6,208 matches
-
ca la poruncă. Și blând ca zefirul Ce-adie pe undă, Cu blândețea iubirii adânci Le inundă. Aici, la Țărm Unde Necuprinsul albastru începe Iubirea dansează liberă Pe puntea valurilor. Aici, unde nimbul Soarelui De crestele valurilor s-a spart, Împrăștiind pulberi de aur, Aici, îndrăgostiții dansează Pe oglinzile valurilor De nimeni, nimeni, tulburați. Referință Bibliografică: Tainica iubire / Floarea Cărbune : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 415, Anul II, 19 februarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Floarea Cărbune : Toate Drepturile
TAINICA IUBIRE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 415 din 19 februarie 2012 by http://confluente.ro/Tainica_iubire_floarea_carbune_1329664123.html [Corola-blog/BlogPost/345234_a_346563]
-
era la școala generală, în drum către școală a făcut pe el, în pantaloni, o treabă mare. Nu s-a oprit din drum, a continuat, a ajuns în clasă și s-a ajezat alături de colegi ca să asiste la ore. Mirosul împrăștiat în clasa i-a făcut pe colegi să plece, unul câte unul, din clasa și din școală. Așa a rămas actualul primar singur în clasă, în cele din urmă și fără profesor la ultima oră de curs, pentru că și profesorii
PRIMARUL, EP.9 de EUGEN LUPU în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 by http://confluente.ro/eugen_lupu_1494911592.html [Corola-blog/BlogPost/376623_a_377952]
-
mă amețească, eram fermecată de frumusețea nopții. Aproape că și uitasem de ce mă găseam acolo, călcam încet în apa limpede și priveam spre adânc, iscodind după lopățica mea, când, deodată, dintre niște stânci negre și colțuroase, se înălță, rupând și împrăștiind valurile, cine crezi? vraciul Merlin, mai urât, mai înspăimântător, mai cumplit ca oricând. — Te-ai speriat? rosti Octavia, cu răsuflarea tăiată. — Mai întrebi? Nici să țip n-am fost în stare. Am rămas împietrită. Vrăjitorul părea el însuși de apă
EUGEN DORCESCU, PORTIŢA VISELOR de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 by http://confluente.ro/eugen_dorcescu_1413617923.html [Corola-blog/BlogPost/349392_a_350721]
-
fel de zid verde ce înconjura toată curtea, perfect aliniat, tuns și frezat de parcă urma să participle la o paradă a verdelui lumii. Ne spunea zâmbind elegant căror flori le merge bine în această perioadă a anului și cum a împrăștiat lemnul tocat în zonele unde încercau buruienile să răsară . Noi ascultam stânjeniți de negăsirea unor răspunsuri, măcar parțial adecvate dăruirii din spusele ei . Am zis totuși la un moment dat, ca să spunem și noi ceva,că noi venim din Romania
O LEGENDĂ NORDICĂ A IUBIRII de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2223 din 31 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/anghel_zamfir_dan_1485863760.html [Corola-blog/BlogPost/359774_a_361103]
-
în limba engleză. Ne a lămurit că a fost profesoară de artă universală timp de 28 de ani și ne a povestit cum traversa marea cu feribotul în fiecare zi spre a ajunge la universitatea din Odense. Deveneam așa de împrăștiați în mirarea noastră că nu am mai rezistat și am reușit să ne întrebăm cu sfială, Ce caută o zeiță ca ea în pustietatea aceea ? Era impulsul ce te înglodea obsedându ți ideea de întrebare. Simțind parcă ce ascundem în
O LEGENDĂ NORDICĂ A IUBIRII de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2223 din 31 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/anghel_zamfir_dan_1485863760.html [Corola-blog/BlogPost/359774_a_361103]
-
între mirări stelare ea se lovește cu fruntea de margini, pe drumul întoarcerii femeia a fost prădată, cerând protecția unei îmbrățișări care nu va veni niciodată, dar adoră otrava într-un somn mai păgubitor decât divinul ei corp care va împrăștia ucigașii de iluzii. sâmbătă, 26 octombrie 2013 Referință Bibliografică: proză poetică / Ion Ionescu Bucovu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1030, Anul III, 26 octombrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Ion Ionescu Bucovu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
PROZĂ POETICĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1030 din 26 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Proza_poetica_ion_ionescu_bucovu_1382771750.html [Corola-blog/BlogPost/347179_a_348508]
-
