații determină mai târziu metoda de exploatare. • Exploatarea sau extragerea minereului se poate face prin: - exploatare la suprafață (cariere, când zăcământul este aproape de suprafața pământului) - sau exploatare subterană (mină). Exploatarea minieră constă din: - lucrări miniere de deschidere - de pregătire - exploatare propriu zisă. Lucrările miniere după orientarea lor în spațiu sunt: 1. Orizontale: galeria, abatajul; 2. Înclinate: planul înclinat, rostogolul; 3. Verticale

MARELE CUTREMUR VA LOVI FOARTE CURÂND ! ( AGONIA ŞI DECESUL UNUI ORAŞ ) ( PARTEA A PATRA ) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1448749663.html [Corola-blog/BlogPost/360141_a_361470]
aplicând în acest sens, uneori, măsuri dure, menite să redreseze activitatea minelor. După cum se știe, în perioada interbelică minele de cărbuni din Valea Jiului erau reprezentate de capitalul bancar, îndeosebi cel austriac, maghiar, francez și german, care profitau în urma valorificării bogatelor zăcăminte de cărbune din această zonă a Transilvaniei. După înfăptuirea marelui act al Unirii de la 1 decembrie 1918, statul român, specialiști în economie, juriști și politicieni, îndeosebi membri ai Partidului Național Liberal și ai Partidului Național Român s-au pronunțat după

MARELE CUTREMUR VA LOVI FOARTE CURÂND ! ( AGONIA ŞI DECESUL UNUI ORAŞ ) ( PARTEA A PATRA ) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1448749663.html [Corola-blog/BlogPost/360141_a_361470]
a trecut și peste bazinul Jiului, lăsând în urma sa consecințe fără precedent. În timpul ostilităților, goana după tot mai mult cărbune care să alimenteze mașina de război a monarhiei austro-ungare, lipsa de personal calificat au condus la o exploatare haotică a zăcământului de cărbune. În subteran au fost neglijate lucrările de deschidere și de pregătire a noilor capacități de producție, întreținerea lucrărilor miniere aflate în exploatare, galeriile de transport erau presionate și parțial prăbușite, apa neevacuată din subteran a inundat galeriile, iar

MARELE CUTREMUR VA LOVI FOARTE CURÂND ! ( AGONIA ŞI DECESUL UNUI ORAŞ ) ( PARTEA A PATRA ) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1448749663.html [Corola-blog/BlogPost/360141_a_361470]
timp a unor rezultate notabile, asupra cărora merită ca, în măsura posibilităților, să facem o succintă prezentare. În anul 1922 la mina Petrila lucrările de exploatare a cărbunelui se desfășurau între orizonturile nr. 3 și 4 și numai pentru valorificarea zăcământului din stratul principal (nr. 3), întrucât stratele de cărbune nr. 4, 5, 6, 7, 9, 13 și 14 au fost exploatate prin orizonturile superioare nr. 1 și 2, închise în totalitate prin prăbușire și rambleiaj, urmând ca exploatarea lor să

MARELE CUTREMUR VA LOVI FOARTE CURÂND ! ( AGONIA ŞI DECESUL UNUI ORAŞ ) ( PARTEA A PATRA ) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1448749663.html [Corola-blog/BlogPost/360141_a_361470]
și psihotehnic al muncitorului; - protecția muncitorilor prin măsuri de siguranță, serviciu medical și asistență socială; - acordarea unor salarii și prime echitabile; - perfecționarea utilajelor tehnice, introducerea în subteranul minei a noilor tehnologii; - modernizarea și adoptarea unor metode noi de exploatare specifice zăcământului, optându-se pentru introducerea abatajelor frontale cu front lung, unde noile tehnologii să poată înlocui în mare măsură forța fizică a muncitorului. Directorul general al societății aprecia că toate obiectivele stabilite în planul de măsuri tehnico-organizatorice trebuie considerate de întregul

MARELE CUTREMUR VA LOVI FOARTE CURÂND ! ( AGONIA ŞI DECESUL UNUI ORAŞ ) ( PARTEA A PATRA ) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1448749663.html [Corola-blog/BlogPost/360141_a_361470]
Corola-blog/BlogPost/367141_a_368470

care au călcat pragul muzeului au fost încântați de superbele exponate, dar și de condițiile impecabile și de ținută europeană oferite de muzeografi. „Expoziția permanentă cuprinde peste 1.000 de eșantioane minerale, ea fiind organizată pe patru secțiuni: petrografie, mineralogie, zăcăminte, la parterul clădirii și „flori de mină”, la etaj. Multe dintre „florile de mină”, prin raritate, perfecțiune, dimensiuni, parageneză, se ridică la valoarea de tezaur în patrimoniul cultural al României”, a subliniat Ioan Bob, directorul Muzeului de Mineralogie Baia Mare. Secția

