956 matches
-
vin de la duș și că nu știu nimic, dar te avertizez că dacă am cea mai mică bănuială că te-a văzut cineva, n-am să risc. Nu vreau să am probleme cu Fawcett și cu atât mai puțin cu împuțitul ăla de Mecanic. Ai încredere-n mine. Am încredere pentru că nu te înghite, deși habar n-am de ce dracu’ fac asta. Bănuiesc c-o faci pentru că ești un tip cinstit. Și la ce-mi folosește? se lamentă pilotul. De douăzeci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
Milosevic și să i-l dea tuaregului ca să-l biciuiască și să-i taie o mână? Pentru Dumnezeu!... Partea proastă a acestei blestemate încurcături e că nu există o soluție care să-i mulțumească pe toți, pentru că în cazul ăsta împuțit fiecare are un pic de dreptate, dar nici unul întru totul. De trei zile n-am închis un ochi, dar oricât aș întoarce problema asta pe toate părțile, nu-i găsesc o rezolvare logică. — Poate că eu, fiind o persoană neutră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
totul e pregătit de acum două zile... - protestă fratele cel mare. — Pentru mine, nu - mormăi armeanul. Pentru mine „niciodată nu este totul pregătit“, pentru că știu din experiență că întotdeauna poți avea o surpriză... — Și ce surpriză aștepți din partea unor beduini împuțiți care n-au decât două puști vechi. — Dacă aș ști, n-aș mai avea de ce să-mi fac griji - îi răspunse șeful său. Dar în toți anii ăștia cât am luptat în Ciad am învățat că în deșert, doi „beduini
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
care n-au decât două puști vechi. — Dacă aș ști, n-aș mai avea de ce să-mi fac griji - îi răspunse șeful său. Dar în toți anii ăștia cât am luptat în Ciad am învățat că în deșert, doi „beduini împuțiți“ cu doar două puști vechi pot să-ți creeze mai multe neplăceri decât jumătate de duzină de care blindate pe care le vezi venind și știi cum să lupți împotriva lor. „Împuțiții“ ăștia apar de unde nici nu te-aștepți și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
Ciad am învățat că în deșert, doi „beduini împuțiți“ cu doar două puști vechi pot să-ți creeze mai multe neplăceri decât jumătate de duzină de care blindate pe care le vezi venind și știi cum să lupți împotriva lor. „Împuțiții“ ăștia apar de unde nici nu te-aștepți și îți taie gâtul ca unui cârlan, ca apoi să dispară așa cum au apărut. Sfatul meu e să deschideți bine ochii - dar chiar și așa, nu vă încredeți niciodată în ceea ce vedeți, pentru că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
stat, un unchi În America, să reguleze ca-n junglă, să fie ștab, poftim, atunci mai că aș Închide ochii. Dac-ar fi sefard, ca dumneata, rasă veche, coaie grele, francmasonerie, artă domnule, ce mai, ai ce respecta, dar la Împuțitul ăsta din păduchelnițele Odorheiului, bag mîna-n foc că-i prăsit cu vreun țigan, ce să respect la el, murdăria de sub unghiile pe care și le roade tot timpul de zgîrcit ce-i? țlingușește-mă porcule, lingușește-mă că parcă văd că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
Al șaptelea pe ziua de azi. Deocamdată nici nu l-a pictat. Și nici n-o să-l picteze vreodată. Îi umblă gura.“ Bódog Artúr scapă paharul din mână. Își cere scuze, nu găsește mătura. „Nu găsești nimic în atelierul ăsta împuțit!“ urlă el. Îl ajutăm cu Iosif să adune, apoi îmi iau paltonul și plec. Baár mă conduce, la poartă se mocoșește cu cheia minute întregi. „Dumitale nu ți-e teamă?“ îl întreb eu. Cade pe gânduri. „Știți, mie cel mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2123_a_3448]
-
captiv în camera aceasta fără început și fără sfârșit, la placul acestuia, spre care nu îndrăznesc nici în cea mai aprinsă imaginație a mea să-mi întorc privirea. Răsuflu greu, încovoiat de genunchi și plecat într-un colț mizerabil și împuțit, covârșit de prezența străină care încearcă să mă strivească. Sunt singur cu demonul, la bunul plac al voinței sale, iar răsuflarea hidoasă pe care o emană măruntaiele sale nevăzute n-aș putea-o descrie decât ca imposibil de urmărit nici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
neterminată. Era un ins ferchezuit, un filfizon din San Gervasio care, cu toate că Își dădea aere de Mozart, mie, așa cum tot picura briantină, Îmi amintea mai mult de Carlos Gardel. De geniu nu vedeam la el altceva decît că era un Împuțit. Îl peria pe don Gustavo fără nici o demnitate și fără nici o jenă și flirta cu Bernarda În bucătărie, făcînd-o să rîdă cu darurile lui ridicole de punguțe cu migdale zaharisite și cu pișcăturile de fund. În puține cuvinte, Îl detestam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
