2,416 matches
-
bătaia molcomă a vântului din după amiaza târzie a începutului de iunie. Ajunse la poalele satului Teșila, amplasat în Carpații de Curbură, pe cursul mijlociu al râului Doftana, în zona pe care localnicii o numesc “lunca”, zonă împrejmuită cu munți împăduriți și păduri de fag sau de brad, unde din vârful dealului ce se formează la marginea satului, se poate vedea cum se deschide panorama fără asemănare cu o frumusețe divină din Vârful Secăriei, o zonă golașe, dar de un farmec
ANA, FIICA MUNTILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 184 din 03 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367043_a_368372]
-
că este deasupra lumii și a pământului, că a ajuns în cer și din această înălțime privește cum șerpuiește Doftana prin măreția munților. Acolo erau în apropiere și carierele de piatră. Când aveai norocul să întâlnești norii lăsați peste vârfurile împădurite ale Carpaților sub greutatea aerului rece din înălțimea lor și al precipitațiilor adunate din timpul zilei prin evaporarea apei la căldura aerului din vale, aveai impresia că ești deasupra norilor, că ești unul dintre zeii ce stăpânește Universul. De pe dealurile
ANA, FIICA MUNTILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 184 din 03 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367043_a_368372]
-
de făcut. Am luat fiecare câte o săpăligă, o căldare cu pământ îngrășat și câte un snop de o sută de puieți. Toată gloata a pornit la deal, pe un plai de pădure, până am ajuns în parchetul care trebuia împădurit. Aici am fost organizați astfel: câte un băiat și o fată; băiatul, cu ajutorul săpăligii, trebuia să facă un cuib de 100x60 cm, cu o gropită mai adâncă în mijloc, pentru răsădirea micuței plante de molid. Fetele, după ce groapa era pregătită
CU ŞCOALA LA PLANTAŢIE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1301 din 24 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349487_a_350816]
-
întrebare. Însă, cei ce ar fi putut să-mi răspundă ar fi fost doar ei, munții. Ei și Dumnezeu. În spatele acelor formațiuni care mă impresionau până-n străfundul sufletului, se întindea, ca un zid protector, un lanț de munți înalți și împăduriți, în care toamna, cel mai mare pictor lăsat de Dumnezeu, deținătorul de vopsele miraculoase, zugrăvise în culori nelumești frunzele copacilor. Sub această impresie eram, când autocarul a oprit și am fost anunțați că trebuie să coborâm, fiindcă am ajuns la
VULCANII NOROIOŞI , DE IOANA STUPARU de IOANA STUPARU în ediţia nr. 1302 din 25 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349498_a_350827]
-
a plăcut Pămîntul a dat naștere prin respirația să celor 7 zei ai genezei lumii, avîndu-l conducător pe Marele Zeu Dak-Sha. Acesta după ce s-a uitat peste tot pe pămînt a găsit un loc unde ape albastre țîșneau din munți împăduriți, dealuri blînde îi înconjurau, acoperite de covoare verzi de iarbă, unde climă era blîndă și... în timpul nopții a populat acest spațiu sacru cu primii 10,000 de fii, fii lui iubiți Dacii „the chosen people". "Bun e Dyaus"domnilor daco-romani
CUIUL DACIC de NAPOLEON SĂVESCU în ediţia nr. 76 din 17 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348709_a_350038]
-
dinți și merg totuși mai departe, descoperă un loc minunat, liniștit, sobru prin înălțimea, duritatea și strălucirea stâncii și în același timp prietenos prin calmul panoramei care ți se deschide larg în față: stațiunea Sinaia ghemuită la poalele domoale și împădurite ale munților Baiului. Aș vrea să-i întreb ceva pe sinăieni: „De când nu ați mai fost la Stânca Sfânta Ana? Câți dintre copii sau nepoții dumneavoastră au auzit de ea sau când a avut loc ultima excursie cu copii, organizată
BELVEDERILE DIN SINAIA (1) – STÂNCA SFÂNTA ANA de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344502_a_345831]
-
marea, sub noi, maică iubitoare și amenințătoare, virgină, lascivă și crudă, leagăn, altar și sicriu, cu albastrul incredibil, ucigător și vital deopotrivă. Maternă și perversă, amăgitoare, eliberatoare și, totodată, sufocantă prin majestate, alinătoare prin grație. Dincolo și dincoace, munții cruciați, împăduriți cavaleri înzăuați în stânci musculoase, piatra colțoasă, aspru și bogat mușcătoare a crestelor năprasnic prăvălite în brațele mării. Țipetele nervoase ale pescărușilor, înfipte în imaginea chiparoșilor țâșnind mândru către cer, odată cu foșnetul apelor mării sub chila vaporului și cumințenia întipărită
