44 matches
-
său automatizat, mitralieră și revolverul, proteze metalice care continuă mecanică nervilor, mușchilor și oaselor brațului, pot fi interpretate deopotrivă ca instrumente de construcție și destrucție kinetică (în funcție de apartenență la corpul masinic individual sau la mega-corpul masinic al războiului). Conflictul dintre zonalitatea corporală kinetică și dinamica a protagonistului nuvelei, anticipat prin "defecțiunile" psihice și întărit de simptomatica fiziologica (gură "uscată", setea "grozavă", senzația de căldură arzătoare -ibid., 55) conduce în mod inevitabil la ruptură organică. De altfel, emblemă corpurilor dezarticulate la Rebreanu
Corpuri dezarticulate by Ion Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17699_a_19024]
-
Cronicar O ilustrare a ideii de zonalitate culturală ARCA,, revista din Arad condusă de poetul și eseistul Vasile Dan, valorifică foarte bine ideea de zonalitate culturală. Dacă urmărim explicațiile privindu-i pe autorii care sunt prezenți în sumarul numărului triplu 7-8-9, constatăm cu surprindere că majoritatea covârșitoare
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/6009_a_7334]
-
Cronicar O ilustrare a ideii de zonalitate culturală ARCA,, revista din Arad condusă de poetul și eseistul Vasile Dan, valorifică foarte bine ideea de zonalitate culturală. Dacă urmărim explicațiile privindu-i pe autorii care sunt prezenți în sumarul numărului triplu 7-8-9, constatăm cu surprindere că majoritatea covârșitoare a colaboratorilor este din Arad, câțiva doar sunt din orașe apropiate (Timișoara, Deva, Nădlac, Brașov) și unul singur
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/6009_a_7334]
-
apelor al documentului menționat și informațiile sunt disponibile pe site-ul Administației Naționale "Apele Române", rowater.ro. Tabelul 2. Rezultatele evaluării stării ecologice/potențialului ecologic și a stării chimice la nivelul spațiului hidrografic administrat de A.B.A. Someș-Tisa Vegetația trebuie privită atât prin prisma zonalității cât și prin etajarea pe verticală (etajele de vegetație). Zonal teritoriul spațiului hidrografic administrat de A.B.A Someș-Tisa este situat aproape integral în zona nemorală, cu excepția unor porțiuni restrânse din Câmpia Someșului situată în zona silvostepei (subzona silvostepei nordice) și
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/292203]
-
climei regiunii sunt influențate de condițiile fizico-geografice locale și în special de relief. Sub influența reliefului, pe fondul climatului zonal (al microclimatului) se realizează o compartimentare, și diversificare a climei, diferențiindu-se totodată anumite tipuri de climă, apărând astfel o zonalitate climatică verticală. Pe acest fundal al zonalității locale latitudinale și altitudinale, formele de relief, orientarea versanților și poziția acestora imprimă modificări locale, uneori esențiale în caracteristicile vremii și climei, determinând climate locale sau topoclimate specifice. Principalii indicatori climatici menționați mai
ANEXĂ din 2 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295184]
-
locale și în special de relief. Sub influența reliefului, pe fondul climatului zonal (al microclimatului) se realizează o compartimentare, și diversificare a climei, diferențiindu-se totodată anumite tipuri de climă, apărând astfel o zonalitate climatică verticală. Pe acest fundal al zonalității locale latitudinale și altitudinale, formele de relief, orientarea versanților și poziția acestora imprimă modificări locale, uneori esențiale în caracteristicile vremii și climei, determinând climate locale sau topoclimate specifice. Principalii indicatori climatici menționați mai sus ne arată că în teritoriul luat
ANEXĂ din 2 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295184]
-
