1,704 matches
-
dorința de a le vinde. Comuniștii au negat sistematic sinceritatea intențiilor național-țărăniștilor de a realiza reforma agrară, promisiunea de a o înfăptui după război fiind considerată ca o dovadă peremptorie în acest sens. La cererea lor de a se efectua împroprietărirea în momentul când soldații s-ar fi întors de pe front, comuniștii i-au acuzat că, prin temporizarea reformei, subminau susținerea efortului de război, slăbind puterea de luptă a țărănimii contra hitlerismului 55. Ei aduceau ca argumente împotriva amânării scrisorile a
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
luptă a țărănimii contra hitlerismului 55. Ei aduceau ca argumente împotriva amânării scrisorile a numeroși soldați de pe front 56. Or, faptele au arătat că național-țărăniștii aveau dreptate, întrucât tocmai corespondența ostașilor cu familiile de acasă din perioada aplicării lucrărilor de împroprietărire, supusă organelor militare de cenzură, proba, fără putință de tăgadă, nemulțumirile multor țărani de pe front frustrați de dreptul asupra pământului de către cei care realizaseră repartiția lui57. Atacuri violente au fost aduse și punctului din programul național-țărănesc care preconiza exceptarea de la
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
f. 171; „Monitorul oficial“, nr. 68 bis din 23.III.1945. Național-țărăniștii au atras atenția, prin oficiosul lor de presă, că fondul funciar expropriabil, de cel mult 900.000 ha, nu putea acoperi decât o mică parte din cererile de împroprietărire, astfel că exproprierea rămânea „un paliativ, un provizorat, o soluție de moment, iar nicidecum rezolvarea marii probleme țărănești“60. În plus, ei insistau, ca și liberalii, în propaganda pe tema reformei agrare, asupra implicațiilor pe care exproprierea le-ar fi
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
comuniști să-și mențină o poziție fermă în legătură cu reforma agrară 63. Din numeroasele articole publicate până atunci de ziarul „Scânteia“ pe tema reformei, acesta este primul care expune într-o formă mai explicită concepția acestei formațiuni politice despre expropriere și împroprietărire, care se va regăsi, de altfel, în proiectul legii lor, și despre organizarea agriculturii țărănești de după înfăptuirea transferului de proprietate funciară rurală. După numai trei zile, cu începere din data de 16 decembrie 1944, punctele de vedere ale partidelor legate
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
de altfel, în proiectul legii lor, și despre organizarea agriculturii țărănești de după înfăptuirea transferului de proprietate funciară rurală. După numai trei zile, cu începere din data de 16 decembrie 1944, punctele de vedere ale partidelor legate de expropriere și de împroprietărire vor fi luate în discuție de către membrii Comisiei pentru studierea și adunarea elementelor necesare reformei agrare. De la recensământul general al României din 6 aprilie 1941 până în toamna anului 1944, când reforma agrară a fost pusă în discuția • „Dreptatea“, 25.XI
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
conferință cu inspectorii regionali agricoli și cu directorii camerelor agricole județene. Aici, Ion Hudiță le-a declarat că guvernul se decisese să realizeze, până în primăvară, reforma agrară. În curând - comunica el - vom pune la punct liniile mari ale exproprierii și împroprietăririi. „Suntem hotărâți să facem o reformă agrară radicală“81 - a precizat ministrul. S-ar părea că hotărârea lui Hudiță nu era împărtășită de întreaga conducere național-țărănistă, de vreme ce, câteva zile mai târziu, ziarul „Dreptatea“ își exprima îndoiala că înfăptuirea reformei agrare
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
înfăptuirea reformei agrare în primăvară ar fi putut conduce la executarea tuturor însămânțărilor pentru a se asigura pâinea necesară populației 82. Publicarea programului de guvernare al Frontului Național Democrat, la 29 ianuarie 1945, cu precizări privitoare la normele exproprierii și împroprietăririi, care contraveneau multora din principiile prevăzute în Constituție, a alertat imediat forțele politice și factorii economici interesați, care au reacționat cu promptitudine. La 31 ianuarie 1945, oficiosul național-țărăniștilor, „Dreptatea“, considera nefirească atât procedura Frontului Național Democrat, cât, mai cu seamă
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
bine definit, dar a preferat să discute problema în cadrul comisiei. Dacă F.N.D. renunță la această procedură de dezbatere, P.N.Ț. își va concretiza concepția printr-un proiect de lege, pe care îl va publica în curând 83. Principiile exproprierii și împroprietăririi enunțate în programul de guvernare al F.N.D. au fost întâmpinate cu critici violente, în special din partea formațiunilor politice și a organizațiilor potrivnice reformei agrare: Partidul Național Liberal, Uniunea Centrală a Sindicatelor Agricole din România și Academia de Agricultură. De exemplu
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
a expus punctele de vedere exprimate în ședințele subcomisiilor de către reprezentanții organismelor politice, economice și științifice, conchizând că „toți sunt în general pentru o reformă agrară, dar nu toți văd rezolvarea tuturor aspectelor acestei mari reforme numai prin expropriere sau împroprietărire. Din expunerile tuturor se vede că greutatea se pune pe lotul economic, pe producție și pe plasarea brațelor de muncă rămase disponibile în agricultură, prin plasarea lor în industrie. Toți urmăresc clasificarea îndreptățiților pe categorii, începând cu luptătorii de război
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
a fost făcută de Gh. Zane, iar coordonarea lui de Ion Mihalache (vezi A.N.I.C., fond Uniunea Centrală a Sindicatelor Agricole din România, dosar 195/1945, f. 123; „Argus“, 12.II.1945). • Partidul Național-Țărănesc, Proiect de lege pentru expropriere și împroprietărire, București, 1945, p. 10. plecați de peste cinci ani din țară fără o misiune specială încredințată de stat, precum și pământurile criminalilor de război și ale celor vinovați de dezastrul țării. Situația juridică a proprietăților era cea de la 23 august 1944 (art.
