72 matches
-
Intrarea cu același nume. Alt tramvai util era 18: cu el, de pe Dudești în sens invers decît spre centru, o luam peste Șos. Mihai Bravu (la colțul căreia cu Dudești este cea mai veche școală primară din Capitală), prin cartierul zarzavagiilor sîrbi, cu case mici coborînd spre Dîmbovița, ca să ajung la Talcioc. Soarta a vrut să-mi cumpăr, peste ani, un apartament într-un bloc aflat chiar deasupra vechii groape unde era tîrgul. Azi e acolo intersecția La Soldat. Din pricina unei
Actualitatea by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/15249_a_16574]
-
odaie, pardosită toată cu "covoare" țesute din fâșii de cârpă, servea și de bucătărie, iar lampa de gătit, cu petrol lampant și fitil tubular, fila când ți-era lumea mai dragă. Mama plecase "până-n colț", să cumpere ceapă de la un zarzavagiu ambulant și mă lăsase să supraveghez oala pusă la fiert. Dar eu o zbughisem în stradă, la joacă cu copiii din vecini. Am știut că s-a întors doar când i-am auzit strigătul furios: "Unde-ai fugit, drace?!" Odaia
Memoria caselor by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/8000_a_9325]
-
dintr-un unghi politic, Caius Dobrescu comite aici eroarea de a deduce o metodă de lectură din tema poeziilor. Sofismul mi se pare evident: dacă, de pildă, într-un roman oarecare unul din personaje se îndeletnicește cu onorabila profesiune de zarzavagiu, nu înseamnă că am avea nevoie de o "zarzavatologie" pentru a înțelege textul respectiv. Însă Caius Dobrescu "sparge" adesea seiful poeziei cu ranga politicii, deformând textele pentru a le încadra mai bine în propria grilă de lectură. Rezultatele acestui punct
"Politicile" imaginației by Andrei Terian () [Corola-journal/Journalistic/11768_a_13093]
-
în Evul Mediu, mai adăugă ea, cu obidă, scuipând un oscior.” Arthur nu mai pierdu timpul. Încălecă val-vârtej și călări toată noaptea până la Londra. În zori, orașul îl primi somnoros, dar cu porțile deschise. Târgoveți, plăpumărese, gunoieri, halvițari, geambași și zarzavagii se perindau agale spre locurile lor de muncă. Potcovari și tocilari își ascuțeau sculele. Primele nuclee sindicale mijeau la colțurile străzilor. Miros de mititei proaspeți venea de pe grătarele încinse. Castraveți murați și varză acră erau la discreție. Shakespeare însuși deschisese
După-amiază cu o nimfomană () [Corola-journal/Imaginative/13420_a_14745]
-
mulțime de negustori ambulanți, tinichigii, tocilari ale căror roți legate de rotițe par un perpetuum mobile. La apropierea lamei de oțel sar scîntei și se aude un sîsîit șerpesc. Pe strada Carol alți negustori, lîngă Taica Lazăr telalii, în piețe zarzavagiii cîntarul cu cîrlig sau buna înțelegere pecetluiesc prețul , iar Bulevardul Brătianu, este, spre sud, dincolo de Universitate, pur oriental: pe uluci, șiruri lungi de covoare oltenești. Cîte un negustor își sporește șansele străbătînd Calea Victoriei cu covorul în spate, ca o mantie
Fețe cunoscute ale necunoscuților by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/13934_a_15259]
-
ani, am întâlnit o mulțime de oameni pe care puteam foarte bine să nu-i întâlnesc... Numele multor israelieni sunt celebre fără ca respectivii să aibă habar de asta și ei rămân, de cele mai multe ori, impasibili când le comunici amănuntul. Pe zarzavagiul meu îl cheamă Camus și când i-am spus că un tiz al lui a luat premiul Nobel pentru literatură, mi-a răspuns că nu se miră de loc, ei vindeau legume încă înainte de a emigra în Israel. Am cunoscut
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
