435 matches
-
lor (la căldură, la prima, la primărie indicînd locul buzunarului), instrumentele furtului (pontoarcă tip de cheie universală atestată de Orășanu în 1860, numită la fel și azi).... O bună parte a lexicului argotic cuprinde referiri la limbaj: ca tehnică a înșelării (a vrăji, a cobzi, a cobzări, a iordăni, a duce cu papagalul, a băga texte), ca act condamnabil de denunțare (a sifona, a prădui, a cînta, a sufla, a ciripi), ca practică a ironizării (a face caterincă, a face caragață
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
SIDA sau alte boli venerice fiind minim în cazul femeilor. Pe de altă parte, homosexualitatea feminină nu este asociată cu violul, fiind o relație acceptată de ambele partenere. De aceea în celulele lor au loc dese scene de gelozie, plînsete, înșelări, dar și acte de tandrețe, relațiile durînd uneori și după eliberare 227 . "Mizeria sexuală impusă, experiența sexuală la vedere, spectacolele sexuale și violurile toate aceste "dezordini sexuale" sînt întreținute forțat de administrație. Neautorizarea relațiilor sexuale este un semn al puterii
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
de a-i domina pe ceilalți considerați ca adversari. Cel mai celebru caz istoric este calul troian. Ce este calul troian, dincolo de aspectul său obiectual? Calul troian este darul simbolic prin care se caută a fi captată bunăvoința adversarului prin Înșelarea acestuia. Ca simbol, calul troian este imaginea falsă, care are aparența Binelui, a Împăcării, dar care ascunde În interiorul său Răul ce aduce nenorocirea. Darul pe care aheii Îl fac troienilor este simbolul falsului, al Înșelătoriei, al ipocriziei și al falsei
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
celor nefericiți față de situația normală a celorlalți. Cui se datorează aceste atitudini negative ale unor persoane față de cei aflați În dificultate? Fie unei indiferențe sufletești și morale, fie unor frustrări sau complexe existente. De multe ori, aceste atitudini se datorează Înșelării sentimentelor morale ale celor care sunt deschiși către ceilalți, de către persoane care mimează suferința În scopul producerii milei și obținerii unor avantaje. Înșelarea bunei credințe va stârni aversiune, dispreț, dezgust din partea celor care ajută. Aceștia vor refuza să mai acorde
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
indiferențe sufletești și morale, fie unor frustrări sau complexe existente. De multe ori, aceste atitudini se datorează Înșelării sentimentelor morale ale celor care sunt deschiși către ceilalți, de către persoane care mimează suferința În scopul producerii milei și obținerii unor avantaje. Înșelarea bunei credințe va stârni aversiune, dispreț, dezgust din partea celor care ajută. Aceștia vor refuza să mai acorde ajutorul. Dar aceste atitudini ostile, negative, față de cei aflați În suferință, În situații de dificultate, sunt expresia unor stări psihomorale anormale de următoarele
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
considerate slăbiciuni și luate în derâdere, la fel ca și adeziunea la anumite sisteme axiologice care promovează solidaritatea, altruismul sau compasiunea. Noii eroi ai copiilor formați în sisteme corupte nu sunt învățătorii, ci indivizii cei mai îndrăzneți sau eficienți în înșelarea statului (Bennett, 2001). Corupția produce efecte de învățare necivice, care pun în pericol funcționarea viitoare a instituțiilor moderne, democratice ale sistemului. 5. Corupția românească...tc "5. Corupția românească..." Se pare că o atitudine tolerantă față de mica corupție este tradițională în
[Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
care accentuează îndrăzneala și provocarea, este delincventogenă, deoarece justifică și încurajează unele practici de natură delincventă (Hargreaves, 1967). Atitudinea față de standardele școlare este elocventă. Între cei „slabi”, respectul față de exigențele formale scade și se adoptă practici deviante, copiatul, chiulitul, întârzierea, înșelarea profesorilor. Este reacția destul de firească a unor indivizi față de instituții care i-au devaluat. În învățământul american, plasarea elevilor din aceeași clasă în grupe de aptitudini - de genul începători sau avansați - a fost o practică obișnuită chiar din clasele cele
[Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
sau al contactelor clandestine ori oficiale, loiale ori ipocrite, cu emisari ai lumii literare din țară. Canalele de informare și convenirea strategiilor de combatere prin microfonul Europei Libere a politicii oficiale din țară, agitația montării unor campanii, cu succese, eșecuri, înșelări și dezînșelări, riscuri și represalii, într-o luptă necurmată de câteva decenii, sunt aduse la lumină în pagini scrise cu nerv și densitate. Renegându-și categoric scrisul de tinerețe și recunoscătoare dezastrelor istoriei, care „împiedicându-mă să duc la îndeplinire
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287853_a_289182]
-
