76 matches
-
picioarele. A doua zi era Paștele și veneau Iepurașii. Avea un arc albastru, dar cum să i-l dea, cine s-o învețe? Nu era o toana de copil, era dragoste pripită, care coborîse prea greu și prea mare peste zarzăre verzi. Îngrozitor, am pățit la fel!... M-au culcat și m-am ghemuit sub plapuma. Nu trebuia să mă vadă că dormeam cu ochi deschis ca să-l văd pe Iepurașul. Încercasem de vreo două ori treaba asta și cu Moș
Daneliuc îndrăgostit by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/18010_a_19335]
-
apar licuricii. Peste 260.000 de români își sărbătoresc onomastica în această zi. În ziua de Sfinții Petru și Pavel, zisă și Moșii de Sân-Petru de Vară, se fac pomeni pentru morți, împărțindu-se colaci, lumânări, mere dulci sau acre, zarzăre și colivă. Sfinții Apostoli Petru și Pavel se bucură de o cinstire deosebită din partea Bisericii, drept căpetenii ale apostolilor, care au contribuit la răspândirea Evangheliei în multe părți ale lumii. Pentru cei care mai păstrează datinile, Sfinții Petru și Pavel
Peste 260.000 de români îşi serbează, miercuri, onomastica de Sfinţii Petru şi Pavel () [Corola-journal/Journalistic/25940_a_27265]
-
și celălalt pantof În apa Bu zăului și a pornit-o desculț spre casă. Abia trecuse de miezul nopții. partea a doua Viitorul depinde de o singură clipă 1 Vara se așezase flască peste oraș, ai cărui zarzări foșneau fără zarzăre, ai cărui cireși nu Își arătau cireșele. Dar nimeni nu se Întreba de ce pe planeta Buzău nu se făcuse planul la fructe, iar tovarășul Parolică era nevoit să facă nenu mărate șiretlicuri ca să bage În aprozare niscaiva poame. Poate s-
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
de a se bucura de clipă: "Sunt din nou îndrăgostită/ de ceva nedefinit.../ între mărar și pătrunjel/ gogoșari copți și vinete marinate, /ceva între vișine și cireșe negre, fără sâmburi.../ ceva între nuci noi/ de curățat/ din copacul copilăriei/ și zarzăre culese de mine -/ ceva cu sâmburi de caise/ sparte pe caldarâm/ cu o piatră mare,/ ceva cu picioarele goale/ călcând pe iarba abia răsărită/ bând apă dintr-un vas coclit". (Renaștere) Curajul de a merge mai departe înseamnă însă și
Cele opt note ale gamei by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/7647_a_8972]
-
continuitate pe tron, și să mă pună pe mine în detrimentul lui Sima-Vodă? — Dumneata iar vorbești ca din cărți - zise spătarul. Eu am văzut acum vreo treizeci de ani cum Stanciu-Vodă a luat domnia pentru două luni c-un sac de zarzăre, plus bineînțeles tributul. Tributul venea oricum, așa că la alegere au cântărit mult zarzărele. Episodul 171 BOIERUL RADU STOENESCU-BALCÂZU (Iî Nu e ușor să scrii despre un om pe care l-ai cunoscut bine, ți-a fost prieten bun, ba ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
vin decât rachiu, care se bea în păhărele mici (cât degetarul!), mai mult pentru deschiderea poftei de mâncare. Se obțineau două feluri de țuică, rachiu: de tescovină și de prune; nu se amestecau. Rar se făcea din alte fructe: pere, zarzăre, caise, cireșe dulci și amare. Nu numai la sărbători se bea: se bea tot anul la crâșmele din sat. Erau multe și nu duceau lipsă de clienți. În cantitate limitată, vinul era aliment, în cantități mari devine drog, îți afectează
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Ion, fiul lui Cordea strămoșul, căsătorit cu Paraschiva Popa Moisă, fiică de preot, scări curate totdeauna, la parter unde, de obicei, era o cameră pentru cei vârstnici o magazie - cămară, unde pe rafturile din lemn nu lipseau bulionul, chiar de zarzăre, magiunurile din „tuleu” sau „agen”, putina cu varză, merele în rafturi, pe un singur rând, mere mari domnești, pere de toamnă dar și cele de iarnă din care se făceau mâncăruri delicioase fie de post fie cu carne; pe lemne