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC, DAN C. MIHĂILESCU, OARE CHIAR M-AM ÎNTORS DE LA ATHOS?, EDITURA Editura Humanitas, BUCUREŞTI, 2012, 112 PAGINI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1214 din 28 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347993_a_349322]
-
înainteze în inima pădurii Teutoburgice. Arminius însă le pregătise una din cele mai teribile capcane tăindu-le calea romanilor și închizându-le retragerea într-o vale îngustă unde legiunile nu se puteau desfășura. Înconjurați din toate părțile inclusiv dinspre versanții împăduriți, cele trei legiuni n-au avut nici cea mai mică șansă. Urmase un măcel cumplit de trei zile, pe o ploaie torențială în care romanii luptaseră cu disperare și din care scăpaseră foarte puțini și nici măcar Quinticlius Varus nu scăpă
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN 8) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 367 din 02 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361732_a_363061]
-
romanii luptaseră cu disperare și din care scăpaseră foarte puțini și nici măcar Quinticlius Varus nu scăpă, trupul lui fiind găsit în cele din urmă într-un morman de cadavre. Germanii adoptaseră chiar tactica romană de luptă. Năvăleau cu toții dinspre versanții împăduriți și nu luptau decât un sfert de ceas apoi se retrăgeau și năvăleau alte trupe odihnite nelăsându-l nicio clipă e răgaz romanilor care luptaseră fără odihnă și deși aceștia încercaseră să se reorganizeze cedaseră în cele din urmă. Augustus
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN 8) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 367 din 02 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361732_a_363061]
-
mai mulți ani în post, privegheri și neîncetate rugăciuni după care, dorind să ducă o viață în isihie, cu mai aspre nevoințe, s-a retras la circa 500 metri mai sus de mănăstire, pe malul râului Silvuț, într-o zonă împădurită, și de o frumusețe deosebită. Și a petrecut astfel, departe de zarva cea deșartă a lumii, un număr de ani, rugându-se neîncetat pentru mântuirea sufletului său dar și pentru sufletele cele chinuite ale semenilor. Aici s-a luptat necontenit
CUVIOSUL IOAN DE LA PRISLOP de ION UNTARU în ediţia nr. 987 din 13 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365030_a_366359]
-
în viață, și-a domolit asprimile transformate în imense pășuni alpine. Între ei învolburatul Jiu care și-a tăiat cheile lăsând spre sud o poieniță pe care minierii cărbunari și-au înălțat falnicul municipiu Petroșani. La est de Parâng, munții împăduriți ai Lotrului, un afluent al Oltului. Dincolo de splendidele chei ale Oltului, mai puțin spectaculoase decât cele ale Jiului, masivul Cozia care, văzut de pe înălțimile Parâng-ului, are forma unui imens catafalc pe care, cică, s-ar odihni Cesar, un înaintaș
DOI FRAȚI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2048 din 09 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365227_a_366556]
-
ȚĂRANCA DIN MUSCEL ! Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 199 din 18 iulie 2011 Toate Articolele Autorului Țăranca din Muscel Răsărit de soare aruncat peste muchea de cremene a Ghimbavului, la întânirea cu piscul golaș și pe alocuri împădurit al Leaotei, ce-și spală poalele vestice în albia repezită și verzui-azurie a Dâmboviței, nu departe de izvoare. Tremurată, mâna șovăie o clipă deasupra prea albului pânzei ieșită deunăzi dintre spetele războiului de țesut și din vâltoarea pivei lui Nistorică
ŢĂRANCA DIN MUSCEL ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 199 din 18 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366733_a_368062]
-
