12,426 matches
-
concepe Mirele ca având sâni din care curge „învățătura Cuvântului divin”. În orice caz, ideea în prima dintre aceste două stihuri este că învățăturile divine, chiar dacă sunt lapte, au, după cum era de așteptat, o forță mult mai amplă decât vinul înțelepciunii umane<footnote R. A. Norris, „The Soul Takes Flight: Gregory of Nyssa and the Song of Songs” ..., p. 526-527. footnote>. Mireasa este rănită de iubire. Imagini trinitariene în Cântare. În cartea biblică Cântarea Cântărilor 2, 5, scrie: „... cu mere răcoriți-mă
Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/170_a_171]
-
El și subzistă prin împărtășirea de El, aceasta neînsemnând însă că prin împărtășirea de firea Lui, ci prin împărtășirea de lucrarea Lui. În acest înțeles este El și existența celor ce sunt și forma în forme, ca obârșia formelor și înțelepciunea celor înțelepți și, simplu, toate ale tuturor. Totodată El nu este fire, ca fiind mai presus de toată firea și nu este, ca fiind mai presus de toate cele ce sunt; și nu este și nici nu are formă, ca
Învăţătura ortodoxă despre fiinţa lui Dumnezeu şi energiile Sale necreate. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/147_a_421]
-
a Treimii, exprimând raportul cu altceva, adică cu ceva ce nu este El Însuși. Și, prin fiecare, voirea cea bună și dumnezeiască cu privire la noi a Tatălui, a Fiului și a Sfântului Duh e lucrare și putere de viață și de înțelepciune făcătoare. Acestora le-a mai zis și împărtășiri neîncadrate și nemicșorate, ridicându-le peste toate cele create, și în același timp învățând că sălășluiesc în chip firesc în Cel ce le dăruiește<footnote Sf. Grigorie Palama, 150 de capete..., cap
Învăţătura ortodoxă despre fiinţa lui Dumnezeu şi energiile Sale necreate. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/147_a_421]
-
a Doctoral dissertation (article-based), Helsinki, 2007, p. 185. footnote>. În viziunea gregoriană asupra creștinismului, perfecțiunea nu este doar pentru „filosofi”<footnote Se referea deci la monahi folosind acest cuvânt. footnote> sau pentru asceții mănăstirilor care, de dragul iubirii lor pentru adevărata Înțelepciune, Hristos, se dedică „vieții filosofice”. Aceste persoane năzuiesc la cunoașterea divină, pentru a atinge „maturitatea intelectuală”, pe măsură ce Hristos crește În ei, dar asta nu Înseamnă o viață superioară din perspectiva credinței. Credința este una singură În Biserică: este mărturisită Împreună
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
prin amestecarea răului În ea, precum am auzit de mireasă spunând la Începutul Cântării<footnote E vorba de cartea biblică „Cântarea Cântărilor” din Vechiul Testament. footnote>, că neîngrijirea viei a făcut-o neagră. Dar Dumnezeu, Cel ce toate le Întocmește cu Înțelepciune, tămăduind urâțenia ei nu născocește o frumusețe nouă În ea, care nu era mai Înainte, ci o aduce din nou la harul cel dintâi, Întorcând la starea de curăție, prin desfacerea de răul adaos, pe cea Înnegrită prin rău. Precum
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
înrudire ontologică cu divinul, intelectul uman nu îl poate vedea pe Dumnezeu „decât dacă este îmbogățit de Duhul Sfânt”. Prin urmare, are nevoie de profeții Vechiului Testament și, în ultimă instanță, de Hristos Însuși, care deschide „porțile luminii” și oferă înțelepciunea înțelegerii. Bătrânul utilizează argumente filosofice doar ca pregătire pentru răspunsul de credință la mesajul profeților și la iluminarea care urmează, ca dar de la Dumnezeu. Sfântul Iustin, „acest pionier al gândirii patristice”<footnote Pr. Prof. Ioan G. Coman, „Elemente de antropologie
Sfinții Iustin Martirul și Filosoful și Irineu al Lyonului despre îndumnezeire. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/174_a_438]
-
