1,031 matches
-
forțe, Descurajata de neputința De a-mi îmbracă sufletul cu straie noi, Care să reînvie iubirea, setea de viață, Să-mi însenineze față, Să-mi redea speranța- Că viața ar putea fi frumoasă În doi! Citește mai mult Gânduri, dureri înăbușite, speranțe zadarniciteClocotesc în străfunduri intunecoaseSi erup în cuvinte fierbinți,Dureroase, ce ranesc.Imi dezbrac straiele sufletului și rămân goală în fața ta,Nicio urmă de pudoare,Doar sinceritate puraSi sfâșietoare tristețe,A lucrurilor neintamplateSi imposibil de controlat sau oprit!Mă simt
ELEONORA STOICESCU [Corola-blog/BlogPost/373279_a_374608]
-
Uneori viață este un murmur- Abia palpita, abia o percepi, abia o trăiești. Alteori e ca o muzică- O asculți uimit, o pătrunzi, o fredonezi cu interes. De cele mai multe ori e ca un scâncet, ca o strigare, ca un țipat înăbușit, ca o durere- Și suspini. Vine și timpul, mai rar, când viața e feerie, e spectacol, e lumină, e bucurie- Atunci vrei să o împărtășești cu toți. Apoi sosește momentul când viața se stinge, Când nu mai are putere, glas
ELEONORA STOICESCU [Corola-blog/BlogPost/373279_a_374608]
-
mult Uneori viață este un murmur-Abia palpita, abia o percepi, abia o traiesti.Alteori e ca o muzica-O asculți uimit, o pătrunzi, o fredonezi cu interes.De cele mai multe ori e ca un scâncet, ca o strigare, ca un țipat înăbușit, ca o durere-Si suspini.Vine și timpul, mai rar, când viața e feerie, e spectacol, e lumină, e bucurie-Atunci vrei să o împărtășești cu toti.Apoi sosește momentul când viața se stinge,Când nu mai are putere, glas, zvâcnire
ELEONORA STOICESCU [Corola-blog/BlogPost/373279_a_374608]
-
de țară, dar si trecerea tatei m-au făcut să scormonesc mai adânc în suflet, de am ajuns să mă întreb despre rostul nostru în viață. Am urmat un filon care a existat întotdeauna, dar care a trăit în subteran, înăbușit, până când a trebuit să erupă. A fost o nevoie internă, mai degrabă decât ceva plănuit. - Cum v-ați apropiat de literatură? Cred că totdeauna m-am simțit aproape de literatură. Primul mentor a fost tatăl meu, care deși avea o formație
INTERVIU CU SCRIITOAREA MILENA MUNTEANU (CANADA) de MILENA MUNTEANU în ediţia nr. 2308 din 26 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375294_a_376623]
-
hârtia și a recitit-o pe pasaje, rar, meditând adânc la fiecare frază, oftând la fiecare gând și amintire. A recitit-o de încă două ori până să se hotărască să meargă în pat. Era istovită. A adormit greu, plângând înăbușit, făcută covrig pe cearșaf, cu perna strânsă în brațe... Când s-a privit în oglindă după ce s-a trezit, s-a speriat. "Am îmbătrânit! Mi-ai luat zece ani din viață, Fănele. Mi-ai mâncat tinerețea... Te-ai folosit de
ISPITA (22) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/375316_a_376645]
-
DE VÂNT Autor: Gabriela Rusu Publicat în: Ediția nr. 2154 din 23 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului Straturi de vânt M-am trezit între două orizonturi Pășind timidă pe nisipul fierbinte , Să-mi caut privirea dusă de vânturi Și gândul înăbușit între cuvinte ... Tăcerea îmi ascunde sub pelerina ei Trupul inert legănat de valuri , Pierdut în galaxiile privirei Până aproape de maluri ... M-am ascuns în scoică mareelor Să mă scalde valul cu spumă mării , Să cern pulberi în albia viselor Prin
STRATURI DE VANT de GABRIELA RUSU în ediţia nr. 2154 din 23 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375560_a_376889]
-
de la București la Ciucea, având o sănătate de invidiat și o bună dispoziție, fiind foarte vesel, trecând pe la Poeni să cumpere niște pește pentru o masă festivă,în Salonul Stațiunii piscicole, Laurian Gabor, care îl însoțea, a auzit o chemare înăbușită. Ducându-se repede l-a găsit pe poet trântit pe podea la ieșirea din salon. Ultimele lui cuvinte au fost: „Cu mine ați terminat!” Ultima lui dorință a fost să fie înmormântat la Cicea, aici unde s-au împletit dragoste