MUZEUL DE MINERALOGIE DIN BAIA MARE ESTE UNIC ÎN EUROPA de MARINA GLODICI în ediţia nr. 165 din 14 iunie 2011 by http://confluente.ro/Muzeul_de_mineralogie_din_baia_mare_este_unic_in_europa.html [Corola-blog/BlogPost/367141_a_368470]
Corola-blog/BlogPost/356035_a_357364

cheamă eurocopaci. Râurile, eurorâuri. Șoselele, euroșosele.Rândunelele, eurorândunele. Cloțele, eurocloțe.Pupezele, europupeze. Zambilele, eurozambile.Cuculeul, eurocuculeu. Dar, pe lângă eurocaimacul poveștii, se numără și eurozațul snoavei.Rezultă, dintr-un condei, eurogropi, eurogunoaie, eurovaci, eurohoți, euroșpagă și, de ce nu, cel mai bogat zăcământ de pe la noi, europrostia. Când pui apă de ploaie într-o băutură tare, tăria se blegește și devine plană, precum cenușa.Coniacul, democratizat, devine poșircă.De acum înainte, Europa nu va mai alerga, nebună, spre progres, ci va merge șontâc-șontîc, în

O PINIE, DOUĂ PINII de JANET NICĂ în ediţia nr. 246 din 03 septembrie 2011 by http://confluente.ro/O_pinie_doua_pinii.html [Corola-blog/BlogPost/356035_a_357364]
Corola-blog/BlogPost/377812_a_379141

nu am nici o putere...”. După peripeții la minister, la cererea mea și la intervenția Directorului General Tarasov de la proaspăt înființata societate Sovrom Kvarțit, am ajuns la Ștei, nucleul activității incipiente în domeniul uraniului românesc. Eram la doi pași de fantasticul zăcământ de uraniu de la Băița Bihor. De ce spun fantastic? Acest zăcământ a salvat poziția Uniunii Sovietice pe eșichierul luptei în întrecerea nucleară. Conținutul în uraniu nu se măsura în câteva zecimi de procent, care asigurau exploatarea curentă pe plan mondial, ci

BORIS DAVID (II) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 1513 din 21 februarie 2015 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1424542946.html [Corola-blog/BlogPost/377812_a_379141]
mea și la intervenția Directorului General Tarasov de la proaspăt înființata societate Sovrom Kvarțit, am ajuns la Ștei, nucleul activității incipiente în domeniul uraniului românesc. Eram la doi pași de fantasticul zăcământ de uraniu de la Băița Bihor. De ce spun fantastic? Acest zăcământ a salvat poziția Uniunii Sovietice pe eșichierul luptei în întrecerea nucleară. Conținutul în uraniu nu se măsura în câteva zecimi de procent, care asigurau exploatarea curentă pe plan mondial, ci în procente întregi. Sovieticii au ridicat modestul sat Ștei, la

BORIS DAVID (II) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 1513 din 21 februarie 2015 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1424542946.html [Corola-blog/BlogPost/377812_a_379141]
vorbitor fluent de franceză și engleză, devenit bun amic. Expert în exploatări minere, António Francisco Dâmaso, metis, inginer cu studii la Lisabona, un colaborator de prim rang, devenit prieten peste noapte, partener în călătoriile prin centrele de exploatare a unor zăcăminte unice în lume pentru conținutul lor de niobiu și tantal, de pietre prețioase și semiprețioase, de asbest și altele. Sunt două nume de prieteni deosebiți, în compania cărora am petrecut ore și zile de neuitat. Am întâlnit și specialiști din

BORIS DAVID (II) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 1513 din 21 februarie 2015 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1424542946.html [Corola-blog/BlogPost/377812_a_379141]
Corola-blog/BlogPost/383015_a_384344

poți să vezi altfel decât în negru! Un alt președinte, dar tot de structură comunistă, stă un mandat și nu mișcă un deget pentru a lămuri problema sfârtecatei Basarabii, a vecinătății cu Ucraina hrăpăreață, a problemei Insulei Șerpilor și a zăcămintelor din Marea Neagră și se ,,retrage” cu toate onorurile unui fost președinte. Nimic mai convenabil. Și în final, pentru a rotunji acest sfert de veac, o caricatură de președinte, tot unealtă comunistă, susținut în fel și chip de întreg Vestul Lumii