își poate ușor da seama ca biserică a fost ridicată pentru a-l cinsti pe Isus - copilul. Biserică Bom Jesus e faimoasa în lumea romano-catolică datorită găzduirii mormântului Sf. Francis Xavier care în 1541 a avut sprijinul portughezilor de a împrăștia creștinismul în coloniile din est. Fost ucenic al Sf. Ignatius Loyola, fondatorul ordinului iezuit, Xavier a fost un legendar misionar. Spaniol, născut lângă Sanguesa în Navarra, a fost cel mai mare misionar româno catolic al timpurilor moderne ducând creștinismul în
GOA de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1715 din 11 septembrie 2015 by http://confluente.ro/dan_zamfirache_1441993506.html [Corola-blog/BlogPost/343986_a_345315]
-
dovedise a fi un mare minus în activitatea mea militară din acea perioadă. Eram nervos pe Franz, pe mine, pe evrei, pe Dumnezeu, pe toată lumea. Încruntat, cu sângele clocotind, am făcut semn cu capul celorlalți, să plece. Ofițerii s-au împrăștiat, iar eu i-am spus lui Franz: - Urmează-mă! În timp ce ne îndreptam către baracă, scrutam întunericul din împrejurimi după Raisa. Nu era nicăieri. - Acum, spune ce ai de spus și n-o mai face pe misteriosul cu mine!, îi ordon
PARTEA I de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1164 din 09 martie 2014 by http://confluente.ro/Lagar_si_razboi_partea_i_cristea_aurora_1394375912.html [Corola-blog/BlogPost/353671_a_355000]
-
locuiești în capitală, cum te descurci? Nu te-am văzut pe aici, pe acasă, de când m-am mutat și sunt trei ani de atunci. Pe unde e Virgil, fratele tău? Au depănat amintiri comune, și-au amintit de foștii colegi împrăștiați în toată țara, unii aflându-se peste hotare. Se făcuse ora șapte și Ștefan încă nu a adus în discuție trandafirii lui Anton. Ștefan nu dorea să trădeze scopul vizitei. Anton discută prea puțin despre activitatea sa. Aminti ceva de
SĂ NU UIȚI TRANDAFIRII CONTINUARE de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 1892 din 06 martie 2016 by http://confluente.ro/viorica_gusbeth_1457284473.html [Corola-blog/BlogPost/383260_a_384589]
-
ÎN POSTMODERNITATE? Autor: Magdalena Albu Publicat în: Ediția nr. 606 din 28 august 2012 Toate Articolele Autorului Am în nări un puternic miros de hoit. Orișiunde aș întoarce capul, ca într-un ritual abominabil bazat numai pe carnagiu, acesta își împrăștie cu putere peste tot duhoarea greu de suportat. După cum lesne se poate observa, Ființa umană este obligată să respire într-un ev care se zbate epileptic în chinuri fizico-spirituale majore, unde ajungi să te întrebi, cum e și normal, de
CE CAUT EU ÎN POSTMODERNITATE? de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 606 din 28 august 2012 by http://confluente.ro/Magdalena_albu_ce_caut_eu_in_postmode_magdalena_albu_1346160151.html [Corola-blog/BlogPost/355288_a_356617]
-
ori o fripturică la grătar și mujdei la comandă. Nici noi copii nu eram neglijați. Primarul, un avocat -gospodar, a avut grijă să ridice în câteva ,,colțuri'' locuri de joacă cu nisip-pe care-l aducea de pe malul Bistriței, și-l împrăștia pe unde erau scrâncioburile în care ne legănam. Așa, că familiiile puteau ședea liniștite, ca să schimbe ,,o vorbă''-două. Și uite așa, trecea vremea, în așteptarea evenimentului muzical. Fanfara Militară în frunte cu dirijorul-plutonierul major Iancovici, intra pe poarta mare
MIREL IANCOVICI de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 2245 din 22 februarie 2017 by http://confluente.ro/paul_leibovici_1487782813.html [Corola-blog/BlogPost/365543_a_366872]
-
kilometri distanță de localitatea noastră. Din acest hectar, cam un ar era ocupat cu un soi de viță de vie aromat. Strugurele avea un bob mare alb, acoperit cu un puf fin, care atunci când ți se spărgea în gură, îți împrăștia în cerul gurii o aromă deosebit de plăcută. Acest strugure era greu de cules, deoarece se scutura foarte ușor. La prima atingere neatentă, boabele se împrăștiau sub butucul viței, făcându-ți viața amară la adunat, însă, după fierberea mustului, acest soi
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA (ROMAN) de STAN VIRGIL în edi��ia nr. 252 din 09 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Iubirile_unui_pescar_povestiri_pescaresti_si_de_viata_roman_.html [Corola-blog/BlogPost/367284_a_368613]
-
