1,189 matches
-
cu cât urcam mai sus, unde se deschideau plaiurile tot mai întinse, se vedeau crestele albicioase ale munților, petele albăstrui ale pădurilor, văile verzi, panglica râului strălucind în soare, sub un cer fără pic de nori. - Haideți, grăbiți-vă, ne zorea căutătorul de minuni. Ea ridica atunci de jos piatra pe care se oprise s-o privească ori lăsa în urmă florile violete ale ciulinilor care-o făcuseră să zăbovească și își relua drumul fără a spune nimic. Când am ajuns
José María Merino (Spania): Căutătorul de minuni by Andrei Ionescu () [Corola-journal/Journalistic/14985_a_16310]
-
lucruri confuze din tinerețe și poate că voi mai avea timp să le uit ca pe niște arse bețe de chibrit Atâtea zile aleargă pe străzi cu una din ele mă voi duce odată ceva mai departe decât obișnuiam când zoream spre atâtea întâlniri neizbutite tot ce-am făcut înadins nu mi-a ieșit tot ce nu mi-am propus îmi scălda întreaga ființă într-o lumină prietenoasă bucuria copacilor când treceam pe străzile în care investisem speranțe o aversă fugară
Poezie by Constantin Abăluță () [Corola-journal/Imaginative/6304_a_7629]
-
rotocoale străvezii în camera plutitoare cu burroughs și gysin & kerouac acum tu ești femeia lui saturn aila și-o să-l privești devorându-ți carnea din carnea ta aila i couldn't feel so i tried to touch hallelujah * văd în zori un vârf de munte acolo o revăd pe Aila ea cântă cu tony și muzica ei mă îmbrățișează ca o răbufnire de val pe malul mediteranei mii de săgeți înspumate glasul Ailei s-a ridicat deasupra ei și din vârful
Poezie by Gelu Vlașin () [Corola-journal/Imaginative/6946_a_8271]
-
pîine unse cu magiun, Vagoane vechi trase pe linia moartă, Îngeri strigîndu-mă cu vocea spartă, Pe stradă, cînd mă duc sfios la școală Spre-o profă de română ideală, Care predă "adverbu'"-n pielea goală? Chipiul cefere, frageda haltă Răsfrîntă-n zori în cea mai pură baltă De pe-un peron cu semafor, cișmeaua, Mama-n capot, ascunsă de perdeaua De la etaj, pîndind, în coate, trenul, Fără chiloții roz, fără sutienul Ce-mi fascinau copilăria dulce În dup-amiezele eterne și năuce
Ce-o să-mi aducă oare Moș Crăciun? by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/7754_a_9079]
-
trenurilor de mare viteză Mergând în sensuri opuse. Când se va limpezi orizontul? Sufletele când vor cânta din nou? Poate niciodată, niciodată, Poate grădina curcubeelor vii Nici nu există. Prezumție Tu ai, iubito, umeri de zăpadă, Coapse de trandafir vibrând, Zorii abia așteaptă să te vadă Goală cum un pui de mierlă-n cuib. De când te știu ard Precum rugul implicat, Zac de boală ne-nțeleasă, Nu vom putea să ne învingem visul, Vom rămâne rădăcini adânci. Ani vor trece peste ani
Poezie by Petre Got () [Corola-journal/Imaginative/8306_a_9631]
-
într-o vară.// Rămîne pas de anotimpuri lente,/ umblînd pe zările indiferente,/ și vis, și-un nume tulbure-n memorii.// Eu sufletul mi-l văd cu lungă pace/ cum din răgazul orei se desface/ cum se despart la dunga nopții zorii” (Plata luntrașului). Dar situația nu e deloc simplă în cîmpul unei structuri duale, care se exprimă la modul unei dialectici cosmice, prin succesive înaintări și retrageri față de materia ce alcătuiește mediul proxim ca și setul curent de referințe (inclusiv autoscopice
Poezia lui Ilie Constantin by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13161_a_14486]
-