DIN IUBIRILE LUI OCTAVIAN GOGA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1568 din 17 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372474_a_373803]
-
ați fost alături atât de mult timp, păstrând în inimi cântecele mele. Iarnă, anotimpul dimineților și destinul gândurilor mele, e încă prezentă în Făgăraș, iar tăcerea cuprinsă de lumină sufletului, imi aminteste că țara aceasta măcinată de vremi, de dureri înăbușite, de zâmbete franțe, e una dintre cele mai frumoase ale întregului pământ, prin toate locurile-i mirifice, care respiră seninătatea. E atat de mândră și semeața zona Fagarasului încât dorul sau pălește în fața furtunilor și luna, soarele, marea săruta inima
MOMENTE DE RELAXARE IN MUNTII FAGARAS de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 829 din 08 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345776_a_347105]
-
Dincolo însă de feluritele dogme concepute precar, dar și de micimea acestei lumi etern trecătoare sau de îngerii deloc sublimi ai întunericului cuibăriți între cutele adânci ale unei inimi aruncate până la limita suportabilității ei în haosul durerii și al plânsului înăbușit, un spirit veșnic călător printre nemișcatele lumi astrale și însingurat va rămâne pentru totdeauna să bată cu oarece urmă de speranță de astă dată la poarta tărâmului de dincolo de aici în așteptarea îndelung promisei pentru omenire mântuiri cristice. Numele acestui
FORŢA IMPLACABILĂ A DESTINULUI de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 818 din 28 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345427_a_346756]
-
care nu m-aș fi gândit c-aș putea să o duc vreodată. Un concurs cu moartea ... Fugeam și plângeam și îl rugam pe Dumnezeu să găsească clorură de potasiu la nou-născuți ... îl rugam cu tot sufletul meu, cu strigăte înăbușite și cu lacrimile șiroind ... Distanța de la rezerva cu pricina până la secția de nou-născuți era cam de vreo 70 -80 de metri, pe același etaj ... Simțeam că nu mai ajung. Linia izoelectrică era în fața mea, ca o barieră, ca un punct
CERASELA NICOLETA SLĂVULETE de CERASELA NICOLETA SLĂVULETE în ediţia nr. 1951 din 04 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/376545_a_377874]
-
de tot și au strălucit prin talentele lor. Unii poartă ei însăși vină pentru faptul ca având un anumit talent nu s-au dezvoltat, nu au muncit pentru a face ceva în viață, au preferat mediocritatea ce în final ia înăbușit, sau poate au crezut că vor reuși doar pe baza talentului și fără efort stăruitor temeinic în vederea pregătirii ce este cred eu o greșeală care costă. Însă cel mai dureros este că unii tineri cu anumite capacități extraordinare în loc să li
PORTRETE DE EMIGRANTI de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 1426 din 26 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376767_a_378096]
-
precizeze Mira - trei generații: Costin și Aura, părinții Mirei; Mira cu bărbatu-său și Renée - în aceeași casă, de fapt, un apartament cu cinci camere. N-ajunsese bine la ușă, că se-mpiedică de Renée făcută ghem lângă perete, plângând înăbușit. Mira o luase binișor ducând-o în birou. Închisese ușa, cu inima gata să-i spargă pieptul, așteptând ca fata să se liniștească și să audă motivul deznădăjduitelor șiruri de lacrimi. Ceea ce aflase o paralizase, parcă! Rămăsese fără grai... Durase
CAPITOLUL 10 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1836 din 10 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375074_a_376403]
-
obrajii -Om bun, am sufletul prins într-un carusel, nu promit nimic, pot spune doar, că regret respingerea iubirii tale. Nu știu ce va fi mâine, nu pot promite. Olga privea pe Augustin, cum primise toate vorbele ei, cu o tristețe greu înăbușită. Regreta că îl iubea pe Eugen, dar nu putea face nimic împotriva iubirii, doar ce se gândea la el și fluturii zburau haotic prin stomac. Asta era soarta ei, să iubească bărbatul, cu care era într-o luptă fățișă. Va
