369 matches
-
inima-n tăcere, Suflarea morții mă v-atinge. COR DE BĂRBAȚI Nici o femeie pământească În codri vechi n-o să-l zărească. Măiestre zâne, vrăji pustie, Le alungă numele-ți, Marie! BACI BĂTRÎN (bas) Știură ei pe-un copilandru Să-l împle cu durere, Să-ntunece curatu-i suflet Fără de mângâiere. Să bănuiască-a lui iubire Pe ei cine-i învață Și inima să i-o rănească Ce crud cuvânt de gheață? Copile smead cu ochi de flăcări, În veci vun bine nu
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
mi-ar veni la îndemînă, ca cum m-aș simți obosit de voiagiul meu, el îmi zise: "Trîmbițarea unor artiști ca d-ta cred că nu [e] de trebuință; când cineva e așa de renumit atunci numai numele de pe afiș împle teatrul și cununile de laur se-mpletesc de sine". în fine primii, i joc și astăseară chiar, fără repetiție, pe Hamlet, și, pre D-zeu, daca până atuncea nu mi s-o în-tîmpla nimic, apoi o să caut să-ți fac
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
că până să mi se facă tălmăcirea îmi trecu și durerea, și brațul și piciorul [î]și luară iar întrebuințarea. {EminescuOpVIII 579} HENRIETA DE SERREY de Armand de Lagniau Clopotele suna în zborul cel mare, o gloată multă de norod împluse marea și frumoasa uliță a Toledei. Citadini, gentilomi și lazaroni în amestec își da coate și se îndesa pe ulițe și în piețele publice; toate ferestrele scânteia de diamante, așternute cu bogate stofe și strălucitoare tualete ale frumoaselor și oacheșelor
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
voastre Supus M. Eminescu 32 [GHEORGHE ȘI RALUCA EMINOVICI] Berlin, în 17 iuni 873 Scumpii mei părinți, De două ori am scris lui Iorgu și n-am căpătat nici un răspuns, așa încît nu știu cum vă aflați acasă și tăcerea fratelui mă împle de neliniște. Afară de aceea i-a scris și Șerban de două ori și, după cum mi-a spus înainte de vro 4 zile, nici el nu căpătase încă răspuns. Vă rog dar a mă scoate din această neliniște și a-mi răspunde
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
Iași, 16 decembrie 1875] Lucrarea relativă la cele espuse de d-ta prin rap. No 239 s-au înaintat Prefecturei de Vaslui. Întreb însă: cum de ai ajuns d-ta la No 239 în așa scurt timp? Cu ce-ai împlut 239 coale de hârtie în decursul a 3 1/2 luni? 99 [TITU MAIORESCU] ROMÎNIA INSPETORATUL ȘCOLAR Iași, în 16 dec. 875 CIRCONSCRIPȚIUNEA IAȘI N-o 331 Raport asupra învățătorilor din Șipote și Andrieșeni Cu două anexe. Domnule Ministru, Inspectând
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
protecția administrației județene, ca să nu se simtă izolați în lucrarea și tendințile lor, ca o frunză pe apă; mai ales că un normalist bun are mai multă cultură, deci și mai mult simțimânt de demnitate, decât mulți din scribii cari împlu cancelariile comunale sub fel de fel de titluri și pretexte și, ocupând o mulțime de funcțiuni nominale, [sunt] plătiți din fondurile comunale în genere mult mai bine decât învățătorul. {EminescuOpXVI 322} {EminescuOpXVI 323} {EminescuOpXVI 324} [GHEORGHE CHIȚU] [Iași, aprilie 1876
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
pogoane de vie ce sânt în ținutul Tutovii în gura Berheciului... Așijdere,... 3 pogoane de vie de la Odobești... 3 sate: Ungurașii și Dracsineștii și Negoeștii”. El mai zice că „am făcut acolo și un hăleșteu din pajiște,... și li-am împlut și de pește”. Apoi „Pentru un hăleșteu, ce să chiamă Strâmbul, pe vale Capiștii armenești, cu tot hotarul Strâmbului împregiur,... care l-am iezit... și l-am împlut de pește;... acela l-am dat danie svintii Mitropolii”. Frumoase „fărâme”, părinte
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
că „am făcut acolo și un hăleșteu din pajiște,... și li-am împlut și de pește”. Apoi „Pentru un hăleșteu, ce să chiamă Strâmbul, pe vale Capiștii armenești, cu tot hotarul Strâmbului împregiur,... care l-am iezit... și l-am împlut de pește;... acela l-am dat danie svintii Mitropolii”. Frumoase „fărâme”, părinte. N-am ce spune! Dar...fiindcă este și un dar, sfinția sa mitropolitul sfârșește cu ton de sfadă. Uite ce spune: „Iară cine s-ar bucura să nu fie
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
în toată ființa lui, atât prin firea sa iute și pornită cât și prin legăturile și înrudirea cu sălbatecii cumani. Nemesis ajunse curând și pe acest stăpânitor, care-și înjosise tronul, prefăcîndu-l în eșafod, pe care a trebuit să-l împle apoi cu sângele său propriu. Daca în sălbatică energie era de-o samă cu cei doi frați ai lui, Petru și Asan, în barbarie, asprime și cruzime îi întrecu cu mult. Neașteptata schimbare de domnie aduse la iveală o adâncă