i se furaseră doar niște accesorii fără importanță - o stare de fapt care altundeva și-ar fi găsit locul într-o poezie unde în rîndul strîmb din mijloc o mînă ezitantă a ascuns un "i" în ghilimele * un aer primăvăratec zorea măturătorii cu roabele lor doldora de copii nervoși în orășelul apropiat pe străzi strigau după o ieșire la mare îi îmboldea firește o poftă năvalnică după rugina canalelor de acces spre subsoluri de apă singurul șuvoi curgător puțea drept la
Ernest Wichner - Un gând obosit în scrîșnetul universului by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/11800_a_13125]
-
ieudul fără ieșire și noi am, și noi am fost cîndva./ și sîntem și acum și o să fim mîine poimîine și/ în veci apa celuiași rîu ne va scălda.(...) zadarnic te vei zbate să afli ieșirea intrarea ieșirea/ zadarnic vei zori să rupi lințoliul spațiului/ în care-ai lunecat dincolo n-ai să dai decît/ de urma piciorului tău de dincoace./ fără margini este ieudul și fără ieșire.// nici o geografie n-a reușit încă să-l aproximeze./ nu l-a prevestit
Cei șapte magnifici by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11811_a_13136]
-
piept și tâmple despuiate”), iar Eminescu cu binecunoscută „Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie”. („Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie, / Tânără mireasă, mama cu amor! / Fiii tăi trăiască numai În frăție / că a nopții stele, ca a zilei zori, / Viața În vecie, glorii, bucurie, / Arme cu tărie, suflet românesc, / Vis de vitejie, fala și mândrie, / Dulce Românie, ăsta ți-o doresc!”) Iată și o asemănare mai insolita: amândoi dedică frunzei câte o poezie, inspirată din repertoriul romantic al altor
Eminescu și Leopardi, mucenici ai neamului lor. In: Editura Destine Literare by Ioan Barbu () [Corola-journal/Journalistic/75_a_298]
-
tale fac tapaj Pifani suavi cu sufletul în pluș de Surîs și taină, plini de nostalgii, De epoleți brodați și decorații. Vrei tu, lin cotropită, să le fii Cea mai cu fragezi umeri dintre nații, Ca îngeri vișinii să cînte-n zori Victoria din trîmbiți de-arpacaș? Vai, numai eu nu te atac, ci laș Prind cu capela fluturi blonzi și mor.
Iepuri geloși din cărți cu vechi tartaj... by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/9117_a_10442]
-
-n vitralii divine vedenii ca spumele fumegă prin scorburi de schismă prin corturi de rugă și frig s-ar zice că vântul husit s-a scurs printre brusturi de mit așa cum a fost cu degetele înroșite de veghe răsfoiești până-n zori un infoliu din filele lui cad aztecii unul câte unul flacăra lămpii incendiază salcâmii din umbra veacului încă puțin și orizontul din alge te doare palid e și rămurișul cu zodii de rășină și alabastru acum întâmplarea deschide fereastra și
Poezie by Mihai Răcășan () [Corola-journal/Imaginative/9025_a_10350]
-
telefonul meu. A privit-o, pufnind. - Ce nume? Nu-l ghicisem. Am pornit după ea. Luasem eu ghiveciul. îl uitase pe bancă. - Am să te sun și io, să știi. îmi place de tine. Că nu-i dai cu vrăjeala. Zorea în fața mea. S-a răsucit brusc. - Așa-mi place. Nemțește. Se vede că ai treijdoi. Nu mai stai de coțușteli. Să mă suni. îți povestesc toată viața mea. A prins să alerge. Autobuzul ei era gata de plecare. închisese ușa
Mașa by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Imaginative/12431_a_13756]
-
Hefaist Șontorogul, numitul Haidoș se vîră-n cîrciumi cu buline de conffetti și ghirlande de hîrtie colorată, apoi cu ceilalți bărbați lunecoși crița se-mbată, chiuind, țopăind pe două, pe trei ori pe patru picioare, pînă cînd cheful îl strică în zori un al patrulea venit de-i zice Hermelintos, ce pe năbădăioșii petrecăreți dintre alcooluri îi învață să zboare. La răsăritul soarelui, chefliii zei se trag de bărbi și joacă skanderbeg, mormăind jumătăți de cuvinte stîlcite, apoi măsluiesc un poker de