ani, am întâlnit o mulțime de oameni pe care puteam foarte bine să nu-i întâlnesc... Numele multor israelieni sunt celebre fără ca respectivii să aibă habar de asta și ei rămân, de cele mai multe ori, impasibili când le comunici amănuntul. Pe zarzavagiul meu îl cheamă Camus și când i-am spus că un tiz al lui a luat premiul Nobel pentru literatură, mi-a răspuns că nu se miră de loc, ei vindeau legume încă înainte de a emigra în Israel. Am cunoscut
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
care ne zbatem. În loc să fie redusă la cercul celor care decid asupra evoluției țării, ea se întinde că o piftie asupra întregii societăți. Et pour căușe! Probabil că excedată de numărul dentiștilor, profesorilor, ziariștilor, diriginților de poștă, profesorilor (lipsesc doar zarzavagiii și vidanjorii!) legea îi va lăsa în pace tocmai pe cei pe care-i viza primii: politicienii, lucrătorii serviciilor secrete, diplomații. Dacă n-aș avea o imagine relativ clară a autorilor acestei fraude de proporții, m-aș mulțumi să vorbesc
Bumerangul de catifea by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17886_a_19211]
-
certificat genealogic garantat. Clienți puțini, dar deciși. Vrei un șarpe de casă, se găsește! Ceva mai înncolo, la tarabele cu de-ale gurii, negocieri scurte, păguboase. Cine are cumpăra cu ochii la marfă, cine nu, - se tocmește cu cîte un zarzavagiu care nu se indura să arunce o grămăjoara de cartofi zbîrciți sau de ceapă încolțita. Totul se negociază și orice poate avea un preț, la o adică. Chiar și un robinet ruginit cules de la groapa de gunoi. Vrei haine? Le
Oborul din Bucuresti by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/18047_a_19372]
-
nu legau numele de nici o dată istorică, Graur credea că e vorba de o etimologie populară, adică, de o interpretare spontană a unui cuvânt necunoscut vorbitorilor prin apropierea lui de unul care le spunea ceva. Graur presupunea că localnicii, mulți, zarzavagiii bulgari, care își vindeau produsele în piața din Constanța și erau întrebați de unde vin, răspundeau pe bulgărește damoi, de acasă, adică. De unde românii au făcut Doi Mai. Explicația lui Graur e, poate, hazardată, dar nu ca aceea a altui lingvist
Toponimice by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/2381_a_3706]
-
un peu de Tarascon", se înșeală... Cum numai în Franța? Dar retorul nostru național, talentul drenat al nostru? Da, un Tartarin se poate naște și în Delea Vechie! Da, da, în această modestă mahala a Bucureștilor, în familia unor onorabili zarzavagii din Capitală... Fără doar și poate, în pieptul retorului drenat, sub cutele enormului foulard de mătasă, palpită inima unui veritabil tarasconez! Mai întîi, dînsul suferă de aceeași - ierte-ni-se cuvîntul - ipocrizie sinceră, care caracterizează pe neuitatul ucigător de lei
Redutabilul pamfletar C. Stere by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/8100_a_9425]
-
nu minte, ci se înșeală. El nu spune adevărul și știe că nu-l spune, însă totuși crede că îl spune. Minciunile lui sînt un fel de miraj..." Și primul miraj, a cărui victimă a căzut odrasla plăpîndă a onorabililor zarzavagii din Delea Vechie, a fost credința că el, Bran Popescu, e un mare artist... Ca o consecință neapărată a acestei credinți, el, de cînd încă a căpătat dreptul să-și puie pe cărțile de vizită titlul onorific de "student în
Redutabilul pamfletar C. Stere by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/8100_a_9425]
-
