3,501 matches
-
și tot ce ne doream, am fost alintate de către bunică, de către rude, de tatăl nostru, care ne iubește și ne crește, însă, ce era diferit la noi era lipsa mamei, lipsa căldurii părintești, pe care poți să o simți prin îmbrățișări și dezmierdări, ceea ce nu am primit. Mama își iubea odraslele capricioase și alintate. Îmi amintesc la câte jertfe și chinuri se supunea, doar ca să trăiasă, căci unica ei dorință era să trăiască pentru noi. Ca să ne pună pe picioare. A
Şoapte by Svetlanu Iurcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101016_a_102308]
-
mine. S-a aplecat și a întins cartea, am luat-o, eram emoționată și nu știam ce să fac și ce să zic. Atunci, ea m-a cuprins și am simțit o căldură sufletească. Am avut mereu nevoie de asemenea îmbrățișări din partea mamei. Nu a înlocuit-o acea îmbrățișare, dar a fost atât de călduroasă și sinceră... Prezentarea a fost una frumoasă, prima dată am fost la un astfel de eveniment, unde nu m-am simțit plictisită. Nu m-am gândit
Şoapte by Svetlanu Iurcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101016_a_102308]
-
am luat-o, eram emoționată și nu știam ce să fac și ce să zic. Atunci, ea m-a cuprins și am simțit o căldură sufletească. Am avut mereu nevoie de asemenea îmbrățișări din partea mamei. Nu a înlocuit-o acea îmbrățișare, dar a fost atât de călduroasă și sinceră... Prezentarea a fost una frumoasă, prima dată am fost la un astfel de eveniment, unde nu m-am simțit plictisită. Nu m-am gândit că, la o prezentare de carte, pot fi
Şoapte by Svetlanu Iurcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101016_a_102308]
-
personajului politic P.H.Lippa îl va fi aruncat într-un fel de muțenie sentimentală. Aceasta pentru vreo 10-15 ani. Acum scriitorul s-a postat „strategic” „în spatele” eroului său, Domnul R., și imaginează așteptate întâlniri cu Teodora, beția nudității și a îmbrățișărilor prelungite, în poziții descoperite „natural”, cu gemete discrete și retrageri în momente de liniște și de contemplare a trupului ei extenuat (sau aparent extenuat? - se întreabă scriitorul într-o paranteză). Răsfoiesc manuscrisul și descopăr destul de repede un narator capabil de
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
relativ târzie” a satisfacției sexuale. Cu el! Datorită lui! (Sau, mai exact, amândurora nota mea). În realitatea trăită de orice cuplu, o astfel de confesiune ar putea trece drept ceva obișnuit, (poate chiar necesar!), niște vorbe șoptite ce dau intensitate îmbrățișărilor. P.H.L. propune însă o perspectivă analitică, „tipic masculină” asupra acestui episod de absolută intimitate. Eroul său, numit în continuare Domnul R., are un mic șoc, de „responsabilizare” pe de o parte; în același timp, simte o plăcere tipică, legată de
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
senzuală și intimitate în interiorul aceluiași vis. Mai mult, sincronizare în gîndire și visare, exprimată în replici de genul „mi-ai luat vorba din gură” ori „gând la gând cu bucurie”. „Vorba o poți lua și cu un sărut; într-o îmbrățișare se întâlnesc gând cu gând... ” - notează P.H.L., dând o turnură lirică participării directe la „povestea” personajelor sale. 11 iunie 2006 Poposesc, din nou, la fel de curios, în paginile lăsate (când? cui?) de P.H.Lippa. Oare cât din trăirile Profesorului aparțin autorului
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
am găsit. Deschizi eternitatea: în pacea ei măreață Se-ncheie rătăcirea-mi c-un glorios sfârșit... ...Am supt nemuritorul sân al iubirii sfinte, În rând cu Arhetipii fără de veac și nume... Dă-mi mâna, nu-i nevoie de-aripi... O-mbrățișare: Misterioasa carne se face duh în noi; De dincolo de ceruri se-ntinde-o așteptare, Perechea cea pierdută se-ntoarce înapoi. Ruda regală a acestei poezii este pasiunea lirică intelectualizată a lui Sappho, și poezia mistică a indienei Lala Lal Ded
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
clișeistic, Ivan trece chiar prin spatele lui, dându-i indicații prețioase unui Evgheni înghețat de-a binelea, posesor al unor sinusuri aflate într-un perma nent contratimp cu tot ce ține de călătoria pe mare. Ochii lor nu se întâlnesc. Îmbrățișarea tată-fiu se amână pentru o pagină viitoare, în caz că nu e și ea decupată din firul narativ și surghiunită în spatele cortinei, acolo unde stau toate lucrurile care s-au întâmplat pe repede înainte. Thule e ca Titanicul, ca un oraș, ba
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