cernoziomice; ... – zona de câmpie cuprinde soluri cernoziomoide, bine evoluate, cu permeabilități diferite. Aici, ca și în podișuri, mărimea scugerii este condiționată și de pantele mai reduse. ... Clima, ca de altfel toate celelalte componente ale peisajului geografic este supusă în principal zonalității altitudinale (pe fondul coborârii în trepte a reliefului de la vest către est) și celei latitudinale (pe o diferența de cca. 3 grade). Clima este continentală, cu excepția regiunii de munte unde predomină climatul specific de munte, și al zonei
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/294123]
-
fosta exploatare de sulf, cu impact negativ deosebit; pe versantul sudic al vârfurilor Bistricioru, Strunioru și Tihu, se observă suprafețe întinse dezgolite în urma doborâturilor de vânt. ... Principalele ecosisteme din parc sunt tipice zonei continental- boreale. Se poate observa o zonalitate clară, care pornește de la pădurile montane de foioase, păduri de conifere și ajunge la pășunile alpine și stâncării. Aceste ecosisteme sunt unele dintre cele mai complexe întâlnite în Europa, fiind foarte bine conservate. Munții Călimani, cu o suprafață de
PLAN DE MANAGEMENTdin 14 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274583]
-
parazitate în toate fazele de dezvoltare. Agentul patogen pătrunde pe la locul de inserție a fructului, produce pete mari brune-olivacei și cu rapiditate distruge tot fructul. Tomatele verzi devin tari, rugoase iar cele coapte au pete brune-deschise, pe suprafața cărora apar zonalități concentrice; pe fructele căzute pe sol unde este umiditate mare, ciuperca sporulează din abundență . Agentul patogen Phytophthora infestans (Mont.) De Bary, fam. Pythiaceae, ord. Peronosporales, cl. Oomycetes, subîncr. Mastigomycotina. Aparatul vegetativ al patogenului este un sifonoplast ce se dezvoltă intercelular
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
15-30 % din recoltă Simptome.Agentul patogen produce pe limbul și teaca frunzelor pete izolate de decolorare înconjurate de un halo brun. Petele pot conflua și în acest caz ocupă suprafețe mari de limb iar pe suprafața țesuturilor distruse se observă zonalități concentrice. Ciuperca poate ataca și cariopsele din spic, acestea prezentând pete negre în zona embrionului. Agentul patogen - Rhynchosporium secalis (Oud.) Davis, fam. Mucedinaceae, ord. Moniliales, cl. Hyphomycetes, subîncr. Deuteromycotina. Miceliul parazit al ciupercii se dezvoltă subcuticular, apoi trece în mezofilul
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
pe tulpinițe, sub forma unor pete cafenii închis situate foarte aproape de sol. Acest atac poate produce încetiniri în creșterea sau chiar ofilirea și uscarea răsadului. După transplantare în spații protejate sau în câmp, pe frunze apar pete circulare, cenușii-brunii, cu zonalități concentrice numite și "pete țintă". Petele, la început mici, se extind concentric, pot atinge 2 cm în diametru și prezintă un halo galben. Pe zona brunificată apare un mucegai fin, negru iar țesuturile se necrozează, se subțiază și uneori se
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
prezentând perforații. În condiții de umiditate ridicată, boala evoluează rapid, apare veștejirea și uscarea frunzelor ceea ce duce la defolierea prematură și stagnarea în creștere a fructelor ce nu se maturează. Fructele atacate prezintă zone scufundate brune, cu crăpături și cu zonalități concentrice. Agentul patogen Alternaria dauci (Kühn) Gr. et Sk. f.sp. solani (Ell. et Mart.) Neerg (sin. A. solani sau A. porii f.sp. solani), fam. Dematiaceae, ord. Moniliales, cl. Hyphomycetes, subîncr. Deuteromycotina. Miceliul ciupercii se dezvoltă intercelular și după
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