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
intangibile de teren cultivabil. Exproprierea urma să se facă imediat după ce legea ar fi fost promulgată, însă atribuirea definitivă a loturilor trebuia efectuată „după demobilizarea armatei“. Proiectul prevedea instituirea, pe lângă Ministerul Agriculturii și Domeniilor, a unei Case de expropriere și împroprietărire. O lege specială urma să fixeze întinderea loturilor de împroprietărire pe regiuni. Se permitea crearea unor ferme mai întinse decât cota intangibilă, exploatate de Ministerul Agriculturii și Domeniilor, care să producă semințe selecționate. Terenurile degradate trebuiau puse în valoare de
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
după ce legea ar fi fost promulgată, însă atribuirea definitivă a loturilor trebuia efectuată „după demobilizarea armatei“. Proiectul prevedea instituirea, pe lângă Ministerul Agriculturii și Domeniilor, a unei Case de expropriere și împroprietărire. O lege specială urma să fixeze întinderea loturilor de împroprietărire pe regiuni. Se permitea crearea unor ferme mai întinse decât cota intangibilă, exploatate de Ministerul Agriculturii și Domeniilor, care să producă semințe selecționate. Terenurile degradate trebuiau puse în valoare de stat și expropriate. Erau prevăzute, apoi, norme pentru comasare, cadastrare
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
pământului pentru întreaga țărănime, soluție care ar fi contravenit - potrivit opiniei lui - spiritului plugarilor români. De fapt, marii proprietari nu trebuiau • Proiectul și Expunerea de motive au apărut în presă câteva zile mai târziu (Proiect de lege al exproprierii pentru împroprietărirea țăranilor întocmit de Partidul Național-Țărănesc, în „Argus“, 15 și 16.II.1945; „Jurnalul de dimineață“, 16.II.1945). • „Argus“, 16.II.1945; Gheorghe Zane, op. cit., p. 334-335. să aibă motive de nemulțumire față de un asemenea sistem de cultură a pământului
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
agrară, indiferent de formula încercată de legiuitor, ar fi fost urmată de o criză de adaptare, cu consecințe imediate asupra producției agricole, despre care presa lor a atras atenția în repetate rânduri. Problema pusă astfel însemna, însă, că exproprierea și împroprietărirea nu trebuiau sau nu puteau fi realizate niciodată, întrucât, oricând, transferul de proprietate ar fi generat o criză de adaptare. Tocmai de aceea, național-țărăniștii și-au completat proiectul cu o serie de măsuri de consolidare a proprietății țărănești, care aveau
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Ion Mihalache, care era, de altfel, mai radical, în multe privințe, decât reforma preconizată de ei. Prevederile care deosebeau propunerile național-țărăniștilor de cele ale comuniștilor erau legate doar de plata pământului și de timpul aplicării lucrărilor de expropriere și de împroprietărire. Cum proiectul propus discuției la 10 februarie 1945 ar fi fost greu de contestat de reprezentanții grupărilor ce gravitau spre comuniști, datorită asemănărilor frapante dintre majoritatea prevederilor lui cu cele preconizate de Partidul Comunist din România, aderenții acestuia din urmă
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
fusese dinainte hotărâtă de conducerea comunistă, căci, în aceeași zi, comitetul central al Frontului plugarilor afirma, în manifestul dat publicității, că de la guvernul aflat la putere, în care cei mai mulți miniștri trimiși de Partidul Național Liberal și Partidul Național-Țărănesc nu doreau împroprietărirea țăranilor, o reformă agrară era greu de așteptat 96. Câteva zile mai târziu, „Scânteia“ lăsa a se înțelege că, prin îndemnul la ocuparea pământurilor moșierești, dezbaterea problemei în Comisia pentru studiul reformei agrare nu își mai avea rostul. „Până acum
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
adoptată de comuniști, de folosire a Frontului plugarilor pentru a-i sabota munca, avusese efectul scontat. Partidul Național-Țărănesc, care se pronunțase, la 16 octombrie 1944, pentru transferul de proprietate, nu și-a rezumat programul de politică agrară la expropriere și împroprietărire, pe care le considera inutile dacă nu erau însoțite de un sistem avantajos de creditare, de un cadastru funciar și de alte reforme, care trebuiau să evite repetarea greșelilor reformei agrare din 192199. Pe această cale, el făcea de fapt
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
consolidare, comuniștii și-au făcut un obiectiv politic principal din compromiterea, dezbinarea și, în final, din zdrobirea partidului. Cum influența național-țărăniștilor la sate tindea să devină covârșitoare, datorită unei aderențe de masă, atacurile neîntrerupte îndreptate împotriva acestei grupări pe tema împroprietăririi ținteau cu precădere la îndepărtarea țărănimii de ideologia lor100. S-a afirmat adesea, nu numai de către inamicii declarați ai național-țărăniștilor, ci chiar și de către unii dintre foștii membri ai partidului, că în rândurile sale erau înregimentați moșieri, industriași, avocați, oameni
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
deputat în Sfatul Țării. A fost arestat la scurt timp după intrarea Armatei Sovietice în Basarabia (Colesnic, Sfatul Țării, p. 168). • Născut în 1887 în satul Dondușeni (Soroca). Fost membru al Sfatului Țării, iar după unire membru al Comisiei de Împroprietărire și Expropriere în județul Soroca. A fost arestat la 29 iunie 1940 (Colesnic, Sfatul Țării, p. 169). • Născut în 1893 în satul Prepelița (Bălți). Fost membru în Sfatul Țării. A fost arestat pe 23 iulie 1940 (Colesnic, Sfatul Țării, p.
