56 matches
-
Avram) și des/cântată sub/de atâtea și atâtea linii cu aripi, admirată de atâtea cercuri hodinindu-se în linii drepte și-n tot atâtea lacrimi lăsate de irisurile voastre-n atâtea și atâtea dealuri și văi, în atâtea și atâtea zăpodii și poghiazuri, pe atâtea și atâtea picioare de plai!...Nu? Sigur că da! O să vedeți! Fără greșeală...o să vedeți! Eu am văzut! Și am să vă spun ce și cum am văzut! Ce și cum s-a întâmplat! A fost
Să nu se împiedice apa în care a plâns Dumnezeu (VI – X) by http://balabanesti.net/2015/02/01/sa-nu-se-impiedice-apa-in-care-a-plans-dumnezeu-vi-x/ [Corola-blog/BlogPost/339968_a_341297]
-
spre vest pe culme, cotește la sud-vest și urcă la cota 766 m (borna 250), în continuare pe culmea dintre bazinul Mureșului și bazinul Borzia (borna 248). Din piscul șoimului (borna 10) coboară și traversează pârâul Borzia, la confluența cu Zăpodia Arsura (bornele 7, 8), urcă pe Zăpodia Pleșilor (borna 46) și, după primul afluent, cotește la vest și, urcând pe o culme secundară, ajunge în culmea Făgețel - culmea dintre Valea Mureșului și valea Borzia, sub plaiul Borzia (bornele 51, 52
EUR-Lex () [Corola-website/Law/191632_a_192961]
-
și urcă la cota 766 m (borna 250), în continuare pe culmea dintre bazinul Mureșului și bazinul Borzia (borna 248). Din piscul șoimului (borna 10) coboară și traversează pârâul Borzia, la confluența cu Zăpodia Arsura (bornele 7, 8), urcă pe Zăpodia Pleșilor (borna 46) și, după primul afluent, cotește la vest și, urcând pe o culme secundară, ajunge în culmea Făgețel - culmea dintre Valea Mureșului și valea Borzia, sub plaiul Borzia (bornele 51, 52, 65). Limita vestică pornește de pe culmea dintre
EUR-Lex () [Corola-website/Law/191632_a_192961]
-
nr. 155, coloana nr. 3 va avea următorul cuprins: "Drum de pământ, cu o lungime de 4.000 m și o lățime de 5 m. Drumul se identifică după nr. topografic cadastru 239 și asigură accesul din satul Șpălnaca zona «Zăpodie» la «Cărămizi»", coloana nr. 4 va avea următorul cuprins: "1960", coloana nr. 5 va avea următorul cuprins: "27.400", iar coloana nr. 6 va avea următorul cuprins: "Domeniul public al comunei Hopârta, potrivit Hotărârii Consiliului Local nr. 23/2016"; - la
EUR-Lex () [Corola-website/Law/275610_a_276939]
-
m, lățimea = 8 m, suprafața = 18.400 mý, îmbrăcăminte din beton pe o lungime de 50 m, iar restul din pământ, stare rea". - poziția 85 coloana 4 va avea următorul cuprins: "1654"; - poziția 64, coloana 2 va avea următorul cuprins: "Zăpodiei drum forestier"; - poziția 64, coloana 3 va avea următorul cuprins: "Pornește din strada Viitorului spre est, pe lângă proprietatea domnului Cornel Joița, străbate unitatea amenajistică (U.A) 147 (28) și (U.A) 148 (29), continuă până la limita cu satul Cucuteni, lungime
EUR-Lex () [Corola-website/Law/181720_a_183049]
-
Ursoaia Comuna Nicolae Bălcescu Sate: Nicolae Bălcescu, Buchila, Galbeni, Lărguța, Valea Seacă Comuna Racova Sate: Racova, Gura Văii, Hălmăcioaia, Ilieși Comuna Sărată Sate: Sărată, Bălțata Comuna Tamași Sate: Tamași, Chetriș, Furnicari Comuna Traian Sate: Traian, Bogdănești, Hertioana de Jos, Hertioana-Răzeși, Zăpodia Colegiul uninominal pentru alegerea Camerei Deputaților nr. 5 Comuna Colonești Sate: Colonești, Călini, Poiana, Satu Nou, Spria, Valea Mare, Zăpodia Comuna Dealu Morii Sate: Dealu Morii, Banca, Blaga, Boboș, Bodeasa, Bostănești, Bălănești, Calapodești, Căuia, Dorofei, Ghionoaia, Grădești, Negulești, Tăvădărești Comuna
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