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
care o avu multă vreme, până în zilele lui Alexandru Vodă cel Bun și a lui Ștefan cel Mare, încît găsim pomenindu-se acest câmp în mod autentic încă în anul 1482. Golul ivit în țara Maramureșului prin emigrarea românilor se împlu curând după aceea (1360) prin intrarea unei însemnate cete de ruteni sub conducătorul lor Theodor Koriatowicz, căruia i se confirmă titlul de Duce de Maramureș. Bogdan-Dragos nu domni decât doi ani (1359 - 1361) și după săvârșirea lui din viață a
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Dacă între acest instinct simțit de om și a (iritațiunei) agitațiune[i] (Erregtlieit) sale subiective pe care vrea s-o sensualize prin actiune și între realizarea însuși nu e neci o prăpastie pe care omul să fie nevoit a o împlea cu o cultură si o tecnică specială, atunci e deschisă calea întru esecuțiunea artei la arbitrariul cel mai brutal. Natura îndrăznește, putem zice, d-a se {EminescuOpXIV 234} manifesta atuncea în forma sa necurățită încă de spirit, fără d-a
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
dezvăluind eul său plin de entuziasm, e un liric, și espresiunea nobilă ce reflectă dispozițiunea subiectivă ca pe una asemenea e declamațiunea. "Unde e otarul declamațiunei acolo-i și otarul acestui stadiu. Facem însă distingere între declamațiunea aceasta, care-l împle pe întreg omul simțitor cu o dispozițiune lirică, și între declamațiunea (stearpă) moartă (goală, seacă), care, conform espresiunei, nu manifestă un intern plin și nu ne dă decât forma simțămîntul[ui], din care cauză e moartă și fără căldură de
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
și între Principele stator[n]ic și marchizul de Posa; însă până la o diferință adevărată dintre personalități nu putem ajunge. E prea natural. Căci ceea ce e comun tuturor acestora e abandonul plin de entuziasm la un fond foarte înalt care împle tot sufletul și care fond ia o espresiune deosebită numai fiindcă această espresiune e condiționată de coprinsul diferit al fondului. Acest ton principal (Grundton) liric capătă așadar prin situațiune într-adevăr modificațiunea sa naturală care însă nu ajunge neciodată până la
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
ieșirea la lumină a propriului lor eu. Condițiunea necesibilă pentru aceasta se-nțelege că e dominarea absolută și dispunerea de mijloace (moienuri) naturale însemnate, cari nu (re[nunță]) abnunță serviciul lor în astfel de momente de creațiune supremă, ci-l împlu pe privitor cu siguranță deplină. Zace mai (departe) încolo în natura acestei direcțiuni că aicea înrudirea personală a artiștilor cu cercul rolelor lor e de regulă mai intensivă decât la aciia cari se ridică abia prin mediul reflexiunei la unitatea
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
pentru multe din organe. Volubilitatea însă se arată într-o egală stăpânire asupra tuturor sunetelor articulate și se manifestă așadar în mișcarea fără greutate a organelor vorbirei (Sprachwerkzeug). Vocile mai puțin favorizate de natură trebuie să înlocuiască această lipsă (să împle această lacună) prin un esercițiu continuu și prin atențiune. Fieacare sunet pe care organele vorbirei nu-l poate reda la moment în curățenie și cu ușurătate trebuie să devină obiectul unei activități deosebite. Portamentul e condițiunea negativă pentru espresiunea liniștei
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
fost schimbate toate espresiunile acestea, pe cari apoi le prezintă prin ton vederei intuitive a auditorului. Aicea accentul simbolic are o misiune mai mare. El are să dea prin ton o idee clară despre această naștere, acest proces însuși, el are să împle tonul cu intuițiunea obiectului. Drept esemple cităm vorbele: înverzire, înflorire, veștejire, putrezire, mirosire, curgere, creștere, izvorâre, undoiere etc. Numărăm la acestea toate espresiunile acelea cari semnifică intuițiuni din viața naturei și fenomene fizico-somatice cu variile transmiteri pe terenul intelectual și
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
spirit. Dirigerea scenei e-nainte de toate aceea care are cea mai mare influință asupra dezvoltării spiritului totalității. În dirigere trebuie să se întrunească aste două: entuziasm pentru arte, dar și simț și cunoaștere pentru ea. Entuziasmul, fără a fi împlut și hrănit de cunoștințe, este deșert și fără puterea silitoare a convingerei; cunoștința fără entuziasm e fără avânt, de-aceea nici răpește, nici poate avea vreo influință intensivă. Adâncimea cunoștinței produce respectul înaintea judecății mele, entuziasmul - confiență în puterea mea