DRACU* NU ESTE AȘA DE NEGRU VIII de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2102 din 02 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375113_a_376442]
-
Uneori viață este un murmur- Abia palpita, abia o percepi, abia o trăiești. Alteori e ca o muzică- O asculți uimit, o pătrunzi, o fredonezi cu interes. De cele mai multe ori e ca un scâncet, ca o strigare, ca un țipat înăbușit, ca o durere- Si suspini. Vine și timpul, mai rar, când viața e feerie, e spectacol, e lumină, e bucurie- Atunci vrei să o împărtășești cu toți. Apoi sosește momentul când viața se stinge, Când nu mai are putere, glas
UNEORI VIATA E de ELEONORA STOICESCU în ediţia nr. 1604 din 23 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/373252_a_374581]
-
Acasă > Poeme > Sentiment > ÎN ABIS Autor: Eleonora Stoicescu Publicat în: Ediția nr. 1612 din 31 mai 2015 Toate Articolele Autorului Gânduri, dureri înăbușite, speranțe zădărnicite Clocotesc în străfunduri întunecoase Și erup în cuvinte fierbinți, Dureroase, ce rânesc. Îmi dezbrac straiele sufletului și rămân goală în fața ta, Nicio urmă de pudoare, Doar sinceritate pură Și sfâșietoare tristețe, A lucrurilor neîntâmplate Și imposibil de controlat
IN ABIS de ELEONORA STOICESCU în ediţia nr. 1612 din 31 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/373253_a_374582]
-
bărbatului, care închise telefonul cu un gest furibund, însoțit de un pumn prost studiat aplicat băncii impasibile de lemn, care-l pedepsi la rândul ei cu severitate, fracturându-i degetul inelar. Lea auzi destul de clar trosnetul osului, urmat de strigătul înăbușit al lui Carlos care-și privea oripilat mâna deformată. Scăpă un strigăt alarmat, astupându-și gura cu palmele împreunate: - Doamne... iubitule, ce ai făcut? murmură speriată, repezindu-se într-o cursă nebună pe scări, în ajutorul lui. Ajunse în grădină
DILEME ( FRAGMENT 36) de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2316 din 04 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/375665_a_376994]
-
apoi continuarea drumului, spre casele lor. În timpul zilei, prin sat era puțină mișcare. Doar oamenii în vârstă mergeau prin apropiere, apoi vedeai cum se întorc la ogrăzile lor lângă o movilă imensă de paie sau în fața unui cuptor unde duduia înăbușit vreascurile uscate - făcând ritualul obișnuit al unei zile: o fierbere de legume și mămăligă. Copii mai mari sau mai mici cu câte o carte în mână, păzeau oile pe imașul ce ducea până în apa Buzăului, iar alții scăldându-se. Mergeam
AMINTIRI DIN VERILE COPILĂRIEI de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1271 din 24 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374245_a_375574]
-
postdecembriste! Munca la mezat. Robi am fost sub stăpânire Si am ridicat edificii. Azi sub noua cârmuire, Ne-nbătăm cu artificii! Indolentul. Transparent ca o meduză, Cu privirea lui confuză Stâ cu zâmbetul pe buză Si te calcă...fără scuză! Speranțe înăbușite Construim și azi palate Din străine cărți de joc. Sunt frumoase, colorate, Vitregite de noroc... Referință Bibliografică: SUB LUPĂ OPACĂ / Constantin Enescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1755, Anul V, 21 octombrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Constantin
SUB LUPĂ OPACĂ de CONSTANTIN ENESCU în ediţia nr. 1755 din 21 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378664_a_379993]
-
covrig, sau un iaurt, sau o pungă cu fructe. Așa era și în camera Sambô, adaugă el cu un zâmbet “. Camera Sambô își are originea în trecutul îndepărtat al copilăriei: „Aveam vreo cinci, șase ani, începu el cu un glas înăbușit, și mă aflam cu familia la Movila. Locuiam într-un fel de vilă hotel, care avea două etaje și vreo cincisprezece, douăzeci de camere. În sala de mese eram vecinii unui grup de tineri foarte misterioși. Mi se păreau misterioși