și geanabeții convertiți 12, nu e desprețuit nici talentul sec, talentul de fraze pompoase... Și iatăl pe Deladorna, cufundîndu-se "în apele clare ale conservatorismului"... Ultimul miraj: Deladorna om de stat; cucoanele din saloanele boerești îi zîmbesc grațios, lui, băiat de zarzavagiu din Delea Vechie... .................................................................................... Onorabila firmă de zarzavaturi se poate mîndri însă că ultimile isprăvi ale aceluia care, sub scutul ei, a văzut lumina zilei nu sînt săvîrșite sub numele ei nepătat... n Note 1 A fost reprodus și de ziarul
Redutabilul pamfletar C. Stere by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/8100_a_9425]
-
tam-tam cu o faptă reprobabilă care, îndeobște, ar fi trebuit acoperită grijuliu cu multe învelișuri din patrimoniul prudenței. Sub presiunile repetate ale unor părinți, directorul școlii se adresă inspectoratului. Situația depășise granițele școlii. Numele profesoarei ajunse până și pe buzele zarzavagiilor din piață. În atmosfera școlii plutea un aer greu de respirat. La orizont se deslușeau nori cenușii. Cu siguranță însă, nici meteorologii de profesie nu s-ar fi putut pronunța privind intemperiile ce aveau să urmeze. PARTEA A TREIA 1
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
va fi și ultimul, că urma sentința care nu poate fi decât dreaptă, dând câștig de cauză clienților pe care îi reprezentau. Ina, după orele de program, trecând prin piață pentru cumpărături curente, dădu cu ochii de Vișinel în timp ce un zarzavagiu îi turna câteva kilograme de roșii în sacoșă. Băiatul era însoțit de mai mulți tineri din șatră, fete și băieți. Toți vorbeau tare, în limba rromă, însoțindu-și cuvintele cu gesturi disparate ale mâinilor. El părea a le inocula și
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
rromă, însoțindu-și cuvintele cu gesturi disparate ale mâinilor. El părea a le inocula și celorlalți veselia unei tinereți fără griji, trecând ca toți cei de vârsta lui nepăsători, exuberanți, peste granițele tuturor tristeților lumii. Ina lăsă sacoșa pe taraba zarzavagiului și alergând câțiva pași, îl strigă pe băiat. Auzind un glas care i se părea a fi cunoscut, Vișinel întoarse capul și o recunoscu pe Ina. La început, avu intenția de a se preface că nu a auzit-o, dar
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
ar putea să vrea să facă totuși avort, doctorul i-a reamintit că se afla Într-o fază a sarcinii din care nu lipseau pericolele. Și-n afară de asta, primea și compensații. În seara aceea Dora n-a adormit până când zarzavagii nu și-au aranjat taberele. Îl iubise pe tatăl copilului, Îmi explică, un tip care era chelner În restaurantul unde lucrase ea. Dar erau prea tineri ca să aibă un viitor comun sigur. Și dat fiind faptul că restaurantul aparținea tatălui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
Un text, scris în greacă, ce invocă un teribil blestem, transcris pe o tăbliță de plumb și care era destinat să aducă nenorocirea unui simplu zarzavagiu, a fost descifrat de arheologi pe locul fostei cetăți a Antioh-ului, astăzi orașul turcesc Antakya. Tableta ce conținea textul a fost aruncată într-o fântână în urmă cu aproximativ 1.700 de ani pe vremea când orașul era una dintre
Un blestem, vechi de 1. 700 de ani, scos la lumină () [Corola-journal/Journalistic/67704_a_69029]
-
conținutului textului. Traducerea integrală a fost publicată în ultima ediție a Jurnalului Zeitschrift, destinat Papirologiei și Egiptologiei, iar textul din vechime se face "auzit" după cum urmează: "O, aruncător de tunete și fulgere, Iao, trăznește-l, nimicește-l, nimicește-l pe Babylas, zarzavagiul". Textul continuă..., "... după cum lovești carul de luptă al lui Pharaoh, așa să lovești și în caracterul mizerabil al lui Babylas". Profesorul Hollmann a precizat că a mai întâlnit blesteme aruncate asupra unor oameni înspăimântători, precum gladiatorii sau conducătorii unor care