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
activitate parlamentară excepțională, la votarea legii pentru secularizarea averilor mănăstirești (1863) și la impunerea legii rurale. Aproape toate căderile guvernelor liberale conduse de K. au avut drept cauză atitudinea sa față de situația țăranilor, expusă patetic în discursul din 1862, Pentru împroprietărirea țăranilor. După înlăturarea lui Al. I. Cuza, K. va mai deține unele funcții importante: ministru de Interne (1868-1870, 1879-1880), ministru de Externe (1876, 1877-1878), ministru plenipotențiar la Paris (1880). Deși acaparat de activitatea politică, a mai avut câteva inițiative culturale
KOGALNICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287719_a_289048]
-
concluzii de ordin practic privitoare la dezvoltarea ulterioară a societății românești. Programul lui politic, expresie a mișcării pașoptiste din Moldova, urmărea emanciparea națională a românilor, prin unire și dobândirea autonomiei, regenerare socială, prin înlăturarea privilegiilor și a abuzurilor feudale, prin împroprietărirea țăranilor și acordarea de drepturi civile și politice tuturor cetățenilor, precum și prin crearea unei burghezii puternice și active și a unei industrii naționale, răspândirea culturii prin școli, presă și tipărituri. Marile evenimente la care a participat ca protagonist (dezrobirea țiganilor
KOGALNICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287719_a_289048]
-
coordonată politic, și pe care putem conveni să o denumim „spontană” (Pasti, 2004a), tind să construiască un alt tip de societate decât cea dominantă în civilizația occidentală. Aceleași instituții moderne și specifice economiei de piață - cum ar fi contractul economic, împroprietărirea țăranilor și arendarea - care au modernizat economia românească au produs și fenomenul invers, al „neoiobăgiei” (Dobrogeanu-Gherea, 1977), însoțit de o formă de protest social (răscoalele țărănești) care ar fi trebuit, teoretic, să nu mai fie nici necesare, nici posibile într-
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
nu ar prezenta decât un interes limitat. Dar ea este una cât se poate de contemporană, căci procesul de privatizare în România postcomunistă nu a început cu privatizarea capitalistă, ci cu o privatizare „socială”, mult mai specifică precapitalismului, adică prin împroprietărirea a milioane de cetățeni. În prima etapă a privatizării, întreaga populație cu drepturi politice din România a fost împroprietărită cu terenuri agricole, cu locuințe și cu drepturi de proprietate asupra economiei naționale. Acest tip de privatizare nu are nici o legătură
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
o societate capitalistă nu este câtuși de puțin o societate de proprietari - rezultatul imediat obținut prin privatizarea „socială” a avuției naționale -, ci, în mod esențial, este o societate de salariați. Capitalismul occidental a apărut și s-a dezvoltat nu prin împroprietărirea cetățenilor, ci exact invers, prin deposedarea lor de proprietate și prin proletarizarea lor. Chiar dacă actualii cetățeni ai societăților capitaliste dezvoltate dețin ceva proprietate, caracteristica socială esențială a acestor societăți este tocmai faptul că majoritatea covărșitoare a cetățenilor își asigură traiul
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
pe axa capitalist-proletar - decât o societate de proprietari care se opun procesului propriei proletarizări, solicitând pentru aceasta sprijinul statului. Din perspectivă științifică, privatizarea din România postcomunistă are la fel de puține legături cu societatea capitalistă și modernă a Occidentului dezvoltat pe cât avea împroprietărirea țăranilor din România modernă, începută de Cuza în 1864 și terminată abia de Ferdinand în 1923, pentru a fi reluată de comuniști după război. Din păcate, intelectualitatea română - acea parte a ei care a și-a asumat funcția de purtător
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]