Maria Ungureanu by Fantasticul în opera lui Mircea Eliade – Monografie () [Corola-publishinghouse/Science/1606_a_2947]
-
liberale și patriotice asimilate, însă venite din exterior, și receptarea moștenirii Revoluției franceze lasă în inima identității o falie pe unde dispar toate amărăciunile. În același timp, trebuie evaluate exaltarea descoperirii unei pîrghii externe, adoptată odată cu circulația ideilor revoluționare, nostalgia înăbușită a apartenențelor la un imperiu mort protector al identităților comunitare locale, cum ar fi Imperiul otoman -, fascinația și respingerea unui imperiu purtător de grandoare mesianică cum este Imperiul rus, toate acestea pentru a înțelege contradicțiile culturale și politice cu care
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
decît un muncitor militant, un copil al patriei. Intelectual, Pătrășcanu a fost un patriot, a cunoscut bine Moscova și elitele Kominternului; lui i se datorează multe în conducerea loviturii de la 23 august: el întrupează o alternativă și orice alternativă trebuie înăbușită. Judecat între 6 și 14 aprilie 1954, Pătrășcanu și Remus Koffler sînt condamnați la moarte. Martorii îl acuză pe Pătrășcanu în fața Tribunalului Militar că ar fi complotat pentru eliminarea unor membri din Comitetul Central; este denunțat pentru întîlniri cu agenți
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
istorie nimic nu se pierde. Ce-i drept, revoluția română din 1848 nu s-a putut sprijini pe cea polonă, care a eșuat, iar aceasta din urmă nu s-a putut sprijini pe cea română, care a fost prea curând înăbușită. Dar anii 1848-1849 au deschis, totuși, o nouă etapă în istoria relațiilor româno-polone. Contactele dintre fruntașii mișcării de emancipare a celor două popoare, începute în deceniul premergător revoluției, au prins în 1848-1849 contur, au fost așezate pe o bază ideologică
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
a naționalităților”, va pune le bătaie toate forțele de care dispune, Anglia, indiferent de ce s-ar întâmpla, rămânând decisă să nu se strice cu Franța. Prinsă în hățișul complicațiilor și confruntărilor armate în Asia (răscoala cipailor a fost cu greu înăbușită, un nou război va începe în 1860 etc.), îngrijorată de indiciile verificate ale apropierii franco-ruse, Londra va prefera o stare neconflictuală în Europa, alăturându-se, în cele din urmă, taberei prounioniste care o proteja de izolare și garanta o relativă
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
aer, 240 O peșteră flămînda, rîvnitoare. De-aici gîtleju-i se nalta Croit aidoma unui canal; apoi, precum o roșie văpaie, o limbă-a foamei Și a setei se ivi, si o a șasea vîrstă se-ncheié, de groaznică durere. Turbat și-înăbușit de chin, el brațul drept și-l aruncắ spre miazănoapte, Si brațul stîng spre miazăzi, țîșnind afar' adînc îndurerat, 245 Și tremurînd picioarele-i călcară-abisul cel de jos, urlînd și îngrozindu-se, Si o a șaptea vîrstă se sfîrși și-
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
manual. Sunt profesori care se simt gâdilați pe la urechi doar atunci când elevii „gânguresc” spusele acestora. Profesorul devine un „comparator” a două seturi de cunoștințe, gratificând doar ceea ce se potrivește mai bine cu referința indicată. Orice deviație este sancționată, spiritul critic Înăbușit, părerea proprie și judecata sunt desființate. Evaluăm nu comparând, ci edificând. Așadar, să recapitulăm: evaluarea trebuie să se facă nu „inginerește”, nervos, ritos, confruntând, desființând, ci „omenește”, cu blândețe, Îndrăgind, eliberând, edificând. 2.5. Cu ce rămânem după ce ieșim dintr-
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]