6,137 matches
-
Reybaud. La stadiul de fragment a rămas și romanul Tainele inimii al lui Mihail Kogălniceanu, din care s-a publicat o mică parte în 1850, în ,Gazeta de Moldavia". O altă încercare a făcut Alexandru Pelimon, publicând, în 1853, așa-zisul roman Hoții și Hagiul, o scriere submediocră. Un moment însemnat în apariția romanului românesc l-a înscris anul 1855, în care apar mai multe scrieri de acest gen. Pe primul loc se situează romanul Manoil al lui Dimitrie Bolintineanu, publicat
150 de ani de la apariția lui Manoil by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/11237_a_12562]
-
socio-economice ale unei țări mici, prinsă între interesele Orientului și Occidentului și abia pornită pe calea democratizării. Apoi, trebuie să cercetăm dacă aceasta poate fi lărgita și pusă în afara determinărilor sale contextuale. Se poate adapta un concept apărut după așa-zisul "sfârșit al istoriei" și după disoluția ideologiei la atmosferă "gândirii țări" a secolului al XIX-lea, marcată de tendințe doctrinare clare, precum naționalismul, liberalismul, conservatorismul sau socialismul? Ca să răspundem celor două întrebări, suntem nevoiți să schițam un scurt istoric al
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
din reprezentări, adică din determinări inerente ale simțirii noastre în cutare sau cutare raport de timp"8, constiinta se află într-un raport de interdependenta cu intelectul. Pentru a sistematiza materia cu care intră în contact, intelectul operează cu așa-zisele "concepte pure" sau categorii: cauza și efect, activ-pasiv, unitate, multiplicitate, totalitate, posibil-imposibil, existent-non-existent, necesar-contingent, realitate, limită, negație etc9. Astfel, "categoriile sunt condiții ale posibilității experienței, si sunt deci valabile apriori și pentru toate obiectele experienței"10. Putem afirmă deci că
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
el viitoarea victima. Uluirea a fost nejustificată, fiindcă de la atentatele de la World Trade Center, din 2001, la cele de la metroul londonez din 7 iulie 2005 și la decapitările unor civili nevinovați, opinia publică ar fi trebuit să știe că așa-zisele motive invocate uneori sunt, în fapt, doar pretexte. Radicalii islamiști nu sunt angrenați într-o serie de mici răzbunări punctuale, ci au o agendă extinsă, care poate fi înțeleasă mai bine doar dacă se deslușește motivația radicalizării. Atât din studierea
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
se folosesc de aceste drepturi? de ce refuză să muncească atunci când li se oferă această ca alternativă la cerșit? și lista întrebărilor ar putea continua. știu, e fancy și dă bine să facem campanii, dar hai să vedem și cauzele așa zisei discriminări. “soluțiile” radicale nu pot fi considerate soluții. diferența între om și animal este educația, capacitatea de diferențiere între “bine” și “rău” și rațiunea. de fapt toate ascestea sunt dezvoltate cu ajutorul educației. o schimbare majoră este posibilă peste noapte, ea
Petreanu despre chestiunea rromilor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82681_a_84006]
-
e diferența dintre cele 2 deposedări? L, nu puteți să știți istoria familiei mele. Sugerând că sunt comunist nu faceți altceva decât să îmi dovediți că gândiți în șabloane, șabloane impuse de media, șabloane inoculate în subconștientul colectiv de așa ziși intelectuali care gândesc numai într-o anumită direcție pentru că altfel s-ar supune oprobiului public. Așa este Mihaela, ei nu au exploatat pe nimeni. Probabil că nici Honorius Prigoana nu a exploatat pe nimeni - deci este îndreptățit să se bucure
Boierii azi by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82617_a_83942]
-
clasei politice actuale. Aș rezumă doar, supărat, cu un șablon (termen care începe să-mi placă): „fiecare popor are conducătorii pe care ii merită”, așa cum a spus cineva mai demult. În fine... Închei cu observația că sunt conștient de așa-zisa regulă a discuției în contradictoriu: la sfarsit toate părțile implicate în discuție vor rămâne cu părerea că au dreptate și că ceilalți se înșeală. Notă: am preferat sintagma “nu-știu-ce” pentru a evita aglomerarea textului cu tot felul de amănunte. Erată
Boierii azi by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82617_a_83942]
-
rezervări sau cum merge treaba? Nui așa de tare ca Teo. Nu zice teai prins frate așa că nu știe lumea în sala când să se râdă. și e în fiecare marți seara? sunt curioasă căci m-am săturat de așa zisele comedii românești oferite de diverse posturi tv. Well written article.