Comuna Sărată Sate: Sărată, Bălțata Comuna Tamași Sate: Tamași, Chetriș, Furnicari Comuna Traian Sate: Traian, Bogdănești, Hertioana de Jos, Hertioana-Răzeși, Zăpodia Colegiul uninominal pentru alegerea Camerei Deputaților nr. 5 Comuna Colonești Sate: Colonești, Călini, Poiana, Satu Nou, Spria, Valea Mare, Zăpodia Comuna Dealu Morii Sate: Dealu Morii, Banca, Blaga, Boboș, Bodeasa, Bostănești, Bălănești, Calapodești, Căuia, Dorofei, Ghionoaia, Grădești, Negulești, Tăvădărești Comuna Filipeni Sate: Filipeni, Brad, Bălaia, Fruntești, Mărăști, Pădureni, Slobozia, Valea Boțului Comuna Gioseni Sat: Gioseni Comuna Glăvănești Sate: Glăvănești, Frumușelu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
Glodu-Petcari, Poiana Pletari, Trestioara Comuna Colți Sate: Colți, Aluniș, Colții de Jos, Muscelu Cărămănești Comuna Cozieni Sate: Cozieni, Anini, Bercești, Bălănești, Ciocănești, Cocârceni, Colțeni, Fața Lui Nan, Glodurile, Izvoru, Lungești, Nistorești, Pietraru, Punga, Teișu, Trestia, Tulburea, Valea Banului, Valea Roatei, Zăpodia Comuna Gura Teghii Sate: Gura Teghii, Fitriunești, Nemertea, Păltiniș, Secuiu, Vadu Oii, Varlaam Comuna Lopătari Sate: Lopătari, Brebii, Fundata, Luncile, Pestrițu, Plaiu Nucului, Ploștina, Potecu, Săreni, Terca, Vârteju Comuna Mărgăritești Sate: Mărgăritești, Câmpulungeanca, Fântânele Comuna Mânzălești Sate: Mânzălești, Beșlii, Buștea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
Traian (în maghiară "Traján"/" Újfalu ") este o comună în județul Bacău, Moldova, România, formată din satele Bogdănești, Hertioana de Jos, Hertioana-Răzeși, Traian (reședința) și Zăpodia. Comuna se află în nord-estul județului, pe malul stâng al Siretului. Este străbătută de șoseaua națională DN2F, care leagă Bacăul de Vaslui. La Traian, din acest drum se ramifică spre nord șoseaua județeană DJ207D, care duce la Prăjești, Negri, Dămienești
Comuna Traian, Bacău () [Corola-website/Science/300707_a_302036]
-
care leagă Bacăul de Vaslui. La Traian, din acest drum se ramifică spre nord șoseaua județeană DJ207D, care duce la Prăjești, Negri, Dămienești și mai departe în județul Neamț la Icușești și Ion Creangă. De asemenea, DN2F se intersectează la Zăpodia cu șoseaua județeană DJ241A, care duce spre nord la Roșiori și Dămienești, și spre sud la Secuieni, Izvoru Berheciului, Oncești, Vultureni și Dealu Morii, apoi mai departe în județul Vrancea la Corbița (unde se intersectează cu DN11A) și Tănăsoaia și
Comuna Traian, Bacău () [Corola-website/Science/300707_a_302036]
-
aflată în plasa Traian din același județ și având 986 de locuitori; satele Bogdăneștii de Jos și Bogdăneștii de Sus au trecut în administrarea comunei Prăjești. După 1931, comuna a cuprins și satul Prăjești după desființarea comunei Prăjești, precum și satul Zăpodia, apărut între timp. În 1950, comuna a trecut în administrarea raionului Bacău al regiunii Bacău. În 1968, ea a revenit la județul Bacău, reînființat; cu această ocazie, denumirea satului Hertioana-Mănăstire a fost schimbată în "Hertioana de Jos". În anul 2005
Comuna Traian, Bacău () [Corola-website/Science/300707_a_302036]
-
din 23 martie 2005, din comuna Traian a fost desprins satul Prăjești, pentru a se reînființa comuna Prăjești. Singurul obiectiv din comuna Traian inclus în lista monumentelor istorice din județul Bacău ca monument de interes local este situl arheologic de la Zăpodia, unde s-au găsit urmele unei așezări eneolitice aparținând culturii Cucuteni.