trebuie plantați de îndată cinci puieți! Cu precizarea că la locul tăierii nu rămâne nici măcar o crenguță. Elocvent, nu-i așa?... În aceste condiții ale nesimțirii și bunului plac, pe cine mai poate să mire că și la capitolul suprafețe împădurite, România este codașă între țările din Uniunea Europeană?! Când toate sunt date peste cap, iar parlamentul, guvernul și cam toate instituțiile statului sunt pline de megarăufăcători (unii chiar cu mai multe dosare penale), de mirare ar fi ca ceva să se
DAR UNDE-S CODRII DE MAI AN? de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 826 din 05 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345680_a_347009]
-
de la excepții, și sunt destule, dar nu-i scuz pentru că o acceptă acolo, în continuare!) POPOARELE MIGRATOARE, fiind în deplasarea jefuirii nu s-au oprit să minerească, s-au mulțumit cu ce au prădat. Hunii sufereau în spațiile închise, muntoase, împădurite așa că nu au lăsat nici o urmă de așezare după trecerea lor. Ostrogoții au fost mai receptivi la aurul de aici și de la ei ne-a rămas Tezaurul de la Pietroasa „Cloșca cu pui de aur”! FEUDALISMUL timpuriu a început cu ungurii
SALVAŢI ROŞIA MONTANĂ (4) – O ISTORIE UNICĂ A AURULUI DIN MUNŢII APUSENI de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 908 din 26 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345640_a_346969]
-
imprevizibile - imprevizibilul „pândind” la orice colț al clipei ce nu cunoaște iertarea... Viață, însă, își urmează cursul ca un izvor ce-și caută matca... mereu neliniștit, zbuciumat. Amintirile legate de un loc niciodată uitat... nu pot fi decât cu : „munți împăduriți și codri falnici”... aceasta fiind imaginea rămasă nealterată în sufletul românului nea Mitică. Dorul de plaiurile natale, de obiceiuri, datini, îi fac sufletul să vibreze și să lăcrimeze în același timp. „Multe am vorbit în acea zi cu Dumitru Sinu
EXILUL... O RANĂ DESCHISĂ CE AMINTEŞTE DE „RĂDĂCINA MAMĂ”... de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 301 din 28 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356404_a_357733]
-
Bistrița Năsăud; provenea dintr-o familie de oameni harnici și mai avea încă patru surori. Tatăl său, ca de altfel majoritatea bărbaților din această parte a Ardealului, se îndeletnicea cu lemnăritul. Și astăzi, în această zonă deosebit de frumoasă, cu munți împăduriți și codrii falnici se mai practică această meserie, moștenită din tată-n fiu. „Dar lui Vasile-i plăceau cărțile!” - mi-a spus nea Mitică - și a continuat să-mi povestească, cu lux de amănunte, o serie de întâmplări petrecute în
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE, de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 301 din 28 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356448_a_357777]
-
lumânare. Am ales și plantat pomi în livadă: cireș, vișin, cais, gutui, doi meri și câțiva aluni pe lângă gard. Noaptea e încă rece, câteodată coboară sub zero grade, mai aștept pentru flori. Până atunci plec în Dulcea Bucovină, trecând peste împădurite obcini sau printre ele și opresc, ca întotdeauna, la Moldovița lui Petru Rareș și Sucevița fiilor logofătului loan Movilă și până seara am ajung la Putna lui Ștefan cel Mare și a lui Mihai Eminescu. Doamne ce oamenii ai dat
ROMÂNIA TANDREŢEA MEA de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 857 din 06 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354853_a_356182]
-
de dragul amintirilor. Nu au mai crezut de mult timp că vor avea vreodată valoare. Bătrânul se înviorase, căpătase puteri nebănuite și punea pe hârtie nume, locuri și desene destul de stângaci făcute, pentru a arăta fiecare suprafață de teren, arabil ori împădurit, pe care l‑a avut familia pe vremuri. Adunase peste 20 de hectare de pământ din circuitul agricol, masate în vreo două‑trei locuri și alte câteva creionate prin vatra comunei. Căuta oameni în viață care să mărturisească, la nevoie
CHEMAREA DESTINULUI (14) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356581_a_357910]
-
ne găzduia, ne ospăta din puținul lui. Apoi cu castravetele cum îi spuneam mașinii noastre familiale, cu Ica și Florin. Acum cu VW, un golfuleț ce strâmbă din nas pe drumurile noastre. Peisajul pe Valea Vălișoare, ce șerpuiește printre dealuri împădurite și largi pășuni montane îmi răscolește amintirile trecutului. De sus din Pasul Vălișoare cobor în Brad, un orășel cu rezonanțe istorice și tradiții în mineritul metalelor prețioase. Urmează o intersecție unde o iau spre Abrud pe un drum denivelat și