Stand-up comedy în Urban Café by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82848_a_84173]
-
valoare. Totuși cred că Lupsa are dreptate. generația lui Bucurenci e reală și dacă Lupsa s-a gândit la ce mă gândesc eu atunci e o ironie fină și omul e chiar deștept: generația lui Bucurenci e generația nonvalorii, așa-zisa generație “Pro” din anii ’90, care citește cărți furajere precum “românul” RealK al lui Bucurenci.O generație plină de fitze și trenduri dar lipsită de substanță. Tipologic Bucurenci e exponentul ahtiatului după publicitate pe care reflectorul îl luminează dar nu
Esquire by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82798_a_84123]
-
să încerci să bifezi frazele care bănuiești că te caracterizează. Și dă, femeile adevărate sunt triste, dar nu lasă să se vadă acest lucru. Și totuși, femeile adevărate sunt de n ori mai împlinite, măi satisfăcute, măi mature decât așa zisele nimfe. Tot respectul meu femeilor adevărate. congrats! am rămas fără cuvinte... obișnuiam să fiu o femeie adevărată, acum sunt fericită pe care cineva își dorește să o iubească non-stop și pe care nu reușește să o mulțumească decât cu intermitențe
Elogiu femeilor adevărate by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82849_a_84174]
-
țară. Fază cea mai tristă și pe care am aflat-o direct de la niște oficiali MAE, este că - având în vedere reacția presei și reacția publicului - guvernul va fi mult mai ezitant în a aloca suma de bani pentru așa-zisa campanie de construcție a imaginii de țară în viitor. În plus, imaginea MAE a iesit sifonata aiurea din întreaga afacere, având în vedere că de fapt banii veneau dintr-un fond special al primului ministru, care, legal vorbind, se bucură
Fabulosoacra by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82990_a_84315]
-
ce să mai poți zice... Mi-e rușine anonymus...de ce ți-e așa de rușine????cu ce te deranjează????? io zic că e foarte pitoresc mancati-as. Pa bune. mi-e rușine ... că de astă vrem să scăpăm și ... așa zișii oameni de cultură promovează așa ceva bucurenci și 2pac el e pitoresc... bajetii cu interviul au dat cu mucii-n fasole. typo3 != limbaj de programare. bine zis mai ales grasul ăla besinos foarte tare și la mulți ani. vivat
Taves baxtalo! by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83020_a_84345]
-
tot se poartă în draci decoratul brazilor la asorte... a dat europa peste noi, români! nebunia ne-o creăm singuri într-un fel sau altul, fie printr-o agitație excesivă, fie printr-o liniște sfasietoare.. așa e și cu așa zisă “nebunie” a sărbătorilor.. dacă vreem, putem să facem “aproape” orice.. iar dacă chiar nu-ți pasă de nimeni și de nimic și vrei să-ți împui dorințele, chiar vei face oricee.. așa că relaxati-va “oameni buni” :)).. luati-va ruxacul și
Decembrie sincer by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83026_a_84351]
-
geologi învechiți în concepte și măsurători din satelit, există poliție și servicii secrete, mijloace de manipulare a opiniilor... Există, în sfârșit, teama de luare cu asalt a aeroporturilor, intrarea cu forța în hotelurile rămase fără turiști (ironie al adresa așa-zisei revoluții din 1974, când clădirile mai de seamă din Portugalia au fost ocupate de "revoluționari"), există mai ales vânătoarea oarbă, fără sens a celor patru inși "premonitori", capabilă în orice moment să transforme solii în inamici. Povestea celor patru, căutarea
CARTEA STRĂINĂ by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14859_a_16184]
-
îndeosebi în aspectele legate de epoca lui Carol cel Mare și de invaziile barbare. Iată cum cartea de față îmbină cele două teme majore ale profesorului emerit de la Paris X - Nanterre, interesându-se cu deosebire de Evul Mediu timpuriu (așa-zisa "epocă întunecată"), calificat tacit ca "ingrat" - și precedând, întrucâtva anonim (la data apariției cărții), mult frecventata epocă mai înainte amintită. Autorul își alege, în plus, o temă ades neglijată cât privește intervalul istoric ales - și anume educația. Volumul își stabilește
Cultura la barbari by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/14869_a_16194]
-
indivizi, având în vedere că toate ilustrează același lucru, schimbarea, că o reprezintă, că o caricaturizează. Ele însele sunt, în consecință, niște personaje caricaturale care dacă nu se mișcă în scenă întocmai ca niște păpuși dezarticulate, atunci își mențin așa-zisa lor demnitate printr-un soi de automatism, prin deprinderile căpătate în perioada comunistă. Sunt reamintite două fenomene emblematice, înainte colectivizarea și, după Revoluție, restituirea pământului și investitorii străini. Speranța foștilor colectiviști de a-și recăpăta loturile de pământ, destrămarea colectivelor
Desfășurarea by Iulia Argint () [Corola-journal/Journalistic/14896_a_16221]
-
și deșteptătorul CFR au îngropat nu știu cîte ceasuri electronice, de pildă, iar fețele de masă din zestrea bunicii le folosesc și azi). Societatea de consum, cu ambalajele ei fățoase și reclame atrăgătoare, a schimbat noțiunea timpului: chiar și așa-zisele "bunuri de folosință îndelungată" sunt garantate maximum 5 ani și, odată stricate, nu prea mai merită să le repari. Lumea se mișcă mai mult, - își schimbă locuința după locul de muncă în diverse orașe sau chiar diverse țări, lucrurile stînjenitoare