Poeme grecești by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/13898_a_15223]
-
o asigure. De aceea cred că tema este, mai presus de orice, existențială la modul propriu și universal: "dacă aluneci acolo / nici o hartă n-are să-ți mai fie de folos / zadarnic te vei zbate să afli intrarea ieșirea / zadarnic vei zori să rupi lințoliul spațiului / în care ai alunecat. dincolo n-o să dai decât / de urma piciorului tău de dincoace. / fără margini este ieudul și fără ieșire / nici o geografie n-a reușit încă să-l aproximeze." Tâlcul e de căutat, așadar
LECTURI LA ZI by Marius Chivu () [Corola-journal/Imaginative/13974_a_15299]
-
alături de noi, ți-aș aminti că niciodată dragostea care ți se arăta nu te-a lăsat indiferentă. Apleacă-te deci asupra celor ce vor să îți audă pentru ultima oară vocea: morții nu mai au dimineață, spuneai, dar mâine în zori eu încă voi aștepta un telefon de la tine.
In memoriam Mariana Marin () [Corola-journal/Imaginative/14055_a_15380]
-
dat și pufoici, și cizme și mânuși, de toate ne-a dat partidul. Facem icspre planu', să nu se zică că nu corespundem". Ester mi-a făcut semn să plecăm. Dinspre comandament venea alergând inginerul. Ne făcea semne disperate. Am zorit spre el. "Dom'le", a gâfâit el. "Plecați repede, că a ieșit scandal. V-a văzut tov. Dobre, de la Municipiu, și s-a enervat. N-aveam voie să vă introduc în obiectiv. Am făcut-o doar pentru că m-ai rugat
Neaua de la Văcărești by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Imaginative/10414_a_11739]
-
învârtejându-se, urmărindu-se într-o goană bucuroasă, hârjoană tăcută, clăbușită de minunea libertății, într-o zbenguială nepăsătoare, așezându-se peste pietrele acelea hârlave, rănite, peste trupurile noastre cotropite de lehamitea acelei dimineți cu tot ceea ce ne fusese dat să vedem. Zoream spre ieșire. Ester dădea să se scuze că n-a știut, că a crezut, că mai bine, că vai ce ninge, medievală ninsoare, că zău că-i pare rău, dar n-a crezut că, nu-i așa, că și tov.
Neaua de la Văcărești by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Imaginative/10414_a_11739]
-
în care răbdătoare mă îngădui mobila tace tablouri veghează în nefaptele lor în nescrise încă destine singurătatea porii-și deschide până la roșu culoarea sângelui și-o dispută și puiul de leandru geamănul meu atinge-mă purpură dar nu mă răni Zori Cum dimineața își încarcă văpaia forme încă nelămurite alunecă în casă un univers cu imperceptibile riduri întunericul părului meu îl înghite ziua de azi va fi la fel ca zilele viitoare o dinamică suportabilă de sentimente asemeni unui nor fără
Poezie by Mariana Filimon () [Corola-journal/Imaginative/11625_a_12950]
-
drapele și steaguri, Să fluture-a voastre văpăi purpurii Pe-a versului falnice praguri. Și voi buciumați-mi mărețul avînt, Sirene, ciocane, baroase, Spre slăvi să se-nalțe năvalnicul cînt Cu note înalte ori joase. V-aprindeți în clocot voi, zori de rubin, Voi torțe, voi facle, voi stele, Șuvoi de căldură, puhoi de lumini Reverse cîntările mele. Voinica vîlvoare a jarului vast Zvîcnească spre zarea senină, Iar voi pregătiți-mi un aprig contrast, Afunduri noptoase de mină. Inventarul nu se
De la A. Mirea la Maiakovski by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/11702_a_13027]