SALVAŢI ROŞIA MONTANĂ! (3) ÎN DRUM SPRE ROŞIA MONTANĂ de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 904 din 22 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346149_a_347478]
-
un oraș vechi, cu o arhitectură pe măsură și cu o influență arhitecturală atât germanică cât și franceză, ne-am îndreptat spre Cetate, punctul nostru terminus. Până sus în vârful cetății am urcat pe serpentine într-o zonă de munte împădurită și plină de liniște și verdeață. Doar foșnetul roților și al copacilor tulbura acea liniște monumentală, însoțită de torsul liniștit al motorului, lăsat să urce agale. Pe platoul de sus, exista o parcare largă iar deasupra, în capătul ei dinspre
NOTE DE CALATORIE IN BELGIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2288 din 06 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370767_a_372096]
-
avea peste cinci - șase metri înălțime. Fațada clădirii era placată cu piatră de râu și cărămidă iar curtea era împrejmuită cu un gard metalic din fier forjat. În fața sa se deschidea un platou pavat cu piatră cubică, de unde pornea râpa împădurită, plină cu verdeață până la malul Meusei. Întoarcerea spre casă a fost cu mici peripeții deoarece doamna Florica Bonte necunoscând bine traseul, se ghida numai după ce ne spunea “doamna” electronică din GPS. Cum totul este bine când se termină cu bine
NOTE DE CALATORIE IN BELGIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2288 din 06 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370767_a_372096]
-
a mai ,,arde,, din cele câteva calorii, cu care era convinsă că se pricopsise după ce înfulecase toate bomboanele de ciocolată belgiană, pe care i le oferise dr. Damian, împreună cu un fir splendid de Rossa Imperialis. Femeia a atins culmea movilei împădurite pe când ultimele perechi mondene ale orășelului din vecinătate, părăseau navă basilicii medievale, - un edificiu cu toate însemnele triumfului și ale decăderii de care avusese parte de-a lungul veacurile și care, recent fusese transformat în galerie de artă. Se simte
VARA LEOAICEI, FRAGMENT DIN ROMANUL IN LUCRU de MELANIA CUC în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370852_a_372181]
-
nopții și savurară ultimele picături de vin. Își ridicară tabăra și se pierdură în pădurea de brad pe cărări de munte printre izvoare, cascade, trunchiuri răsturnate de vânt și furtună sau stânci rostogolite de pe țancurile cele mai înalte. Urcară piscuri împădurite, străbătură goluri alpine unde privirea le rămase încântată de panorama ce se desfășura până la orizonturile cele mai îndepărtate. Ocoliră prăpăstii amețitoare, colțuri stâncoase, coborâră în văi adânci cu torente repezi și cascade ce se revărsau de pe frunțile de piatră ale
XII. CASTELUL LUI DRACULA (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369401_a_370730]
-
nou intersecția, despărțindu-mă cu greu de cei doi falnici și înmiresmați cireși japonezi, promițându-le că voi reveni pentru a-i admira și a-mi încărca plămânii cu asemenea suave parfumuri îmbătătoare și m-am îndreptat spre o zonă împădurită ce se vedea la distanță. Era de fapt un spațiu verde plin de copaci înverziți. În dreapta pe o pajiște un cal păștea liniștit. Pajiștea era la marginea lizierei care m-a atras. Imediat cum am depășit curba ce-o făcea
NOTE DE CALATORIE IN BELGIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370754_a_372083]
-
două perechi de gâște sălbatice și trei rățoi. Rățoii aveau un colorit într-o combinație de gri, negru și albastru, superb. Câteva fotografii și pașii curioși ca și mine, m-au purtat tot spre necunoscut. Înainte de a intra în zona împădurită, chiar lângă primul rând de copaci, m-a întâmpinat un semn de circulație care avertiza: “Atenție la broaște”, având o broască desenată pe triunghiul metalic. Era pentru prima dată în viața mea de conducător auto, când întâlneam un asemenea semn
NOTE DE CALATORIE IN BELGIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370754_a_372083]