42 matches
-
făcea de către călărașii isprăvnicești. Transportul taxat al persoanelor particulare depindea de posibilitățile antreprenorului sau ale oamenilor săi, admițându-se transportul în contul statului numai pentru turci și tătari, ce soseau cu porunci, pentru lipcani și curierii de la Țarigrad, precum și pentru zapciii visteriei. Ocuparea Moldovei, în 1828, de către trupele țariste, a determinat retragerea Domnului Moldovei; în locul lui s-a instituit o administrație militară rusă de care va depinde și exploatarea serviciului poștal, până în 1834. Comandantul trupelor de ocupație, generalul Pavel Kiseleff(1788-1872
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
închipuire de a ne plăti, că lucram meșteșugul nostru cu var cu un preț folositor pe la sf. mănăstiri, nu ne-au slobozit ca să ne urmăm acelaș meșteșug, să ne plătim, ci ne-au oprit, și cu mare silnicie au pus zapcii asupra noastră, pănă și cu picioarele ne-au băgat în gârla morii în vreme de iarnă și, după ce ne-au scos din gârlă, ne-au pus de am mutat bolovani din loc în loc; și nici așa nu ne-au lăsat
SAT versus ORAȘ () [Corola-journal/Journalistic/7178_a_8503]
-
capul oaselor etc. Visele celor care visau în stabilimentul signorei Maxima se încețoșară, târându-se spre sfârșit. în gondolele legate în fața porților se urcară zgribulind de frig și grăbindu-se spre treburile lor, indivizii cu trei de „i”: zarzavagiii, geamgiii, zapciii, cafegiii și fiii unor oameni bogați ce se întorceau acasă de la ibovnice. La ferestre, gospodine matinale, cu un vag surâs de satisfacție pe chip ori văduve cu fețe nemulțumite scuturau perne și cearceafuri. Pe scara interioară a stabilimentului Metodiu și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
adresată privighetorului ocolului Berheci, Grigore Popa, se face cunoscut ciohodarului răzeșilor Antohești, din satul Oțelești, că a fost numit bumbășir (un fel de perceptor) asupra satelor: Glodurile, Oțelești, Tarnița, Filipeni și Fruntești, poruncindu-i să meargă prin ele și împreună cu zapcii aflați acolo să execute pe locuitori să-și îndeplinească obligațiile. Alți slujbași, răzeși cu titluri de boierie, erau însărcinați să strângă salahori (meșteri de prin sate) cu uneltele necesare și să-i ducă la locurile fixate unde se construiau magaziile
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
la cap, va fi zdrelit, Pentru fiece vapor și tot ce s-a șterpelit, Iar în clipe de răgaz, a' lui Boc hidos strigoi, O să-ți bage pe grumaz doar cârnați de la Pleșcoi, De-ai să ceri tu, disperat, dracușorilor zapcii, Ca, în groapa cu rahat, să te-arunce să-ți revii” ... “Auăleu, sfinția ta!” Spăimântat de-așa calvar, Prăvălindu-mă-n podea să pup poala popii iar, “Uite, dau și-un acatist, fac mătănii câte vrei, Nu știu dac-aș
DEMOCRAŢIE CREŞTINEASCĂ de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 1327 din 19 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352267_a_353596]
-
Acasa > Strofe > Timp > LA MINE-N SUFLET Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 263 din 20 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului La mine-n suflet e furtună Și secetele crapă lutul Că vin zapcii și cer tributul Pe bruma razelor de lună Pe tot ce-a fost și-ncă mai este Îmi cere veșnic câte-o dare Acel ce-a devenit mai mare Peste cei mici ca-ntr-o poveste Și poezia mă destramă
LA MINE-N SUFLET de ION UNTARU în ediţia nr. 263 din 20 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356489_a_357818]
-
sus în jos, sub alb, doar dintr-o știre. Popor năuc, cinstit, făcut de-ocară, Încet ridică frunți visând trezire Din somnul cel indus prin amăgire, Șantaj și furt ori lege arbitrară. La stână pus-am lupi, votat-am fiare, Zapcii ales-am hoți, vânduți la ziare, Iar alții mai spălați lucrau dosare Să-nchidă guri cu voci de acuzare... Va fi acum, de vrei, române, soare Să îți arate drum spre liberare! Referință Bibliografică: Sonetul viscolului politic / Marian Malciu : Confluențe
SONETUL VISCOLULUI POLITIC de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 2205 din 13 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/342776_a_344105]
-
interese reale conduc și inspiră pe alegători și toți se dau de-o parte în fața aceluia pe care ei îl cred mai apt pentru apărarea acelor interese. Triumful acestui candidat este unica țintă ce-o urmărește alegătorul. Prefectul și subprefectul, zapcii[i] și zapcilâcurile electorale, atâtea monstruozități de pe la noi, sânt cu totul necunoscute în Anglia, unde este întemeiat self-guvernamentul, unde adecă țara se guvernează în realitate prin sine însăși. Deosebirea între numărul îndoit al scaunelor și acel al candidaturilor ambelor partizi