Comuna Traian, Bacău () [Corola-website/Science/300707_a_302036]
-
carstic Groapa de la Bârsa aflat în Munții Apuseni, zona Padiș. Este situată în zona centrală a Munților Bihorului, în cadrul complexului carstic Padiș-Cetățile Ponorului, la 1.090 m alt. Datorită joncțiunii naturale, realizată în 1974, între "Peștera Neagră" și "Peștera de la Zăpodie", rețeaua totală a galeriilor însumează 12,1 km (locul 7 în România), fiind cunoscută în prezent sub denumirea de "". Galeriile prezintă numeroase lacuri, cascade, marmite, sifoane. Este o peșteră foarte greu accesibilă. Se poate ajunge la Peștera de la Zăpodie din
Peștera Neagră-Zăpodie () [Corola-website/Science/320462_a_321791]
-
de la Zăpodie", rețeaua totală a galeriilor însumează 12,1 km (locul 7 în România), fiind cunoscută în prezent sub denumirea de "". Galeriile prezintă numeroase lacuri, cascade, marmite, sifoane. Este o peșteră foarte greu accesibilă. Se poate ajunge la Peștera de la Zăpodie din Padiș (6 km) urmând marcajul bandă roșie pe Valea Cetăților până în Poiana Bălăleasa. De aici pe traseul bandă galbenă și punct roșu, pe marginea Gropii de la Bârsa se ajunge la Ghețarul de la Bârsa. Din acest loc urmând marcajul punct
Peștera Neagră-Zăpodie () [Corola-website/Science/320462_a_321791]
-
bandă roșie pe Valea Cetăților până în Poiana Bălăleasa. De aici pe traseul bandă galbenă și punct roșu, pe marginea Gropii de la Bârsa se ajunge la Ghețarul de la Bârsa. Din acest loc urmând marcajul punct galben se ajunge la Peștera de la Zăpodie. Intrarea este foarte aproape de punctul în care Pârâul Zăpodiei se pierde la baza unui perete de 20 m înălțime. Zona de la intrarea în Peștera de la Zăpodie, pe o lungime de 78 m, a a fost cartată și explorată în anul
Peștera Neagră-Zăpodie () [Corola-website/Science/320462_a_321791]
-
aici pe traseul bandă galbenă și punct roșu, pe marginea Gropii de la Bârsa se ajunge la Ghețarul de la Bârsa. Din acest loc urmând marcajul punct galben se ajunge la Peștera de la Zăpodie. Intrarea este foarte aproape de punctul în care Pârâul Zăpodiei se pierde la baza unui perete de 20 m înălțime. Zona de la intrarea în Peștera de la Zăpodie, pe o lungime de 78 m, a a fost cartată și explorată în anul 1952 de catre I. Viehmann si M. Bleahu. Clubul Z
Peștera Neagră-Zăpodie () [Corola-website/Science/320462_a_321791]
-
de la Bârsa. Din acest loc urmând marcajul punct galben se ajunge la Peștera de la Zăpodie. Intrarea este foarte aproape de punctul în care Pârâul Zăpodiei se pierde la baza unui perete de 20 m înălțime. Zona de la intrarea în Peștera de la Zăpodie, pe o lungime de 78 m, a a fost cartată și explorată în anul 1952 de catre I. Viehmann si M. Bleahu. Clubul Z Oradea preia explorarile în 1973. O echipă condusă de Liviu Valenaș descoperă continuarea peșterii, explorează și cartează
Peștera Neagră-Zăpodie () [Corola-website/Science/320462_a_321791]
-
M. Bleahu. Clubul Z Oradea preia explorarile în 1973. O echipă condusă de Liviu Valenaș descoperă continuarea peșterii, explorează și cartează aproape 10 km de galerii. Prin joncțiunea cu Peștera Neagră lungimea totală ajunge la 12 048 m. Peștera de la Zăpodie drenează în subteran întreaga apă din Gropa de la Bârsa. Cursul Sudic, care vine din Peștera Neagră, drenează bazinul închis Ștevia Lupii, pâraiele central-sudice din Groapa de la Bârsa, ca și rețeaua de doline din jurul Ghețarului de la Focul Viu. Cursul Nordic drenează
Peștera Neagră-Zăpodie () [Corola-website/Science/320462_a_321791]
-
drenează bazinul închis Ștevia Lupii, pâraiele central-sudice din Groapa de la Bârsa, ca și rețeaua de doline din jurul Ghețarului de la Focul Viu. Cursul Nordic drenează Ghețarul de la Bârsa și toate dolinele și pâraiele central-nordice din Groapa de la Bârsa. Face excepție Pârâul Zăpodie, care se drenează printr-o peștera proprie, Ponorul Zăpodie. Intrarea în Peștera de la Zăpodie se află la altitudinea de 1090 m. Este o intrare largă, de 8 pe 4 m, prin care se intră în peștera ce are o vastă