BORIS DAVID (III) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 1515 din 23 februarie 2015 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1424698077.html [Corola-blog/BlogPost/383015_a_384344]
Corola-blog/BlogPost/358431_a_359760

de ploi, de arșiță, de vânt, / Păreri de rău, tardiv, te împresoară. / De vorbe grele-ajung să nu mai doară, / Pentru-adevăr de ceri consimțământ, / Degeaba-i cerți: nimic nu îi doboară, / Nu mai există oameni de cuvânt. / Cum aurul, ascuns în zăcământ, / Se lasă, periodic, tras afară, / Dispar iubiri fără discernământ, / Scâncind, chiar nemurirea stă să moară. / Călătorind c-un tren rapid, pe scară, / Te-ndrepți spre-același, trist, deznodământ, / Zâmbești amar când vezi: ca o escară, / Se-ntinde nedreptatea pe pământ. Se

O SELECŢIE DE CRISTINA ŞTEFAN, EDITURA ARTBOOK, BACĂU, 2012 (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 502 din 16 mai 2012 by http://confluente.ro/Un_florilegiu_liric_de_exceptie_antolo_cezarina_adamescu_1337168066.html [Corola-blog/BlogPost/358431_a_359760]
Corola-blog/BlogPost/360138_a_361467

de descoperirile arheologice, dar și de obiceiurile, tradițiile populare, casa de locuit, uneltele gospodărești, îmbrăcămintea ș.a. care și-au păstrat caracterul lor tradițional până în zilele noastre, fapt ce dovedește continuitatea și caracterul dacic din vremuri îndepărtate a populației petrilene. Descoperirea zăcămintelor de cărbune, începerea exploatării acestora, dezvoltarea rapidă a construcțiilor economice, sociale, culturale, a căilor de comunicație, după anul 1850 au dat la iveală un impresionant tezaur arheologic, care acoperă perioada începând cu paleoliticul, continuând apoi până în secolul al XIV-lea

ROMÂNIA ÎN PRAGUL UNUI RĂZBOI CIVIL ÎN ANUL 2016 ? ( AGONIA ŞI DECESUL UNUI ORAŞ ) ( PARTEA A CINCEA ) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1801 din 06 decembrie 2015 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1449355205.html [Corola-blog/BlogPost/360138_a_361467]
Corola-blog/BlogPost/356220_a_357549

de către Imperiul Persan. Fostă colonie feniciană importantă, adevărata identitate și-o dobândește în perioada elenă, când grecii au format aici Regatul Kition, în secolul al XIII-lea, devenind un important port și centru de comerț (insula este foarte bogată în zăcăminte de cupru). Datorită așezării sale a devenit principala atracție pentru cotropitorii străini, Cipru fiind la mila cuceritorilor săi - fie greci, perși, egipteni, romani, bizantini, turci, francezi, venețieni sau britanici - o perioadă îndelungată, și, totodată, loc de intersectare a atâtor civilizații

LARNACA de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 525 din 08 iunie 2012 by http://confluente.ro/Georgeta_resteman_cipru_7_larnaca_georgeta_resteman_1339162591.html [Corola-blog/BlogPost/356220_a_357549]
Corola-blog/BlogPost/370590_a_371919

și anume asigurarea pâinii de toate zilele, contribuind la obținerea aurului și argintului de către Daci. Romanii, la ocuparea Daciei au capturat și transportat la Roma peste 150 000 kg aur și 115 000 kg argint. Apoi ei au continuat exploatarea zăcămintelor aurifere din Munții Apuseni și după ocuparea Daciei [...]» (p. 5). Apoi, fără a ni se preciza dacă, în afara Daciei Antice (fie reducându-se și numai la aria României de azi), pe glob, mai există alte locuri / țări care să se

DE LA ROŢILE DE APĂ ALE DACIEI ANTICE LA MODERNELE TURBINE HIDRAULICE de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2334 din 22 mai 2017 by http://confluente.ro/ion_pachia_tatomirescu_1495445856.html [Corola-blog/BlogPost/370590_a_371919]
Corola-blog/BlogPost/347523_a_348852

Voica, unul venit din tradiția universală a muzicii, continuat și deopotrivă înnoit cu fiecare apariție, întotdeauna explozivă în ritm și splendoare, poate fi susceptibil de obiecții, în sensul de a disloca o perioadă de timp muzical românesc, din întregul lui zăcământ neprețuit. Comparația în spiritul critic, necesară și reiterabilă, convinge că nu se greșește zicându-se că deceniile al șaselea, al șaptelea și al optulea au fost cele ale muzicii ușoare estetizate de cântăreți generoși și remarcabili care au cultivat mesajul

MARINA VOICA. IUREŞUL UNUI SPIRIT ŞI MIRACOLUL MUZICII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1114 din 18 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Maeina_voica_iuresul_unui_sp_aurel_v_zgheran_1390050839.html [Corola-blog/BlogPost/347523_a_348852]
Corola-blog/BlogPost/344798_a_346127