mare alb, acoperit cu un puf fin, care atunci când ți se spărgea în gură, îți împrăștia în cerul gurii o aromă deosebit de plăcută. Acest strugure era greu de cules, deoarece se scutura foarte ușor. La prima atingere neatentă, boabele se împrăștiau sub butucul viței, făcându-ți viața amară la adunat, însă, după fierberea mustului, acest soi de strugure îi împrumuta vinului un gust deosebit de aromat, așa cum ar fi acum Busuioaca de Bohotin. Dar, raportată la suprafața de viță și cantitatea de
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA (ROMAN) de STAN VIRGIL în edi��ia nr. 252 din 09 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Iubirile_unui_pescar_povestiri_pescaresti_si_de_viata_roman_.html [Corola-blog/BlogPost/367284_a_368613]
-
se sprijinea pe câțiva chirpici din tizic. Tizicul era un material combustibil pe care părinții mei îl obțineau din dejecțiile de la animale, amestecate cu paiele de la așternutul așezat de tata, atât la vaci, boi, cai sau oi, cât și cel împrăștiat în bătătură , iar când grosimea stratului ajungea la 20-30 cm, se trecea cu tăvălugul tras de cai peste el să se taseze. Vara, după fermentare și evaporarea umidității din dejecții, se tăia cu un satâr special, în bucăți de 40x40
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA (ROMAN) de STAN VIRGIL în edi��ia nr. 252 din 09 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Iubirile_unui_pescar_povestiri_pescaresti_si_de_viata_roman_.html [Corola-blog/BlogPost/367284_a_368613]
-
sau cozile animalelor în timpul păscutului, provocându-le disconfort. Tata nu m-a lăsat să-mi realizez prima mea partidă de pescuit, pentru că trebuia să am grija oilor, să nu plece la păscut pe izlazul ce înconjura lacul și să se împrăștie. Stăteam cu o nuia în mână și le păzeam, dar gândul meu era numai la pescuit și, din priviri, îmi tot alegeam locul cel mai ideal pentru aventura vieții mele, pe care abia așteptam s-o trăiesc. După vreo două
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA (ROMAN) de STAN VIRGIL în edi��ia nr. 252 din 09 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Iubirile_unui_pescar_povestiri_pescaresti_si_de_viata_roman_.html [Corola-blog/BlogPost/367284_a_368613]
-
domniță, veți fi bine primită și, desigur, întâmpinată cu toată dragostea de care sunt capabil. - Mulțumesc. Sună destul de promițător. Parcă visând, cu privirea pierdută în gol, Săndica își lipi buzele sale senzuale de marginea paharului cu picior, din care se împrăștiară stropi de rouă, din cauza acidității vinului vechi, ținut de bătrână în sticle smolite și îngropate în pământul galben din fundul beciului. Savură cu plăcere aroma vinului, gustându-l cu înghițituri mici. Când îndepărtă paharul de la gură, așezându-l pe noptiera
CAP. III de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1530 din 10 martie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1425974717.html [Corola-blog/BlogPost/382704_a_384033]
-
Sper să-și facă efectul pilulele luate mai devreme, când tu erai plecat după sticla cu vin. Cu mâinile sale abile, Mircea a cuprins fata de șolduri atrăgând-o spre el, să-i simtă pasiunea declanșată de sărutările sale fierbinți, împrăștiate cu dărnicie pe tot corpul. Cobora lin, pipăind cu buzele și limba dintre superbii săi sâni, desenând adevărate geometrii, în jurul ombilicului, continuând apoi căutările sale înfrigurate din ce în ce mai jos, până ce capul se scufundă între șoldurile fetei, în timp ce aceasta îl mângâia pe
CAP. III de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1530 din 10 martie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1425974717.html [Corola-blog/BlogPost/382704_a_384033]
-
impardonabilă, eram ca o bulboană în cazanul cu smoală în care cineva, știm noi cine(!), tot amesteca cu polonicul ingredientele care de atâta clocot mai dădea și pe dinafară. Sunt picătura de bulboană strivită de gheata ochilor tăi cetitorule și împrăștiată pe caldarâmul șlefuit de atâta șmotru al plebei de pe Via Apia Vitae de la palatal lui Caesar, pe care am străbătut-o cu înfrigurare, în aceeași arhitectura de pe vremea tot la fel de celebrului său fiu nelegitim, ingrat și nerecunoscător dibuit c-a
DE MÂNĂ, CU LENIN DECAPITAT LA MANDALAY BAY ÎN VEGAS (VII) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 by http://confluente.ro/De_mana_cu_lenin_decapitat_la_mandalay_bay_in_vegas_vii_.html [Corola-blog/BlogPost/366833_a_368162]
-