refugiază la Encolpius. Împreună cu Eumolpus, se îmbarcă pe o corabie unde sunt puși față în față cu trecutul plin de furtișaguri cărora se dedaseră; un cuplu de foști amanți, pe care cei doi îl prădaseră (și la figurat, în sensul înșelării "sentimentelor", și la propriu), îi confruntă cu neîndurătorul adevăr, dar din fericire soarta (tyhe), amplu invocată, le stă alături și-i scoate "basma curată" din orice încurcătură. Satyricon-ul se încheie în momentul debarcării celor trei în Crotona, unde vor continua
by Livia Iacob [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
până acum din încăpățânare; trebuie să stai de aici înainte de frică. N-am muncit eu degeaba: acum tremuri înaintea mea ca frunza de mesteacăn; acum vreau să stai aici!). Tot ce va urma: acțiunile sale slugarnice (schimbarea banilor lui Lică, înșelarea lui Pintea, abandonarea soției) nu sunt decât formule repetitive ale aceleiași stări de fapt: Ghiță a fost doborât. Prăbușirea Anei, moartea sa și a acesteia nu sunt decât consecințe ale propriei căderi. Superioritatea lui Lică nu s-a redus la
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
și propria suferință"75. Femeia știe asta și o aplică instinctiv ad litteram în viața sa. Ana îl iubește pe Ghiță cel din gândurile ei și întreaga sa existență stă mărturie a acestei stări de grație. Pentru bărbatul anesteziat de Înșelare, provocarea soției nu mai înseamnă însă nimic pe niciun plan. O pagină mai departe găsim următoarea notație a naratorului care certifică această stare de fapt: Atât se simțea de ticăloșit și de slab în el însuși, încât nu mai putea
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
este familiarizat cu munca poliției „din interior”) sînt valorile care, pe bună dreptate sau nu, cititorul le atribuie autorului implicat (poate că este fascinat la modul sordid de prostituție, droguri, infracțiuni, violență, ori poate că are o plăcere secretă din înșelarea cititorului cu informații „din interior”, despre coduri financiare sparte, în timp ce el, în străfundul conștiinței sale, crede în proprietatea privată, în protejarea bunurilor proprii, în citatul „vorbind cu blîndețe și ținînd în mînă un bici veți ajunge departe”. Dacă el nu
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
forme clientelare care susțin corupția în cadrul sectorului public: 1. nepotismul; 2. partidele clientelare. Aceste relații stabile asigură cele două ingrediente absolut necesare pentru ca o acțiune de corupție să aibă succes: secretul și încrederea între părți. În mod paradoxal, corupție înseamnă înșelarea încrederii publicului de către funcționar sau politician (respectivul funcționar fiind investit cu încredere, pentru a lua decizii în interes public), dar și sporirea încrederii în cadrul relațiilor clientelare 1. Astfel, aceste două tipuri de încredere ajung să fie incompatibile - intervievatorul: „Mă duc
[Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
a intra pe piața corupției fără a face parte dintr-un sistem de relații corupte devin mai reduse. Încrederea reciprocă între participanții la un act de corupție este susținută și prin mecanisme ce au rolul de a minimiza posibilitatea de înșelare, și anume plata mitei după câștigarea licitației și transmiterea avansului - OA-1: „Atunci comisionul se plătea înainte de licitație, înainte de a se ști dacă... Se putea să nu câștigi... Acum plătești după ce ai câștigat și ți-ai încasat banii” (diferență 2004-2005/vechea-actuala
[Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
rurală, "vom face copii mari, proști și frumoși" chiar cu regretul că "oricât ar fi de nefiresc și de rușinos - blestem de oraș -/ eu, draga mea, n-am să te pot bate niciodată." (Scrisoare nouă). Textul se constituie tocmai pe înșelarea, am spune chiar fentarea orizontului de așteptare. Eul liric adoptă o convenție literară, aceea a epistolei, ar trebui să fie o scrisoare de dragoste, dar respectarea clișeului literar se oprește aici. Are câteva elemente ale tradiției poetice, visul comun, promisiunea
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
mesaj intens, este riscantă (tehnica amintește, mai curând, de poezia tradiționalistă sau chiar de cea parnasiană). Tonegaru însă mizează pe capacitatea pe care o are limbajul de a se redefini la fiecare utilizare, pe prospețimea pe care o poate oferi înșelarea orizontului de așteptare. Întâlnim uneori titluri formate din citate celebre, e cazul ultimului poem din volumul Plantații, Vox clamantis in deserto [Vulgata, Isaía 40.3]. Sugestia biblică este refăcută abia pe final, în rest textul este o lamentație a eului
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
i-am dat doi lei ca să mă lase să privesc luna/ și să pătrund în tainele misterului". Distanțarea ironică implică și o anumită poză a inocenței, se joacă surpriza, uimirea, e o pregătire a unui orizont de așteptare și o înșelare a lui, " N-aș fi putut să-mi închipui vreodată/ că ce-am văzut există în realitate!..." Exclamația dublată de punctele de suspensie îndeplinește tocmai acest rol de a surprinde "publicul". E un joc al instanțelor poetice implicate - unii-eul-voi. "Unii