Un blestem, vechi de 1. 700 de ani, scos la lumină () [Corola-journal/Journalistic/67704_a_69029]
-
locuitori din East End, cei mai mulți precupeți, țigani și muncitori agricoli itineranți, plus cîțiva vagabonzi. Faptul că Ginger și cu mine eram vagabonzi ne-a adus destul de multă simpatie din partea celorlalți, mai cu seamă a celor înstăriți. Era o pereche, un zarzavagiu și nevasta lui, care ne-au fost ca niște părinți. Erau genul de oameni care sîmbăta seara sînt în general beți și care atașează un „dracului" la fiecare substantiv și, totuși, n-am văzut niciodată oameni mai cumsecade și mai
GEORGE ORWELL - Jurnalul unui culegător de hamei by Vali Florescu () [Corola-journal/Journalistic/6069_a_7394]
-
ani, am întâlnit o mulțime de oameni pe care puteam foarte bine să nu-i întâlnesc... Numele multor israelieni sunt celebre fără ca respectivii să aibă habar de asta și ei rămân, de cele mai multe ori, impasibili când le comunici amănuntul. Pe zarzavagiul meu îl cheamă Camus și când i-am spus că un tiz al lui a luat premiul Nobel pentru literatură, mi-a răspuns că nu se miră de loc, ei vindeau legume încă înainte de a emigra în Israel. Am cunoscut
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
Adică...sirene? clipociră neuronii lui Trache. Ce chestie, dom’le! Cum or fi realizat asta? Iar printre valuri, un tip dansa cu o „peștoaică” d-asta. Mamăă, ce-o mai strânge! Cine-o fi? Aoleu, formidabil! Chiar omu’ meu, patronul zarzavagiu, domnul Zamfirescu. Chiar el,mă? Cum e posibil? Trache era să facă pe el de frică, pentru că nu înțelegea nimic și nu-și dădea seama, ce căuta în valuri omu’ lui și cum a prins peștoaica. Și ce muzică, dom
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/383088_a_384417]
-
Adică...sirene? clipociră neuronii lui Trache. Ce chestie, dom’le! Cum or fi realizat asta? Iar printre valuri, un tip dansa cu o „peștoaică” d-asta. Mamăă, ce-o mai strânge! Cine-o fi? Aoleu, formidabil! Chiar omu’ meu, patronul zarzavagiu, domnul Zamfirescu. Chiar el,mă? Cum e posibil? Trache era să facă pe el de frică, pentru că nu înțelegea nimic și nu-și dădea seama, ce căuta în valuri omu’ lui și cum a prins peștoaica. Și ce muzică, dom
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/383088_a_384417]
-
deja în capul oaselor etc. Visele celor care visau în stabilimentul signorei Maxima se încețoșară, târându-se spre sfârșit. în gondolele legate în fața porților se urcară zgribulind de frig și grăbindu-se spre treburile lor, indivizii cu trei de „i”: zarzavagiii, geamgiii, zapciii, cafegiii și fiii unor oameni bogați ce se întorceau acasă de la ibovnice. La ferestre, gospodine matinale, cu un vag surâs de satisfacție pe chip ori văduve cu fețe nemulțumite scuturau perne și cearceafuri. Pe scara interioară a stabilimentului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
de spahii ieșiți la o plimbare, copii jucându-se de-a „au venit turcii”, călești de nobili mergând cu jalbe la stăpânire, negustori osmalâi strigând „kürtoș kolacsi!”, un taraf de lingurari atacând voios o vioaie melodie, o coadă la braga, zarzavagii, cafegii, borcanagii de iaurt și patrule. Chemați prin semne clare și imperioase cu mâna de o santinelă cu fes, eroii noștri acostară la primul chei și căpitanul Georgios pregăti pentru verificare actele. Episodul 229 PE CHEI Când vasul atinse parapetul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]