surdă, cunoscută În cartier drept Pepita și faimoasă Întrucît slobozea niște vîntozități de uragan care făceau să se prăbușească năucite vrăbiuțele din balcon. Nici nu-și Închipuia Pepita că Federico al ei - continuă profesorul - Își petrecuse noaptea Într-o celulă Împuțită, unde un orfeon de pești și de cuțitari și l-au disputat ca pe-un tîrfoi de sărbătoare pentru ca mai apoi, o dată Îndestulați de cărnurile lui macre, să-i administreze o bătaie grozavă În vreme ce restul deținuților strigau În cor cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
-l asculți. Ei bine, Charlie a stat el așa cu mâinile în sân o vreme și le-a îndurat pe toate, dar pe urmă a făcut vreo câțiva pași înainte și a zis doar atât: „Cară-te de aici, porc împuțit ce ești!“, și nu era vorba de ceea ce a spus, ci de felul cum a zis-o. Bill Ghioagă n-a mai scos un cuvânt. S-a îngălbenit la față și a plecat de parcă și-ar fi amintit că are
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
casă, ci doar câteva scânduri înnegrite de ploaie, care doar printr-un miracol obișnuit nu se prăbușeau. O colibă întunecată precum cărbunele, care îi băga în sperieți pe copii, și în care toți credeau că se înalță până la tavan piei împuțite, animale moarte, păsări dezmembrate și șoareci lipiți pe planșete. Nimeni nu intra înăuntru. Am fost acolo, de două ori. Părea de necrezut. Era ca și cum ai fi trecut de porțile tenebrelor pentru a intra într-un tărâm al luminii. Ai fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
amabilă ca un hârleț... Vaca! Ești sigur că a crăpat? — Sigur. Cu atât mai bine! Dacă iadul există, probabil că acolo se află! Sper că a avut timp să-și vadă moartea și că a suferit câteva ore... Și celălalt, împuțitul ăla care fuma trabuc a murit? — Nu știu nimic despre el. Poate că a murit. Sau poate că nu. Josăphine și cu mine am rămas multă vreme așa, cercetând împreună urzelile vieților noastre. Vorbind astfel despre clipele de demult, ne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
de la țigară. Când o stinge în scrumiera așezată la mijlocul mesei, acolo de unde meșterul a început împletitul firelor de salcie, apasă cu forță, împinge țigara fără nici o emoție, scurt și cu scârbă, strivind milimetrul de tutun rămas ca pe un gândac împuțit. Fata asta nu se înfioară deloc!, gândește grădinăreasa, e brici, te taie din priviri! Frumoasa Neli începuse să împletească deja prima cunună de ceapă, lua câte o ceapă aurie, apoi câte un fir de rafie, lipindu-le pe amândouă, ca și cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
așa decad valorile, după cum se poate foarte bine observa: valorile autorității și ale puterii paterne. Dar mai există o mamă și soție pe care te poți răzbuna. Îi spui că trupul ei seamănă din ce în ce mai mult cu o bucată de brânză împuțită sau îi ascunzi banii de coșniță din vasul de porțelan, unde stau de obicei, iar apoi o acuzi că i‑a cheltuit pentru ea. Astăzi, de exemplu, se ivește o astfel de situație: mami caută consolare la copii, fiindcă el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
deja în inimă otrava individualismului pe care e gata s‑o împroaște. O dată Anni a făcut efectiv pe ea la atingerea unei asemenea mâini îmbrăcate într‑o mănușă cu un singur deget, în timp ce deasupra ei plutea un damf de usturoi împuțit, iar persoana îi vorbea ca și cum ar fi fost un copil obișnuit, ceea ce ea nu mai era încă de pe atunci. Nici obișnuită, nici copil. Urina i se prelingea fierbinte pe picioare în jos (forța care trage în jos), se îmbibase cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
care se pune foarte serios), la care răspund însă curând cu da, fiindcă în urma frecării și zgâlțâielilor disperate ale acestui incapabil se înalță ceva care aduce a penis erect și se uită în jur, nu vede însă decât o cabină împuțită spoită cu vopsea verde care s‑a coșcovit. O iubire nu se manifestă niciodată într‑un asemenea cadru și nu se manifestă nici de data aceasta. El e îndrăgostit de mult de Anna, dar asta nu‑l ajută cu nimic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