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
și uitarea, gândul și dispariția acestuia și care pare să aibă capacitatea de a da valoare unei lumi a pustiului și a decăderii. Dialogul cu poezia tradițională, romantică se produce și la Geo Dumitrescu, în cazul căruia textele sunt permanente înșelări ale orizontului de așteptare. Nostalgia, reveria sunt repede contrabalansate de asocierea elementelor de limbaj solemn cu cele ținând de casnic, cotidian ("nepoetic"). Obsesia morții apare cel mai puternic la Ion Caraion, poeziile primelor sale volume (dar impresia se păstrează și
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
s-ar hrăni "când cu pradă, când cu pământ și chiar cu vânt"38. Îndeobște reticent față de zvonurile nedemonstrate, Albertus Magnus (XXII, 114) nu ezită nici el să ia în considerație acest fapt, pe care însă nu-l pune pe seama înșelării foamei. De fapt, întregul șiretlic al Lupului cantemirian este descris de învățatul teolog: " Când sunt hămesiți de foame, lupii nu se dau în lături să mănânce lut; având stomacul astfel umplut, caută să doboare un cal sau un bou sau
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
acest caz, precauția dictează o supraveghere atentă a partenerului, pentru a ghici orice intenții agresive, manifestate prin: - acapararea maximului de informație; - asigurarea debușeului unor resurse-cheie; - depășirea partenerului printr-un efect mai accelerat al experienței; - Încercarea de restructurare a coaliției sau Înșelarea. Principalele condiții care pot asigura succesul unei alianțe sunt: • stabilirea unei strategii ex-ante și evaluarea compatibilității obiectivelor individuale cu cele comune; • calitate bună a comunicării și coordonării pe toată durata implementării strategiei; • fundamentarea pe culturi și filosofii corporatiste similare; • Înființarea
[Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
V. I. Lenin, continuatorul ideologiei marxiste, la acest eveniment crucial afirma: Acapararea de noi teritorii și subjugarea altor națiuni, jefuirea bogățiilor acestora, abaterea atenției maselor celor ce muncesc de la crizele politice dinn Rusia, Germania, Anglia și alte țări, dezbinarea și înșelarea naționalistă a muncitorilor, precum și exterminarea avangărzilor lor în vederea slăbirii mișcării revoluționare a proletariatului - iată singurul conținut, iată sensul și rostul războiului mondial”. Tot în acest context la 10 august 1914, rezoluția Congresului extraordinar al socialiștilor români, explica: ”Congresul se ridică
Rădăcinile socialismului românesc by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Science/91629_a_92995]
-
este de doar 25%. Chiar dacă se face training legat de raționament și erori logice, performanța crește foarte putin. Mai mult, chiar dacă se utilizează conținuturi familiare, erorile sunt mari. Dacă însă raționamentul ipotetico-deductiv se referă la conținuturi relevante pentru probleme adaptative - înșelare (cheating) - [de exemplu, dacă vrei să mănânci ciocolată (A; beneficiu), atunci trebuie să-ți faci înainte temele (B; cost)], atunci procentul răspunsurilor corecte este între 60% și 80%. Altfel spus, subiecții aleg „beneficiu primit” (A) și „cost neplătit” (non-B), alegere
[Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
neplătit” (non-B), alegere cu relevanță pentru problemele adaptative cu care ne-am confruntat în cursul evoluției noastre ca specie. Așadar, subiecții care în situații obișnuite nu pot detecta erorile implicate în raționamentul ipotetico-deductiv, o fac cu ușurință atunci când acesta vizează „înșelarea” într-o situație de schimb social. Atunci când se aplică unui conținut relevant pentru o problemă adaptativă, structurile cognitive, ca rezultat al procesului adaptativ, nu sunt orientate spre detectarea erorilor de logică. Ele sunt orientate spre alegeri care favorizează detectarea înșelătorilor
[Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
fiartă și răsfiartă, viață este și în spațiu și în alte ipoteze de călătorie, viață, nu suflet, unde să fie suflet, cînd s-a dat întîmplarea pe propriile ei împrejurări! în vraja în care se menește saltimbanc, Omul sau Despre înșelare! polițiștii în rond secvența ritualică, cetățeanul doarme peste banchete, un vîrf de bocanc din trecere, sari, forța publică parazitată de limbajul intimidării, fumez cu copilul în brațe, mamă la 16-17 ani, jalnic al meu cuvînt, la ora unu din noapte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
năucă! ținut pe după gît și mîna tot în buzunar, perechea de alături o mîndrețe, tu neras de la muncă, de la rutina de cuplu, ea împlinită în siguranța micii escapade de vagon, apoi galeșă la capul aplecat, cu noi poznașele gesturi spre înșelarea reciprocă, nu cunoaștem scena, vrem să o schimbe! hernia de pudel în lesă, plimbare în acord cu a stăpînei, revenim după un pilon, cuplul relativ la mîna pe bucă, frumoasa egal nurii minus opintelile, mă ia în brațe și mă saltă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]