Peștera Neagră-Zăpodie () [Corola-website/Science/320462_a_321791]
-
de la Bârsa, ca și rețeaua de doline din jurul Ghețarului de la Focul Viu. Cursul Nordic drenează Ghețarul de la Bârsa și toate dolinele și pâraiele central-nordice din Groapa de la Bârsa. Face excepție Pârâul Zăpodie, care se drenează printr-o peștera proprie, Ponorul Zăpodie. Intrarea în Peștera de la Zăpodie se află la altitudinea de 1090 m. Este o intrare largă, de 8 pe 4 m, prin care se intră în peștera ce are o vastă rețea subterană de peste 7 km, în care curg două
Peștera Neagră-Zăpodie () [Corola-website/Science/320462_a_321791]
-
de doline din jurul Ghețarului de la Focul Viu. Cursul Nordic drenează Ghețarul de la Bârsa și toate dolinele și pâraiele central-nordice din Groapa de la Bârsa. Face excepție Pârâul Zăpodie, care se drenează printr-o peștera proprie, Ponorul Zăpodie. Intrarea în Peștera de la Zăpodie se află la altitudinea de 1090 m. Este o intrare largă, de 8 pe 4 m, prin care se intră în peștera ce are o vastă rețea subterană de peste 7 km, în care curg două râuri subterane. Împreună cu Peștera Neagră
Peștera Neagră-Zăpodie () [Corola-website/Science/320462_a_321791]
-
Cozieni (în trecut, Bălănești) este o comună în județul Buzău, Muntenia, România, formată din satele Anini, Bălănești, Bercești, Ciocănești, Cocârceni, Colțeni, Cozieni (reședința), Fața lui Nan, Glodurile, Izvoru, Lungești, Nistorești, Pietraru, Punga, Teișu, Trestia, Tulburea, Valea Banului, Valea Roatei și Zăpodia. Numărul mare de localități componente se datorează prezenței sale în zona montană, cu sate risipite. Comuna se află în nord-vestul județului, în Subcarpații Curburii, pe valea râului Bălăneasa. Este traversată de șoseaua județeană DJ203L, care o leagă spre sud de
Comuna Cozieni, Buzău () [Corola-website/Science/300810_a_302139]
-
precum și o școală cu 58 de elevi (din care 3 fete). Pe actualul teritoriu al comunei funcționa, în cadrul aceleiași plăși, și comuna Trestia, formată din satele Ciocănești, Colțeni, Glodurile, Izvoru, Lungești, Nistorești, Pietraru, Pietrile, Punga, Teișu, Trestia, Valea Roatei și Zăpodia, cu 2220 de locuitori. În comună funcționau o școală și 2 biserici. În 1925, comuna Bălănești avea 2633 de locuitori (cu satele Bălănești, Bercești, Bodromirești, Cocârceni, Cozieni, Mărculești, Tulburea, Valea Banului, Valea Epei și cătunul Fața lui Nan), în vreme ce comuna
Comuna Cozieni, Buzău () [Corola-website/Science/300810_a_302139]
-
desacralizare...? abandonarea principiilor estetice...? deproblematizarea discursului...? Forme de evaziune...? polarități...?“ Florin Șlapac mizează și pe un ludic verbal, imposibil de ignorat în scrierile sale, indiferent ca sunt în versuri sau în proză. Ludicul verbal este exploatat la maximum în poemul Zăpodie. Preluând simbolistica șahului, titlurile capitolelor denumesc mișcări și poziții proprii acestui joc: Albul mută, Șah la rege, Cal contra turn, Mat contra regelui. Matei moștenește de la Verde meseria de bibliotecar, fapt ce-l va obliga moral și îl va determina
Matei și Eva () [Corola-website/Science/304303_a_305632]
-
Colonești este o comună în județul Bacău, Moldova, România, formată din satele Călini, Colonești (reședința), Poiana, Satu Nou, Spria, Valea Mare și Zăpodia. Comuna se află în extremitatea estică a județului, la limita cu județul Vaslui, în Podișul Bârladului, subunitatea Colinele Tutovei, în valea râului Zeletin. Este traversată de șoseaua județeană DJ241, care o leagă spre nord de Izvoru Berheciului și spre sud
Comuna Colonești, Bacău () [Corola-website/Science/310140_a_311469]