registru total diferit, dar cu aceleași personaje: Străinul o cuprinse cu ambele mâini și o lipi de pieptul său, îmbrățișând-o. Era în siguranță, era acolo unde își dorise mereu să ajungă. Nimic rău nu i se putea întâmpla în îmbrățișarea aceea. Plângea. După mult timp în care lacrimile nu veniseră atunci când avusese nevoie de ele. Acolo, în brațele lui, în sfârșit putea să plângă. Dar poate ceea ce atrage cel mai mult în textele Mihaelei Alexa este ambiguitatea, mai exact ambiguizarea
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
într-atât prezența lui, plecarea lui, încât să-și dorească să renunțe la tot într-o clipă? Parfumul discret, masculin, rămăsese imprimat pe pielea ei albă. Inspiră adânc închizând ochii. Brațele lui puternice încă o strângeau la piept, într-o îmbrățișare tandră. Întinse mâinile, prinzându-se de gâtul lui, aducându-l mai aproape de ea. Buzele se atinseră ușor, ca o adiere caldă, mângâietoare. Sângele îi năvăli brusc în obraji și își intensifică viteza prin venele subțiri. Tremura. În brațele acestui străin
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
de gâtul lui, aducându-l mai aproape de ea. Buzele se atinseră ușor, ca o adiere caldă, mângâietoare. Sângele îi năvăli brusc în obraji și își intensifică viteza prin venele subțiri. Tremura. În brațele acestui străin se simțea vie. Doar în îmbrățișarea aceea simțise că trăiește, că poate depăși toate barierele pe care și le impusese. Plecase, dar rămăsese promisiunea că se va întoarce. O vagă speranță îi încolți în minte. Undeva, într-un viitor îndepărtat, se întrezărea o lumină salvatoare. Cât
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
rămână, dar nu o ascultase, parcă nici nu o auzise. Se descurcase și singură în pădurea necunoscută și întunecată să găsească drumul de întoarcere spre căsuța bunicilor prietenei ei, dar nu pentru asta avea nevoie de el. Avea nevoie de îmbrățișarea aceea care-i insuflase siguranță, în care trăise ceea ce nu mai simțise în brațele altui bărbat. Și nu era vorba de dorința pe care reușise să o trezească în ea, era mult mai mult de atât. Îi lega ceva mult
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
și se lăsă legănată de mișcarea aceea lină, ca o adiere blândă de primăvară. Închise ochii savurând cu înghițituri mici cafeaua aromată din cănița roșie. Legănarea leagănului o purta în pași de vals pe un ring de dans. Plutea în îmbrățișarea aceea caldă, care îi ghida fiecare mișcare. Îi era frică să deschidă ochii pentru a nu risipi vraja, dar voia să știe cine e acel bărbat misterios care îi anihilase voința. Ridică privirea întâlnind ...o mască albă, în locul unui chip
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
Mi-ai ucis sufletul când ai plecat. Ce vrei să demonstrezi acum? Că-ți pasă?” Karina continua să vorbească singură în urma mașinii care nu se mai zărea pe drum, cu lacrimile curgând fără voie. Îi era ciudă că-și dorea îmbrățișarea lui, protecția brațelor în care găsise afecțiunea de care avea atâta nevoie. Îmbrățișarea aceea îi oferise tot ce-i lipsise până atunci, iar el plecase. Pierduse, ca de obicei, totul. Se întorsese, ca un vinovat, pentru a se convinge că
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
-ți pasă?” Karina continua să vorbească singură în urma mașinii care nu se mai zărea pe drum, cu lacrimile curgând fără voie. Îi era ciudă că-și dorea îmbrățișarea lui, protecția brațelor în care găsise afecțiunea de care avea atâta nevoie. Îmbrățișarea aceea îi oferise tot ce-i lipsise până atunci, iar el plecase. Pierduse, ca de obicei, totul. Se întorsese, ca un vinovat, pentru a se convinge că victima nu mai respiră, că își făcuse bine treaba. „- Mi-ai promis că
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
de toate, visele oferindu-i clipe de relaxare în care toate problemele se dizolvară. Se trezi tremurând în aceeași poziție în care adormise. Nu se învelise cu nimic, iar aerul rece și umed din încăpere o cuprinse ca într-o îmbrățișare haină, accentuând frigul pe care îl simțea de obicei. Pleoapele se desprinseră greu din cauza lacrimilor uscate de pe genele mari care umbreau ochii aceia de un verde pământiu. Aceeași tristețe sfâșietoare apăru când pleoapele grele se ridicară alene. Sângele îi dispăruse
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
și ieși din casă. Soarele o sărută de bun venit și o îmbrățișă, iar Karina îi mulțumi, zâmbindu-i. „- Ți-a fost dor de mine, domnule Soare? Am lipsit cam mult, nu-i așa? De unde știai că am nevoie de îmbrățișarea ta? Oamenii nu înțeleg această nevoie a mea. Tu îmi citești gândurile? Tu, care le știi și le vezi pe toate și totuși nu divulgi secretele nimănui, spune-mi, voi fi vreodată fericită?” O rază jucăușă îi mângâie buzele. „- Să