piețelor ș.a.); d) în final, sistemele se pot coordona prin forțe proprii, decizând, organizând și asigurând dezvoltarea propriei structuri. Această funcție de coordonare este cea mai cuprinzătoare, presupune o bună integrare în rețeaua de unități sistemice și asigură o funcționare durabilă: zonalitatea latitudinală și altitudinală a asociațiilor vegetale și animale, marile structuri politico-economice etc., sunt expresii ale coordonării și dezvoltării de tip sistemic. 2.2.1.Autoreglarea, bază a funcționalității sistemice Desfășurarea tuturor funcțiilor menționate cât mai aproape de parametrii optimi specifici fiecărei
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
forme de diferențiere -, domeniile sau zonele. Existența lor se datorează repartiției latitudinale diferențiate a energiei solare, în condițiile generate de forma planetei, de înclinarea axei sale și de mișcările specifice pe care le execută. Funcționalitatea domeniilor este dirijată de legile zonalității latitudinale și altitudinale iar omogenitatea lor internă este de natură climatică, rezultată din cantitățile specifice de energie solară primite în ținuturi polare, temperate, tropicale etc. Pozițional, limitele domeniilor nu sunt rigide, deplasându-se conform variabilității climatice sezoniere. Împreună cu distribuția diferențiată
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
de precipitații, scăderea temperaturii și un regim climatic mai uniform decât în ținuturile subecuatoriale sau tropicale vecine. Acest subtip este caracteristic în estul Africii (Podișul Etiopiei, Munții Kenya), în sud-vestul Asiei (Yemen) sau în America de Sud (Anzii peruviano-columbieni) și America Centrală (Mexic). Zonalitatea altitudinală complexă se manifestă printr-o etajare a condițiilor bio-pedoclimatice și a valorificării diferențiate de către om a potențialului natural. Se remarcă astfel adaptarea climatică altitudinală a culturilor agricole, a creșterii animalelor și chiar adaptări anatomo-fiziologice ale organismului uman. În ansamblu
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
economia mondială. Utilizarea uneori nerațională a afectat puternic anumite sectoare, ajungându-se astfel la situații temporare de deșertificare (spre exemplu suprafețe vaste din Asia Centrală). d) În ținuturile cu climat temperat desfășurarea în altitudine a reliefului diversifică și mai mult efectele zonalității latitudinale și ale poziției față de centrul masei continentale. Astfel se diferențiază aria montană înaltă, cu temperaturi mai reduse, cu predominarea precipitațiilor solide și cu vegetație forestieră, dominată de conifere și păduri de amestec. La limita superioară, datorită asprimii climatului, pădurea
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
cercetare științifică din Antarctica și din unele insule, aceste arii sunt nelocuite. 2.5.4. Unități geosistemice ale domeniului oceanic Total diferite de unitățile locale și regionale anterioare, o serie de structuri funcționale ale geosistemului, fără a se sustrage total zonalității sistemice prezentate, se situează însă în domeniul oceanic. Insule, grupate uneori în arhipelaguri, sunt răspândite la diferite latitudini, înscriindu-se în condiții climatice și având forme de relief diferite. În felul acesta, o mare varietate de structuri incluzând uneori elemente
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
75 l/ha; Tango Super 1 l/ha; Gr.M: Kasumin 2 L-2 kg/ha; Kasumin 2 WP-2 kg/ha. 3.2.12. Alte boli produse de ciuperci la sfeclă Alternarioza produce pete negre de 0,5-1 cm, cu zonalități concentrice. Pătarea frunzelor Ramularia beticola Fautr. et Lamb., produce pete asemănătoare cu cele de Cercospora dar, sporii au 1-2 celule; Mucegaiul violet al rădăcinilor; Boala cu scleroți la rădăcinile sfeclei; Rugina. Hibrizii monogermi omologati în 2001 au rezistențe diferite la
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