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
populației. Deoarece ea era deja extenuată de havalele sau beilicuri, a răspuns acestor noi obligații printr-o opoziție dârză. Locuitorii târgurilor amenințau cu împrăștierea, meșterii fugeau din ținut în ținut, țăranii fugeau de la lucru, nu se supuneau chemărilor, băteau pe zapcii și se răzvrăteau. Răscoalele țărănești din 1831 și epidemiile au întrerupt lucrările de drumuri. Ele au fost amânate până după 20 mai 1831. În astfel de împrejurări dificile au început și continuat, aproape în tot timpul administrației ruse, lucrările de
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Mediu românesc formează substanța unui epic bine servit de coloritul unui limbaj cu savori de vechime. Sunt „zile învolburate”, în care își duc veacul țărani obijduiți și boieri hapsâni, „străjeri” mereu la pândă și băjenari, iscoade, neguțători, meșteșugari, lotri, vătafi, zapcii, o întreagă figurație romanescă fără cine știe ce consistență. Portretistica acestor romane, cu vagi excepții (Trică Ursu, Mitruț al Joldii, Ioan Vodă, Vlad Țepeș, Doja), nu e dominată de scrupulul individualizării, vizând în linii contrastante, de un violent maniheism, categoria, tagma, ceata
IGNATESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287509_a_288838]
-
la început se părea că este cam... săracă. Apoi bieții gospodari trebuiau să facă cele 12 zile de „poslușanie”, dar nu oricând, ci jumătate din ele vara și cealaltă jumătate în miez de iarnă... Și apoi să vezi cum ședeau zapciii pe capul bieților oameni! Lor le murea păpușoiul în buruian sau li se scutura grâul de răscopt, iar ei trebuiau să fie la „treaba mănăstirii”. Îți place așa o soartă, dragule? Ferească Dumnezeu, sfințite. Și dacă ar fi fost numai
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
Ghica voievod arată: „Dat-am carte domniei mele acestor 7 oameni de la Păscăloaie... ce sânt poslușnici sfintei mănăstiri Sântu Ioan din Iași, dați cu hrisov de la domnia mea... să fie volneci cu cartea domniei mele a se apăra despre toți zapciii,... lor să le dea pace de toate câte ar fi pre alții, cu nici un fel să nu-i supere. Și nime să nu stea împotriva cărței domniei mele”. Îți aduci aminte cred că am vorbit despre unii care în mirenie
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
îmi zace pe suflet, trebuie să încerc s-o alung. Tu desigur nu-ți vei da osteneala să te deranjez[i] până a veni prin Iași și adică, vorbind la dreptul, ce însemnează și venirea la pentru o zi, ca și când zapcii {EminescuOpXVI 624} [VERONICA MICLE] [7 noiembrie 1879] Eminescul meu scump, Astăzi sunt pline două luni de când am îndeplinit un vis visat atâta timp, un dor purtat cu atâta amar și suferință; nu știu dacă pentru tine nu a dispărut tot
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
numele lor... * Poienile, așijdere... * Heleșteile, așijdere. * Vadurile pe la apele pe unde nu sânt poduri,... * Moșiile mănăstirești... „Bună treabă, fiule. Bună, dar numai dacă s-a urmat întocmai porunca domnească.” Musai să se urmeze, fiindcă pentru asta s-au trimis și zapcii, care să vegheze la îndeplinirea poruncii. „Îndată ai să afli o altă noutate.” Care-i aceea, părinte? „Citește în condica asta, la data de 6 mai 1742 (7250), și ai să vezi.” Iau condica din mâinile bătrânului și silabisesc: „O
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
putem de răul lui a ne face cătuși de puțină agoniseală, și pentru aceia fierbinte mă rog milostivirii Dum ( nea ) v ( oastră ), ca să vă milostiviți ca să mi se facă o cinstită poruncă Dum(neavoastră) sau către dum ( nea ) lor boieri zapcii plăși ( i ) , să ne cercetează sau să-mi slobozească acele acareturi. Și cum va fi mila Dum ( nea ) v ( oastră ) asupra sărăcii mele, fiind că sănt sărac și scăpătat. Prea plecat Dum ( nea ) v ( oastră ) İoan Godescu ot satu Steicu
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
pe cele din cadrul familiei, le oferă sfaturi, le citește actele și scrisorile, le redactează testamentele, este unul de-al lor. Alți slujbași. Puterea îi pune la dispoziție mitropolitului, atunci când este cazul, propriii ei slujbași. Este vorba mai ales de ispravnici, zapcii, armășei, mumbașiri și spătărei. Deși trebuie numai să-l sprijine pe protopop sau pe preot să-și ducă la bun sfârșit misiunea, acești slujbași își arogă atribuți i le acestora și contra unor sume de bani dau cărți de despărțire
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