de foame și de sete. Dar mai suferind decât toți locuitori satului acela, era un om în vârstă, care locuia chiar la marginea satului, acolo de unde se vedea pustiul. Trăia singur, nevasta sa murise de ceva ani, iar copiii se împrăștiaseră în lumea cea mare, să-și caute un trai mai prosper. Dacă te uitai bine la acest om, vedeai că era sfârșit, parcă nu mai avea nicio vlagă în el. Hrana din cămara sărmanei sale locuințe tocmai se isprăvise, fântâna
SMOCHINUL de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1628 din 16 iunie 2015 by http://confluente.ro/viorel_darie_1434460462.html [Corola-blog/BlogPost/374810_a_376139]
-
negru, În scăpătat de soare mă frământ, Eu cântul bucuriei îl ascult, Dar peste el răsună-un marș funebru. Cu ochii goi, împovărați de ceață, Văd poza ta, ce pe un raft atârnă Și un pustiu de vânt în dimineață Împrăștie trăirile din urmă... Referință Bibliografică: O zi mă-mbracă-n alb, mai multe-n negru / Cristina Crețu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2127, Anul VI, 27 octombrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Cristina Crețu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
O ZI MĂ-MBRACĂ-N ALB, MAI MULTE-N NEGRU de CRISTINA CREȚU în ediţia nr. 2127 din 27 octombrie 2016 by http://confluente.ro/cristina_cretu_1477544034.html [Corola-blog/BlogPost/366425_a_367754]
-
Acasa > Stihuri > Momente > TRISTEȚEA UNUI EMIGRANT Autor: Stelian Platon Publicat în: Ediția nr. 536 din 19 iunie 2012 Toate Articolele Autorului Tristețea unui emigrant Ne-mprăștiem prin goala libertate crasă, Noi complicii ai unei vremi cu duh posomorât. Acriți și cinici ne-am îndepărtat de casă, Am închis în casă vânt și am pus cheia de gât. Ne-am hotărât să fim și teribil credincioși, Bătrâni
TRISTEŢEA UNUI EMIGRANT de STELIAN PLATON în ediţia nr. 536 din 19 iunie 2012 by http://confluente.ro/Tristetea_unui_emigrant_stelian_platon_1340090131.html [Corola-blog/BlogPost/359724_a_361053]
-
aripi de mucava coborî în sufletul poetului o singurătate avea chip costeliv și părea așa obosită încât în ochi îi sângera un amurg iar pe frunte un rid cât o urmă adâncă de plug părea rătăcită dintr-un veac apus împrăștiind în jur iz de ierburi uscate de toamnă târzie de sânge ostatic de lacrimi sărate De unde venise nu voia să îi spună dar îi povesti despre anii petrecuți cândva în casa unui artist ce știa să dăltuiască suferința în piatră
PREȚ DE-UN ZBOR… de ELENA GLODEAN în ediţia nr. 1782 din 17 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/elena_glodean_1447758997.html [Corola-blog/BlogPost/374917_a_376246]
-
să rămână parcă-ar fi vrut de parcă-l citi din priviri singurătatea-i șopti nu stau mult dar ai risipă de cuvinte nestrânse-n poeme ai poeme ce-așteaptă odihna în cărți întortocheate ca niște hărți gândurile ți-s toate împrăștiate-n dorinți în vise în trăiri și-n speranțe deșarte când toate astea fi-vor ales rânduite voi pleca mai departe Poetul ar fi vrut să-i spună să plece însă prezența ei îl tot atrăgea ca o dulce ispită
PREȚ DE-UN ZBOR… de ELENA GLODEAN în ediţia nr. 1782 din 17 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/elena_glodean_1447758997.html [Corola-blog/BlogPost/374917_a_376246]
-
a născut Mesia, adică Cel cunoscut mai apoi ca fiind Iisus Hristos. Iar toate acestea trebuiau să se întâmple întocmai, pentru a se împlini cele scrise în Sfânta Scriptură. Apoi, creștinismul a prins contur, s-a dezvoltat și s-a împrăștiat nebănuit de departe de acele locuri, în condiții deosebit de vitrege și cu mari sacrificii, prin răspândirea Cuvântului lui Iisus prin Sfinții Apostoli, cărora Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, le-a vorbit după Înviere, în Galileea, la muntele unde El le
ADEVĂRATA OBÂRŞIE A POPORULUI ROMÂN. de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1740 din 06 octombrie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1444131660.html [Corola-blog/BlogPost/352566_a_353895]
-
Acasă > Poeme > Dorințe > PARFUMUL TĂU, ÎMPRĂȘTIAT DE VÂNT Autor: Coști Pop Publicat în: Ediția nr. 1939 din 22 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului Trăiesc, pentru că te am, visez și sper, în fiecare clipă, gândindu-mă la noi, care ne ducem, spre apusul, ce nu întârzie, să
PARFUMUL TĂU, ÎMPRĂȘTIAT DE VÂNT de COSTI POP în ediţia nr. 1939 din 22 aprilie 2016 by http://confluente.ro/costi_pop_1461273410.html [Corola-blog/BlogPost/378490_a_379819]