O FILĂ DIN ALBUMUL CU AMINTIRI de ION C. HIRU în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360773_a_362102]
-
Bisericii Sfintei Treimi din Cerneți (Documente ale municipalității severinene(1874-1900), vol. II, Craiova, 2006, p. 122-123 42.N.Chipurici, M. Măneanu, Catalog de documente privind istoricul orașului Tr Severin, 1833-1944 , Drobeta Tr Severin, 1972, p. 43, 57.;Dinică Ciobotea, Ion Zarzără, Camera de comerț și industrie”Oltenia”.140 de ani de istorie , Craiova, 2005, p. 82. 43. Ion Ionescu, op., cit.p.1-44 44. Ibidem. 45. Exemplul investițiilor masive din industria modernă a morăritului realizat în București, Craiova, Calafat, Tg Jiu
DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(II) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364203_a_365532]
-
zăvoi după ei, până la predare își mai pierdau din greutate și la sfârșit ne alegeam cu hainele rupte, cu frigul îndurat aproape pe degeaba, pentru câțiva lei. Exista în sat un cazan de țuică unde veneau oamenii cu borhotul de la zarzăre sau prune, încingeau focul la cuptor, scoteau apă de la pompă și așteptau răbdători picătura care le veselea sufletele făcându-i să mai uite de necazuri. Cazanul se afla în curte la Tudorița, o femeie cumsecade dar mioapă și pe care
CASETA CU AMINTIRI II de ION UNTARU în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348479_a_349808]
-
vorba soțului meu -câteva plăcințele pentru furnici! Totuși, împinsă parcă din spate de cineva, am luat planșeta de făcut prăjituri și am împărțit aluatul în patru părți. În clipa când am început să întind prima parte (mai mică decât o zarzăre) am observat uluită cum coca se întindea și iar se întindea, acoperind întreaga planșetă. Am început să mă închin și din ochi mi s-au prelins lacrimi. Cu a doua parte de aluat s-a întâmplat la fel, cu a
MĂTUŞA ANICA ŞI PLĂCINTA CU MERE de VASILICA ILIE în ediţia nr. 212 din 31 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366653_a_367982]
-
de a se bucura de clipă: „Sunt din nou îndrăgostită/ de ceva nedefinit.../ între mărar și pătrunjel/ gogoșari copți și vinete marinate, /ceva între vișine și cireșe negre, fără sâmburi.../ ceva între nuci noi/ de curățat/ din copacul copilăriei/ și zarzăre culese de mine -/ ceva cu sâmburi de caise/ sparte pe caldarâm/ cu o piatră mare,/ ceva cu picioarele goale/ călcând pe iarba abia răsărită/ bând apă dintr-un vas coclit”. (Renaștere) Curajul de a merge mai departe înseamnă însă și
CELE OPT NOTE ALE GAMEI de GRETE TARTLER în ediţia nr. 1959 din 12 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/366122_a_367451]
-
era și lor foame. Așa gândeam eu. Mama nu gusta nimic din bucate, niciodată, mai înainte de a da de pomană. Nici din primele fructe: cireșe, vișine, caise. Ieșea pe poartă și dăruia primului drumeț un pumn de cireșe sau de zarzăre coapte. Apoi ne dădea nouă și la urmă, gusta și ea. Până și aerul se sfințea, atunci când dădea mama de pomană, de sufletul morților. Astăzi îi dau eu Ariondei de pomană, dar aerul nu mai e atât de înmiresmat, florile
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357130_a_358459]
-
mi-am luat capra de funie / și șchiopătând de pe piscul Araratului, / care-mi rănise talpa dreaptă / am coborât cu capra la vale. («Arghezi 2» / Cărțile sibiline, 1995 - SÎng, 322); Nu credeam să-nvăț / a muri vreodată, / nu credeam să mă zarzăre / să mă piază de mugure / înlăuntru de roată. / Nu credeam să mă stele, / nu credeam / să mănânc din vițele / ram cu umbră și geam / și să mă eu / nu credeam / și să mă mie / redă-mă / nu credeam nici atâta
NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (4) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1112 din 16 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342108_a_343437]
-
o troiță (o cruce mare de lemn, destul de solidă , acoperită, pe care o luam noi cu asalt și o cuceream ori de câte ori nu era țața Maria sau moș Niculae Tebeică acasă. Și o mai văd pe Bitina venind la adunat de zarzăre ,,la grădină”, trăgând după ea și vaca pe care o aducea la păscut. Altădată, m-aș fi ferit din calea ei, ca să nu mă vadă și să-mi dea vaca de lanț sau vreo găleată în mână și să fiu
AMINTIRI I de FLORI BUNGETE în ediţia nr. 2327 din 15 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376856_a_378185]
-
sau pe bătrânul Moșuleț. Dimineața, plecam toți trei, fiecare la treburile sale. Doar seara ne întîlneam. Vara, între examene, îmi mutam, ziua, sediul pe acoperișul de tablă, sub crengile zarzărului care se revărsa peste casă. Acolo, îmi potoleam foamea cu zarzăre, când mă plictiseam de citit. Liniște aveam destulă, căci pe strada Tufelor nu trecea nimeni. În patru ani, o singură mașină a speriat gâștele. Femeile din cele vreo douăzeci de gospodării își vedeau de treburi, îmbrăcate în capoate, prin curți
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
mai așteaptă nimic, de la nimeni. Cine ar fi bănuit că după o iarnă blândă, blândă, dar seacă, vom avea pământul atât de neprietenos și rece încât nu-i bine încă de semănat porumbul. Tot așa, nu găsim rod la caise, zarzăre și prun pentru că mugurele de rod a înghețat. La via nobilă ochiul de rod e și el mort, iar florile de primăvară n-au avut și nu au nectarul necesar încât stupii sunt fără vreun fel de adunătură iar albinele
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
natural, ca un dat ineluctabil ("nu suferim ca să scriem poezii", "scriem pentru că suntem făcuți așa și pentru că lirismul iese din zbucium")138. Ca atare, pentru eroul lovinescian creația e un proces natural, organic ("scrisese cum fac cireșii, cireșe și zarzării, zarzăre: pentru că nu pot face altceva"), fără legătură cu lumea din jur, pe care poetul, de cele mai multe ori, nici măcar n-o observă. Lovinescu scoate astfel în evidență analogia dintre un anumit tip de creativitate (cea poetică) și inadecvarea socială a scriitorului
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
să știe că cellalt are o viață îndelungată, deoarece trăiește viața lui și pe a gemenului său. Prin războiul de învălit pînza să nu treacă nici o femeie, pentru că naște copii gemeni. Fata ori femeia care va mînca o gorgoază* (perjă, zarzără, prună, curcu dușă etc.) înghinată* are să nască doi copii gemeni. Cînd se nasc în sat doi copii în aceeași zi, sînt gemeni: unul trebuie să moară, iar cellalt trăiește o viață și jumătate. Cînd ginerele vine la casa miresei s-
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
vorba soțului meu - câteva plăcințele pentru furnici. Totuși, Împinsă parcă din spate de cineva, am luat planșeta de făcut prăjituri și am Împărțit aluatul În patru părți. În clipa când am Început să Întind prima parte (mai mică decât o zarzăre) am observat uluită cum coca se Întindea și iar se Întindea, acoperind Întreaga planșetă. Am Început să mă Închin și din ochi mi s-au prelins lacrimi. Cu a doua parte de aluat s-a Întâmplat la fel, cu a