se află o serie de articole referitoare la familie și la bunele moravuri. Judecătorii ecleziastici s-au inspirat cu siguranță și din acestea atunci când aveau spre instruire un caz. Unele articole din Pra vilniceasca Condică, referitoare la judecători, vechil, pârâți, zapcii, treapăd, martori, jurământ etc., sunt însă valabile și pentru organizarea și funcționarea soborului ecleziastic. Pravila este deseori invocată și, atunci când este cazul, copiată în anaforaua finală. Ea are rol de îndreptar, propu ne o soluție pe care membrii soborului o
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
împărți dreptatea. „Locul judecătoriei este loc a toată cinstea și evla via“, sună un pitac. În actele pre mer gătoare alcătuirii codului de legi Pravilniceasca Condică, Alexandru Ipsilanti (1774-1782) trasează atribuțiile fiecărui dregător implicat în actul de justiție, astfel de la zapcii la boierii judecători, de la logofeți la ispravnici, toți ar trebui, cel puțin teoretic, să se poarte „cu dulceață, fără dă nici un fel dă pizmuire și cu dăsăvârșită nepărtinire la nici o parte, să asculte cu bună luare aminte făr dă mâhnire
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
drum. Ale xandru Ipsilanti stabilește în Pravilniceasca Condică sumele care se plătesc pentru osteneala slujbașilor. Același domn constată că acești slujbași îi pun pe oameni să cheltuiască o grămadă de bani pe băutură, mâncarea lor și a cailor, iar atât zapciii, cât și mumbașirii iau treapăd și de la reclamanți, și de la pârâți. Procesul nu se judecă niciodată în lipsa părților și se impune chiar prezența martorilor, iar citarea se face până când părțile se prezintă împreună la tribunal. În cazul celor ne supuși
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
-o de gât pă soțiia lui“ sau „măcar că el zice înaintea noastră că cu o frigare ar fi dat, dar arătându-ne să văzu în spate cu haine<le> tăiate de cuțit și sângerate care tăiături să văzu și de către zapcii“. Soborul face deci distincția între răni provocate de cuțit și cele provocate de o frigare de bucătărie. Pentru secolul XXI, ele sunt la fel de periculoase și la fel de blamabile, pentru judecătorii secolului al XVIII-lea însă, cuțitul reprezintă arma periculoasă prin excelență
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
Ne în doim, căci în alte ocazii, preoții mărturisesc fără să-și facă prea mari scrupule în privința secretului spovedaniei. A trebuit ca gura satului să dea în vileag toată povestea, zvonul să ajungă la ispravnicii județului și aceștia să trimită zapcii la fața locului. Am fi tentați să credem că într-o societate dominată de religie, autoritatea ecleziastică intervine și-l pedepsește foarte aspru pe bărbatul vinovat. Stupoare însă, polcov ni cii din Ploiești îi ridică pe amândoi și îi aruncă
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
unde trebuiește. Nu mai pomenim de sin-taxă sau de ortografie, căci în privirea aceasta e vavilonie curată, și fiecine crede că poate scrie cum îi place. Ne-au trebuit o administrație mai bună. Boierii -- își procopseau vechilii de moșie făcîn-du-i zapcii. Rău și fără cale, n-o tăgăduim, dar ce au făcut liberalii? Au numit pe orișicine, numai să fi știut a înnoda două slove, adică tot pe acei vechili, numai că le dădură dreptul 25 {EminescuOpX 26} de a juca
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
și particulari, o treabă pe care serviciul poștal [0] îndeplinește mai bine și mai repede. Afară de aceasta mai sunt încă ceva, agenți electorali fața cu cei care-și vând votul. Li s-au luat atribuțiunile simple pe cari le aveau zapcii vechi și li s-au dat altele, pe care nu le pricepeau deloc, căci administrația este o știință, iar subprefectul de azi nu știe mai mult decât a scrie neortografic și a încurca slovele tipărite pe hârtie fără a ști
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
de loc poftim să ni se dea voie de pășunat o samă de vreme; iară în părțile ce-or fi trebuitoare pentru lăcuiturii Moldovei să nu ne atingem, ce numai să pășunăm în părțile unde ne vor arăta ispravnicii și zapcii marginilor Moldovei, iară peste voia lor să nu avem a călca aiurile, și despre car[e] ne-ar arăta ci că este de trebuință lăcuitorilor Moldovei îndată fără nici o întîrziere să avem a ne rădica dobitoacele. Și, osebit de aceasta
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
sau țăruș, fără decât vitele noastre, fiind la iernatec și fiind trebuință pentru vițeii noștri, să stea supt acoperământ, numai pentru vițeii noștri să avem voie, din ceputul iernii până în sfârșit, a ne urzi pe locurile unde ne-ar arăta zapcii Măriei Sale câte o colibă ce se cheamă tătărește aran; noi singuri să avem a le urzi la începutul iernii și iară noi singuri să avem a le strica la sfârșitul iernii. Iară de nu le-am strica pe cum ne
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]