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
disjunctiv conține relațiunea dintre două sau mai multe propoziții, dar nu după consecutivitate, ci după contrapunerea lor logică, întru cât adică sfera uneia exclude pe a celeilalte, și totuși și a comunității totodată întru cât el[e] la un loc împlu sfera cunoștinței proprie; [conține] așadar relațiunea dintre părțile sferei unei cunoștințe, de vreme ce sfera fiecărei părți e bucată întregitoare la sfera celeilalte în complexul întreg al cunoștinței proprie. D. es.: "Lumea este sau prin o întîmplare oarbă, sau prin necesitate internă
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
din cele puține cîte-am înșirat e evident și clar că un vocabular complect, cu toate comentariile ce s-ar cere la el, nu numai c-ar fi cu putință, ci chiar ușor de făcut. Polițele sânt e trebuință a le împlea numai, și o topică sistematică, ca cea de față, cu greu va face să greșim locul unde are să vie propriamente fiecare noțiune, și totodată putem și ușor observa care din polițe a rămas încă goală. CAP. 2 AL ANALITICEI TRANSCENDENTALE
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
decât unitatea sintetică a fenomenelor după noțiuni. Unitatea sintezei după noțiuni empirice ar fi cu totul întlmplătoare și, daca acestea nu s-ar baza pe un rezon de unitate transcendental, atuncea ar fi cu putință ca sufletul nostru să se împle c-o grămadă (ș-un amestec) turbure și ames[tecată] de fenomene fără ca din acestea să se poată organiza vreodată o experiență. Atunci însă s-ar omite și orice referare a cunoștinței la obiecte, căci i-ar lipsi conjectura după
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
unei senzații în genere, va să zică este ceea a cărui noțiune în sine însuși reprezintă o esistență (în timp); iar negația, a cărui noțiune reprezintă o neexistență (în timp). Contrapoziția amândurora se-ntîmplă așadar prin deosebirea unui ș-aceluiași timp în timp împlut sau gol. Fiindcă timpul nu-i decât forma intuiției, prin urmare a obiectelor ca fenomene, de aceea ceea ce-n aceste corespunde simțirei este materia transcendentală a tuturor obiectelor ca lucruri în sine înșile (aieve, realitate). Acuma fiecare simțire are un
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
intuiției, prin urmare a obiectelor ca fenomene, de aceea ceea ce-n aceste corespunde simțirei este materia transcendentală a tuturor obiectelor ca lucruri în sine înșile (aieve, realitate). Acuma fiecare simțire are un grad sau o mărime prin care ea poate împlea unul ș-același timp, adică simțul intern în privirea acelorași reprezentații ale unui obiect, mai mult și mai puțin, până ce încetează în nimic (= 0 == negatio). De aceea un raport și conex sau mai bine o trecere de la realitate la negație
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
încetează în nimic (= 0 == negatio). De aceea un raport și conex sau mai bine o trecere de la realitate la negație, care reprezintă toată realitatea ca pe un cuant, și schema unei realități, ca o cantitate de ceva, întru cât acesta împle timpul, este tocmai producerea continuativă și uniformă a acestuia în timp, plecând în timp de la o simțire care are un grad oarecare până la disparițiunea acesteia, sau suindu-se viceversa încet-încet de la negație până la mărimea ei. 3. Schema substanței este persistența
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
PURE ÎN FOLOSIRE DOGMATICĂ ] A cumpăni tot ce este (obiect în spațiu sau în timp) dacă și-ntru cât e un cuant sau nu, dacă-n el trebuie să ne-nchipuim ființă sau lipsă de ființă, întru cât acest ce (care împle timp sau spațiu) este un substrat primordial sau numai determinarea unui asemenea, dacă are vreun raport al esistenței sale și la altceva ca cauză sau efect și-n fine dacă stă izolat sau într-o atârnare de (reciprocitate) influință reciprocă
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
a vieții spirituale de a da teren individului, chiar ea este în legătura cea mai strânsă cu 220 r religiunea și statul. Unde însă totuși apare cultura proprie ca scop curat personal, ea nu are nici acolo destinațiunea de-a împlea chemarea morală individuală a omului, de-a mări valoarea sa, de-a corespunde demnității sale, ci ea trece cu deosebire... de o plăcere ș-un lux. În poporul grec cu deosebire era un grad nalt de cultură publică, însă oamenii
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]