Pete de culoare by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91516_a_107356]
-
specifică doar anumitor sate din Oltenia. Prune (probabil acrișoare, mai necoapte) fierte și făcăluite, servite ca o ciorbă, cu mămăligă alături. De fapt, pe vremuri, rețeta era întâlnită peste tot și se foloseau mai toate fructele disponibile, așa cum precizează Lupescu: „zarzăre, caise, vișine, cireșe, coarne ș.a.“. Diferența dintre chiseliță și magiun (numit și povidlă la finalul secolului al XIX-lea) consta doar în fierberea mult mai îndelungată și strecurarea ultimului preparat; acum un secol și mai bine, țăranii nu îndulceau magiunul
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
4396 21203 4987 4,0 Fructe total 1301040 47697 3,7 Prune 549627 11767 2,1 Mere 490260 17954 3,7 Pere 70632 4031 5,7 Piersici 18347 49 0,3 Cireșe și vișine 73739 10327 14,0 Caise și zarzăre 28391 932 3,3 Nuci 31503 1654 5,3 Prelucrare după Anuarul Statistic al României Anexa 7 Ponderea deținută de diferitele tipuri de exploatații din județul Iași în suprafețele diferitelor culturi 2000 Nr.crt. Grupa de plante Total județ (ha.) Exploatații
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
regăsesc primul inscripționat pe spatele tabloului, iar al doilea și cel din paranteză, în catalogul expoziției retrospective din 1971 sub același număr de inventar. Natura moartă de dimensiuni aproape miniaturale, este compusă dintr-o farfurie albă și douăzeci și una de fructe (zarzăre, caise), unele aflate în interiorul ei, altele risipite în jur, toate așezate pe planul orizontal al unei mese. Fructele par a se ordona într-un șir care, mișcându-se parcă, într-un ritm de "pas cu pas", tinde să înconjoare, îmbrățișând
Natura moart? ?n opera lui C. D. STAHI by Liviu Suhar () [Corola-publishinghouse/Science/84079_a_85404]
-
de cultură. Produse secundare: vreji, frunze. 0116 Cultură florilor și plantelor ornamentale Flori și plante ornamentale: plante florale (anuale, bianuale, perene, exotice). 0117 Pomicultura și cultură altor plante fructifere (cu exceptia strugurilor) Fructe: mere, pere, prune, gutui, căise, piersici, cireșe, vișine, zarzăre, nuci, migdale, castane comestibile, coacăze, zmeura cultivata, căpșuni, alte fructe, inclusiv colectarea fructelor de pădure. Produse secundare: pulpe de la extracția semințelor, ramuri de pomi rezultate prin tăiere etc. Activitatea de înființare și întreținere a plantațiilor pomicole până la intrarea pe rod
ANEXA nr. 656*) din 6 octombrie 1997. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/119432_a_120761]
-
Inărie ( deși nu se semăna fir de in pe acolo). Dar era păzită cu pușca și cu câini foarte răi. Cu toate acestea, mai reușeam să furăm câte un sân două de cireșe mari cât oul de potârniche, mere, pere, zarzăre sau goldane mari, brumării. PS. După un timp de la primirea acestor amintiri scrise de prietenul meu de demult, mai primesc o completare Iat-o : Dragă prietene de demult, Îți trimit cu această ocazie, un act original emis acum 56 de
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
fel cu cel publicat de mine în nr. 109 de la 10 iunie 1885 mi ar fi atras cenzura, suprimarea sau un proces: pe vremea aceea nimic. Iată articolul. Ziarul Orientul român din Galați scrie: „Femeile și copiii se hrănesc cu zarzăre verzi, oamenii cutrieră târgurile cătând muncă pentru hrană și 10 bani pentru tutun. Am auzit cu urechile noastre cum câțiva săteni din comunele Pechea și Cudalbi ziceau ca să dea hârtie la Împăratul rusesc, că poate le-ar crede nevoia mai
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]