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
pierdută pe fereastră. Va reuși? Va ajunge la el? Luna lumina cerul înstelat jucându-se cu perdeaua de mătase din spatele căreia Karina o privea absentă. Era departe, în acea poieniță înmiresmată, cu iarbă fragedă și flori, în brațele lui, în îmbrățișarea aceea din care nu ar fi vrut să se mai desprindă. Se ghemui la pieptul lui simțindu-se protejată, ocrotită. Oftă adânc și se abandonă viselor. A doua zi dimineață, în timp ce-și pregătea cafeaua, își depănă în minte
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
mintea ei. Inspiră adânc până când nările se umplură cu parfumul înțepător. Duse plicul la piept și-l ținu câteva clipe acolo, cu ambele mâini, cu ochii închiși, cu gândurile departe. Un val de aer cald îi cuprinse trupul plăpând cu îmbrățișarea mâinilor care ținuseră scrisoarea aceea înainte de a ajunge la ea. Se liniștea treptat cu fruntea lipită de pieptul cald, de parcă găsise acolo tot ce căutase în tot acest timp, neștiind de fapt ce-i lipsește. Deschizând ochii își aminti de ce
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
își aminti de ce coborâse și că i se răcea cafeaua așteptând-o, ea întârziind în brațele lui imaginare. Coborî repede cele câteva trepte de la intrarea în bloc. Ieși în stradă și aerul rece al dimineții o învălui, înlăturând treptat căldura îmbrățișării. Realitatea era rece, iar senzația că e urmărită își făcu iarăși simțită prezența. Se uită în toate direcțiile, dar nu văzu nimic suspect. Și totuși nu putea alunga acel semnal de larmă din mintea ei, care o îngrijora. Da, poate
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
totuși nu putea alunga acel semnal de larmă din mintea ei, care o îngrijora. Da, poate că totul era doar în mintea ei. Cumpără ziarul și se întoarse în casă așteptând cu înfrigurare să citească noul mesaj din partea lui. Vraja îmbrățișării dispăru, lăsând loc curiozității. Va primi iarăși sfaturi? Sorbi o gură din cafeaua încă aburindă. Mai întoarse încă o dată scrisoare pe ambele părți, gândindu-se că i-ar fi putut scăpa ceva la o primă privire, apoi rupse cu grijă
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
prinzându-i în căușul palmei, masându-i delicat. „- Nu de o astfel de iubire ai nevoie! Îți lipsește iubirea de sine.” Căldura apropierii lui, a trupului său fierbinte, persista încă pe pielea ei rece. Îi lipsea atât de mult acea îmbrățișare, singura care putea să dezghețe inima aceea rece. Cum să se iubească? Ce să iubească la acel trup plin de defecte, construit parcă doar din imperfecțiuni? „- Mintea ta e defectă. Tocmai aceste imperfecțiuni au nevoie de iubire pentru a reuși
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
devin așa datorită unor traume în urma cărora au suferit îngrozitor. Pe unii durerea îi face mai umani, pe alții mai răi. Știa acest lucru, sau cel puțin așa voia să creadă și de multe ori i se confirma ipoteza. Căldura îmbrățișării dispăru treptat. Trupul gol, acoperit doar parțial de părul lung, îi crea repulsie. Ce să iubească la el? Vocea tăcu, obosită, renunță să-i mai ofere argumente pro-iubirea de sine. Pierduse lupta aceea. Nu putea lupta cu concepțiile ei închistate
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
se opriseră înainte de a inunda ochii, arzându-i. Pleoapele iritau retina urcând și coborând pe ochii uscați. De ce atât de aproape și totuși de neatins? Iar ea își dorea atât de puțin. Să știe cine e și să-i simtă îmbrățișarea. Această apariție era un fel de răspuns la întrebarea lăsată în cutia poștală: „Nu vreau să știi cine sunt, ai înțeles?” Sau: „Încearcă să descoperi singură cine sunt!”. „- La naiba cu misterul tău! Vrei mister? Rămâi cu misterul tău blestemat
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
îmbrățișez? spuse timid copilul care parcă uitase că se grăbea. - Sigur, dar...de ce? răspunse Karina mirată și încântată în același timp de cerința inedită a puștiului cu ochi mari, de un albastru turcoaz. - Pentru că simt că aveți nevoie de o îmbrățișare. Și pentru că nu m-ați certat cum ar fi făcut altcineva dacă ar fi fost în locul dumneavoastră. Și i-a dat voie să o îmbrățișeze. O strângere delicată, caldă, emoționantă. Ochii Karinei se scăldau în lacrimi, în lacrimile de care
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]