-
RĂDĂCINILE CUVÂNTULUI Acolo unde adâncul domină suprafață Brazda se coace precum pâinea-n cuptor. Nopțile se prăbușesc una peste alta În fața zidului vopsit cu răsuflare. Păsările pășuna și se așează sub cer Cântecele lor sperie liniștea. Cand se trezește în zori poetul din vis Pe fereastră stă așezat cu zeitatea. Rădăcinile cuvântului răsar în suflet. VETËM Dje desha t'i shes kujtimet I kisha ruajtur në zemër Pastaj unë mbeta vetëm Hyra në foltoren e ditës Me ëndrra nëpër xhepa Mora
BAKI YMERI de BAKI YMERI în ediţia nr. 2304 din 22 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380681_a_382010]
-
și că mă doare, Ranindu-ma și evocandu-mi clipe amăgitoare. Parfum suav de lămâița,patrunde-n mine și m-alinta, Venind din depărtări,ce nu credeam că mai există. Dar a ajuns,si aroma lui mă întărește, Redandu-mi zorii vieții și roua ce zâmbește, Și un început de drum,ce așteaptă să-l străbat Plin de speranțe,prin colbul așteptării,ce fin s-a așezat. Din ce in ce mai rar se mai întâmplă Vedenii slute să mă mai tulbure o clipă, Le-
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380686_a_382015]
-
și că mă doare,Ranindu-ma și evocandu-mi clipe amagitoare.Parfum suav de lămâița,patrunde-n mine și m-alinta,Venind din depărtări,ce nu credeam că mai exista.Dar a ajuns,si aroma lui mă întărește,Redandu-mi zorii vieții și roua ce zâmbește,Si un început de drum,ce așteaptă să-l strabatPlin de speranțe,prin colbul așteptării,ce fin s-a asezat.Din ce în ce mai rar se mai intamplaVedenii slute să mă mai tulbure o clipă,Le-am alungat
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380686_a_382015]
-
eresuri Cum mi-a înghețat suflarea Răscolesc Calea Lactee Dar rămân prevăzător Stiind că Muza-i o femeie Cu sărut ucigător ... Citește mai mult Muzei pierduteTe-am curtat muză celestăPentru un vers, cuvânt sublimCu parfumu-i de tempestăMăturând prin țintirimAu pierit spre zori ciclopiiCerul meu a obositDoar cupola Sfintei SofiiLumina când a trăznitLa privirea-ți princiară‘N visul meu te-am regăsitCând erupția solarăScânteia spre infinitAm cătat prin universuriSă îți deslușesc cărareaPovestit-am prin eresuriCum mi-a înghețat suflareaRăscolesc Calea LacteeDar rămân prevăzătorStiind
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380657_a_381986]
-
crestele născute din adâncuriImaginam castele de poveștiși aplecați pe-a șeilor oblâncuriZburdau în voie cavaleri crăieștiLa poarta unei inimi zăbreliteEu, cavaler din veacul efemer,Ținteam săgeți din gânduri năluciteînchise în poemul mesagerReverberează-un hohot de tăcereDe zidul cu fantasme trecătoareîn zori se nasc dorințe din durereCând sângereaza razele de soare... XXIX. SĂ NE AMINTIM DE EMINESCU, de Virgil Ciucă, publicat în Ediția nr. 1840 din 14 ianuarie 2016. Să ne amintim de Eminescu În secolul de lupte răvășit Din traci s-
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380657_a_381986]
-
Nea Costică cum îi spunea toată lumea. Constantin Popian era un adevărat rapsod organizând prin toate satele din Vâlcea spectacole cu piese de teatru, în special cu Iancu Jianu sau cu Haiduci. Odată a prezentat la mine în comuna și piesă”Zori de Zi”de Zaharia Bârsan. El locuia în Râmnic, pe strada Tăbăcari, dar cum soția lui era din Bistrița Vâlcii, chiar la poarta mănăstirii, cam pe acolo își făcea veacul și de sărbători-în special de Crăciun-organiza cu învățătorii din comune
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]