Material by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/14907_a_16232]
-
umbră nici anarhistul oniric Țepeneag, singurul om de care Ceaușescu s-a speriat că se întoarce și i-a luat cetățenia! Ah, bieții scriitori români ce pleașcă a dat peste ei, sub comunism, și ce-au pierdut acum, cu așa-zisa libertate! Acum, da, acum îți trebuie geniu să te descurci, să faci cît-de-cît carieră, dar atunci!... Cum spunea Ițic, mi se pare, cînd vorbea cu Șloim de tinerețile lor: - Ah, Auschwitz, ci vremuri!..." Este bine expusă problema scriitorului român afirmat
Aceeași veche poveste by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/14950_a_16275]
-
de incoruptibil te-ai considera, e greu să-i dai loazei cu catalogul în cap, când astfel de procedee au devenit norma, nu excepția în mediul educațional românesc. S-a scris, mai lunile trecute, despre plagiatele ordinare dintr-o așa-zisă �istorie a patriei" apărută sub girul Academiei Române. Articolele împricinate au fost puse pe două coloane, s-a demonstrat că ne aflăm în fața unui furt la drumul mare, dar n-a căzut nici un cap. Autorii își păstrează în bibliografii textele furate
Doi operatori ontologici: copy și paste by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14990_a_16315]
-
și nimic de pierdut. Acesta e marele eveniment care s-a petrecut în Capitală în timp ce două cartiere ale orașului, fiecare din ele mare cît o capitală de județ sînt sugrumate de nesăbuința edililor și de disprețul constructorilor liniei unui așa-zis metrou ușor. Peste jumătate de milion de oameni au fost lăsați să se descurce cum pot pentru a ieși din cartierele Militari și Drumul Taberei. Ba, parcă într-un acces de nebunie furioasă a edililor, în același timp s-au
Bucureștiul tăiat de tren by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15309_a_16634]
-
prin intervenția sa publică să oprească eutanasierea handicapaților din Germania - sau măcar să o amîne pentru 1948, exterminarea evreilor și țiganilor, era din nou timp pentru probleme "interne", conform - Rolf Hochhuth a dorit să revină în atenția publicului cu tema așa-zisei complicități dintre Suveranul Pontif și Hitler, complicitate redată sugestiv și în afișul filmului, prin zvastica transformată printr-un braț în cruce, afiș care bineînțeles că a provocat proteste ale Bisericii catolice. Cum ar fi putut însă interveni papa, acuzat că
Festivalul de film de la Berlin: "Accept Diversity" by Dan Petrila () [Corola-journal/Journalistic/15479_a_16804]
-
de mândri... "oamenii pe care îi produce într-un ritm industrial modernitatea care și-a ieșit din propria nemăsură nu sunt cu adevărat nici noi, nici înnoiți: sunt, asemeni conservelor cu dată de expirare pe etichetă, doar recenți..." în așa-zisa "dezbatere" din Observator cultural, care nu este de fapt o dezbatere, ci o "ședință de demascare" de genul celor organizate în timpul stalinismului, Ion Bogdan Lefter și Gabriel Andreescu incriminează aceste idei cu o vehemență sumbră, de procurori. Faptul în sine
Poliție culturală by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15512_a_16837]
-
le împuie capetele cu imaginare primejdii și fanteziste comploturi. Exact ca-n anii ceaușismului, lumea se teme să deschidă gura, iar televiziunile, sursa perversiunilor din viața românului, cultivă imbecilitatea și prudența maladivă. Jalea cea mare nu e doar la așa-zisa televiziune publică (în fapt, un canal aservit intereselor celui cu pumnul mai tare), unde mironovii de ambe sexe duc, încă de când la putere se aflau cederiștii, o politică de intimidare și de teroare, ci și la posturile autodeclarat "independente". Că
Cimitirul ca loc al protecției sociale by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15548_a_16873]
-
îmbrăcat modest, s-a apropiat de mine și, extrem de politicos, mi-a spus că vrea să cumpere de la bucătăria localului o sticlă de vin (asta se putea în orice restaurant, 'n vreme ce 'n magazine se găsea aproape exclusiv așa-zisa șampanie, parcă eram un popor care sărbătorește ceva 'n fiecare zi), dar șeful de sală l-a refuzat susținînd că omul ar fi beat. Bărbatul, care era cel mult amețit, mi-a explicat că vinul este pentru ziua mamei lui
Cultura cu înlocuitori by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Journalistic/15549_a_16874]
-
un făcut, dl. Andreescu e cu atât mai înverșunat cu cât cei trei au pornit o luptă titanică împotriva uneia din principalele surse ale Răului din România: Securitatea, trecută și prezentă. Pentru ca lucrurile să fie și mai tulburi, rândurile așa-zisei opoziții sunt pline de intelectuali a căror supremă izbândă e tinicheaua pe care le-a agățat-o în piept Ion Iliescu în chip de medalie. Curioasă specie: pe de-o parte, scriu la presa culturală de opoziție ("22", "România literară
Buricul diftongat by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14423_a_15748]