fi parazitate în toate fazele de dezvoltare. Ciuperca pătrunde pe la locul de prindere a fructului, produce pete mari brune-olivacei și cu rapiditate distruge tot fructul. Tomatele verzi devin tari, aspre iar cele coapte au pete brune-deschise, pe suprafața cărora apar zonalități concentrice; pe fructele căzute pe sol unde este umiditate mare, ciuperca formează miceliu cu mulți spori. În culturile de tomate din seră (ciclul doi), atacul evoluează rapid, datorită variațiilor de temperatură de zi-noapte, care produc apariția condensului de apă pe
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
și căderea frunzelor, se vor usca foarte repede, imediat după plantare. Atacul pe fructe este cunoscut sub numele de putrezire în formă de "ochi de iepure". Tomatele verzi din etajul inferior, în urma atacului, prezintă pete verzi-cenușii, cu margini difuze, cu zonalități concentrice, bruneviolacei, ce dau un aspect marmorat suprafeței fructelor și vor prezenta un putregai umed (fig. 102 b și 103-a). Fructele atacate nu ajung la coacere, cad pe sol și pe ele ciuperca va sporula puternic. În cazul în
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
perioadei de vegetație. Simptome. Ciuperca atacă fructele încă de când sunt verzi dar, abia pe fructele coapte apar simptome caracteristice, pete mici, circulare, mai închise la culoare, în dreptul cărora țesuturile se scufundă. Pe suprafața petelor de 0,5-1,2 cm, apar zonalități concentrice, iar sub coajă se ridică puncte negricioase (fig. 106-a și 105-e). După crăparea cojii, apare o masă de spori roz-portocalie, iar ciuperca pătrunde mai adânc în pulpă. Ciuperca atacă și frunzele, pe care produce puncte negre, înconjurate de
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
pe tulpinițe, sub forma unor pete cafenii închis, situate foarte aproape de sol. Acest atac poate produce încetiniri în creșterea sau chiar ofilirea și uscarea răsadului. După transplantare, în spații protejate sau în câmp, pe frunze apar pete circulare, cenușii-brunii, cu zonalități concentrice numite și "pete țintă". Petele, la început mici, se extind concentric, pot atinge 2 cm în diametru și prezintă un inel galben. Pe zona brunificată apare un mucegai fin, negru, iar țesuturile se brunifică, se subțiază și uneori se
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
107). În condiții de umiditate ridicată, boala evoluează rapid, apare veștejirea și uscarea frunzelor ceea ce duce la desfrunzirea înainte de vreme și oprirea din creștere a fructelor, ce nu se maturează. Fructele atacate prezintă zone scufundate brune, cu crăpături și cu zonalități concentrice. Transmitere-răspândire. Răspândirea ciupercii de la plantă la plantă, de la un etaj de frunze la altul, se face prin intermediul sporilor duși de vânt sau de picăturile de apă. Temperatura cuprinsă între 2-35șC și umiditatea atmosferică de 100 % sunt condiții favorabile atacului
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
sau cele coapte de la baza plantelor, care au venit în contact cu solul sau pe care au ajuns particule de sol după ploile repezi, prezintă pete circulare mici, brune, ușor adâncite, de 0,5-0,7 cm. Pe pete se observă zonalități concentrice de culori diferite brune-deschis și brune-închis (fig.103-b). Pe fructele coapte, zonele atacate au culoarea brun-roșiatică, înconjurate de o zonă brună roșcată în care țesuturile sunt moi și cu epiderma crăpată. Ciuperca poate ataca și rădăcinile, producând ofilirea plantelor
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
brunificare la baza tulpinii, urmată de putrezirea țesuturilor și moartea plăntuțelor. Pe frunzele bazale ale plantelor mature apar pete măslinii, de 1-24 mm, bine delimitate, ce devin în scurt timp de culoare brună. Pe fața superioară a petelor se observă zonalități concentrice, iar pe fața inferioară a frunzei în dreptul petelor apar puncte mici, negre. Țesuturile afectate se brunifică și cad, așa încât frunza apare perforată. Atacul pe fructe este rar întâlnit și se manifestă prin pete brune, circulare sau ovale, dar fără
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]