care purta o meșă prost croită. Dungile pe care bastonul lui le lăsase pe spatele ei gol păreau cu adevărat foarte reale. — Nasol, am zis. — Înțelegeți și dumneavoastră, eu sunt doar distribuitorul, zise Helmut, suflându-și nasul într-o batistă împuțită, nu producătorul. O fotografie era interesantă în mod deosebit. În ea, fata dezbrăcată era legată de mâini și de picioare și era întinsă într-un altar de biserică precum o jertfă umană. Vaginul ei fusese penetrat cu un castravete enorm
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
cel puțin să port o mască de gaze, căci mirosul de fecale care mi-a salutat nările ar fi întors stomacurile unei clinici întregi de proctologi. Bănuiesc că la asta se referă polițiștii atunci când spun că asta e o meserie împuțită. După părerea mea, mai împuțită decât să trebuiască să stai potolit într-o toaletă în care cineva tocmai a reușit o eliminare de proporții cu adevărat gotice nu se poate. Mirosul groaznic fu principalul motiv pentru care am decis să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
mască de gaze, căci mirosul de fecale care mi-a salutat nările ar fi întors stomacurile unei clinici întregi de proctologi. Bănuiesc că la asta se referă polițiștii atunci când spun că asta e o meserie împuțită. După părerea mea, mai împuțită decât să trebuiască să stai potolit într-o toaletă în care cineva tocmai a reușit o eliminare de proporții cu adevărat gotice nu se poate. Mirosul groaznic fu principalul motiv pentru care am decis să ies afară ca să mă duc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
au plecat la această Curte de Onoare SS din Wewelsburg. Unde dracu’ e Wewelsburg? întrebă Becker. — E foarte aproape de Paderborn, zise Korsch. — Propun să mergem după ei. Să vedem dacă nu-l pot demasca pe Weisthor și toată afacerea asta împuțită chiar în fața lui Himmler. O să-l iau pe Lange în această călătorie, doar pentru scopuri legate de probatoriu. Korsch se ridică și merse la ușă: — Bine, domnule, mă duc să aduc mașina. Mă tem că nu. Vreau ca voi doi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
din cap: — Nu ar trebui să menționăm deloc implicarea lui Himmler, dacă e posibil să putem evita asta, domnule general, zise el. Sunt cu totul de acord cu demascarea lui Weisthor de față cu martori. Nu vreau ca nemernicul ăla împuțit să scape cu fața curată. Dar în același timp ar trebui să evităm să-l punem pe Reichsführer într-o situație jenantă de față cu stufful superior al SS. Ne va ierta distrugerea lui Weisthor, dar nu ne va ierta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
tânărul. Era Heinrich, fiul în vârstă de 14 ani al lui Bruno Stahlecker, îmbrăcat în uniforma Tineretului Hitlerist motorizat. L-am zărit chiar în timp ce azvârlea un pietroi într-o altă vitrină. Râse încântat de propria-i îndemânare și zise: — Evrei împuțiți. Căutând în jur cu privirea aprobarea tinerilor săi camarazi, mă văzu pe mine în schimb. În timp ce mergeam spre el m-am gândit la toate lucrurile pe care i le-aș fi spus dacă aș fi fost tatăl lui, dar când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
avut de când erai cu mine... Ah, f...i gâtu’ mă-tii, ți-l tăiam în drum dacă te prindeam! Te-ai dat în bărci de mică... Dacă aflam cine a fost ăla, îl beleam până acu’. Vă beleam pe amândoi. Împuțita aia de româncă n-a zis nume, f...i gura mă-sii de beleaua dracu’ ce-a fost!”, și-a amintit el, înjurând cu năduf și gândul i s-a oprit la ziua aceea în care i-a fost dat
CAP.I / 6 de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 382 din 17 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361269_a_362598]
-
la gazete, dragule ? Domnul mormăie indiferent : -Lasă...pe tine nu te interesează! -Ba, mă interesează, dar n-am timp! Mă informez citind doar titlurile. Domnul pufnește: -Dacă tu crezi că asta e informare... După ce termină, doamna ia ligheanul, prosopul, ciorapii împuțiți și săpunul: -Gata, ”Țicușor”! Acum, citește liniștit! Îndată pun masa. Dar...înainte de masă, spală-te măcar pe mâini!..Te rog!.. Domnul mormăie, afundat în ziar: -Mmm! Doamna, iar cu alergătura(cutremur de gradul opt pe scara...). După un timp: -Gata
FRAGMENT 2 DIN NUVELA OMUL DIN VIS de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1374 din 05 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362754_a_364083]