Autor: Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 1762 din 28 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului Cel mai frumos om e omul bun. Toate celelalte calități sunt culori și accesorii ca brățara, cercelul, inelul... Bunătatea umană întrece în frumusețe un zăcământ de aur, o garderobă imperială, un lanț de bijuterii! Lăsându-le deoparte pe toate, după ce dăm ochilor ce e al ochilor, de față cu interpreta de muzică folclorică oltenească Mariana Ionescu Căpitănescu, detectăm prima frumusețe a ei, activă prin harul

MARIANA IONESCU CAPITANESCU. ŞI DACĂ N-AR CÂNTA, TOT UN OM FRUMOS AR FI… de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1762 din 28 octombrie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1446032993.html [Corola-blog/BlogPost/344798_a_346127]
Corola-blog/BlogPost/378303_a_379632

oglindă și iarba verde, ce strălucea în lumina soarelui. Mai adăugase fel și fel de flori ce împarfumau aerul pe care îl respirai și copacii impunători, care învăluiau pe alocuri planeta cu umbra lor, apoi munții măreți și plini de zăcăminte prețioase și folositoare. Și ca planeta să fie cât mai împodobită, s-a gândit El bine și-a mai creat multe viețuitoare. Prima dată a făcut zburătoarele mari și mici, colorate în sute de culori cu graiuri frumoase sau urâte

DUMNEZEU ŞI OMUL de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 by http://confluente.ro/mihaela_mosneanu_1464991541.html [Corola-blog/BlogPost/378303_a_379632]
Corola-blog/BlogPost/360967_a_362296

cărbunelui aveam centre tradiționale precum Valea Jiului, minele de minereuri erau reprezentate doar de cele de aur în mare parte, sau de fier. Astfel că noi metale trebuiau scoase la suprafață precum cuprul cu asociații săi mai slab reprezentați în aceste zăcăminte precum aurul și argintul. Dacă în zona Moldovei aveau să apară minele de la Leșul Ursului cu Uzina de Preparare de la Tarnița, în Banat avea să fie deschisă un nou centru minier chiar pe malul Dunării, la Moldova Nouă. Totuși alte

COLINELE CU LILIAC, UN ROMAN DESPRE MINERIT de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1249 din 02 iunie 2014 by http://confluente.ro/Mihai_leonte_1401709552.html [Corola-blog/BlogPost/360967_a_362296]
Mina trebuia deschisă și pusă pe picioare, dar asta s-a amânat din cauza marilor investiții din alte locuri din România. Aici sarcina de a deschide noua exploatare revine unui experimentat inginer care participase la deschiderea și punerea în exploatare a zăcământului din Moldova Nouă, de unde plecase în urma unor neînțelegeri cu factorii locali. Aceasta poveste fiind inclusă în romanul JURNAL DIN VIZUINA CU ȘACALI tipărit în 2010, autor fiind inginerul miner Ion BUREȚEA. Inginerul plecase din Moldova Noua pentru a se angaja

COLINELE CU LILIAC, UN ROMAN DESPRE MINERIT de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1249 din 02 iunie 2014 by http://confluente.ro/Mihai_leonte_1401709552.html [Corola-blog/BlogPost/360967_a_362296]
Corola-blog/BlogPost/372280_a_373609

oltenești de la o măicuță de la Mănăstirea Tismana. Cu formația artistică a acestei cooperative am participat la numeroase festivaluri din țară și am fost laureată a festivalului județean de la Craiova, ca solistă și dansatoare”. De parcă totul urcă pe un filon de zăcământ prospectat, și liceul pe care l-a absolvit Polina Manoilă poartă un nume de reverberație sentimentală, elegiacă: „Iulia Hașdeu”. Este perioada în care aspirațiile muzicale ale artistei încep a se cristaliza în împliniri remarcabile. A studiat la Școala Populară de

POLINA MANOILĂ, CÂNTĂREAŢA UNEI DRAGOSTE OLTENEŞTI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1038 din 03 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Polina_manoila_cantareata_aurel_v_zgheran_1383487162.html [Corola-blog/BlogPost/372280_a_373609]
Corola-blog/BlogPost/360143_a_361472

multe 'probleme' să-și pună pe ei nu aveau nevoie, adică haine, cald este tot timpul...despre ceea ce trebuiau să se îngrijească ei, era faptul să le meargă barcă, adică motorașul ei. Combustibil știu că e la ei, că au zăcăminte, mai greu este cu lubrefiantii, dar prin diferite munci le procura. În rest, numai grătare... Da, rădeam odată de unul care probabil se trezise din somn pe cand ii ajunsese mirosul la nas, mirosul altora de grătar. Atunci cred că a

CAZ DE PIRATERIE.. de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 2041 din 02 august 2016 by http://confluente.ro/valerian_mihoc_1470138753.html [Corola-blog/BlogPost/360143_a_361472]