punea în mișcare ideea de evoluție a umanității, idee prezentă în Biblie, mai puțin prezentă în concepția istorică a antichității”<footnote Ibidem, p. 388. footnote>. Sfântul Iustin, în Cuvânt către greci, lansează acestora o persuasivă exortație la a participa la înțelepciunea inegalabilă, și a se lăsa instruiți în învățătura dumnezeiască pentru a cunoaște pe nemuritorul Împărat, părăsind pe stăpânii lor care au făcut numai omoruri. „Eroul nostru nu cere putere corporală, nici față frumoasă, nici neam ales, ci El cere un
Sfinții Iustin Martirul și Filosoful și Irineu al Lyonului despre îndumnezeire. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/174_a_438]
-
putrezește și devine fără leac” (Sfântul Vasile cel Mare); „demon al voinței” (Sfântul Ioan Gură de Aur); „odraslă care crește din noi, rău săvârșit prin libera voință a omului, odrasla poftei” (Sfântul Chiril al Ierusalimului)<footnote Nicolae Moldoveanul, „Dicționar de înțelepciune patristică Comori dezgropate. Cugetări din vechii scriitori creștini”, Edit. Casa Școalelor, București, 1997, p. 397. footnote>; „traiul în desfătări și în desfrâu”<footnote Clement Alexandrinul, „Stromatele”, stromata a II-a, cap. XV, 62.2., traducere, cuvânt înainte, note și indici
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
scrierile Sfinților Părinți, care arată cum se poate omul curăți, lumina și desăvârși”, vol. II, Edit. Humanitas, București, 1999, p. 87. footnote>. Însă, din buna întrebuințare a acestora se naște cunoștința și chibzuința, iubirea și cumpătarea. Un alt iubitor de înțelepciune și de trăire filocalică Sfântul Paisie Velicikovski , referindu-se și el la meșteșugul demonilor de a se insinua în sufletul nostru, spune că, mai înainte de tot păcatul, dracii slobod acestea trei : pizma cea întunecată, iuțimea cea sălbatică, adică cea fără de
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
apoi în trup. Făcând referire la bunătățile de care a fost lipsită firea noastră, Sfântul Grigorie enumerându-le, scrie: libertatea, puritatea, fericirea, deschiderea cu care privea fața lui Dumnezeu, iubirea, îndepărtarea de orice rău, dreptatea în judecata morală, viața, rațiunea, înțelepciunea, mintea clară care înțelegea fără nici un voal etc<footnote Preot Dr. Vasile Răducă, Antropologia Sfântului Grigorie de Nyssa, Editura IBMBOR, București, 1996, p. 141. footnote>. În concepția Sfântului Grigorie al Nyssei, chipul nu stă într-o anumită parte a naturii
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
de ea. Ca urmare, el se purta față de lucruri cu putere străvăzătoare și proorocească și era împreună creator cu Dumnezeu sau un al doilea dumnezeu, după har. Iar prin aceasta Îi făcea plăcere și lui Dumnezeu, Făcătorul mai presus de înțelepciune al tuturor, cu vederile și cu proorocirile prea strălucite ale lui<footnote Patriarhul Calist, Capete despre rugăciune, cap. 16, în Filocalia..., vol. VIII, Edit. Humanitas, București, 2002, p. 228. footnote>. Trupul și sufletul omului sunt aduse la existență deodată și
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
furnizate de imaginație nu erau provocate de patimi și nici nu provocau ele însele patimi. Omul nu vedea cele de care înconjurat decât în relație cu Creatorul său, contempla rațiunile duhovnicești din făpturi și îi dădea slavă lui Dumnezeu pentru înțelepciunea cu care a creat tot ceea ce există. De toate acestea omul trebuia să se slujească pentru a ajunge la starea de desăvârșire la care fusese chemat. Tot ceea ce cunoștea Adam nu cunoștea de la sine, ci facultățile sale cognitive erau luminate
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
o pot primi toți<footnote Ibidem, pp. 32-33. footnote>, deoarece înțelesul mai tainic și mai înalt e rezervat pentru cei cu o cugetare mistică<footnote Ibidem. footnote> pe care se vede nevoit să-l cinstească prin tăcere. Observând că proprii înțelepciunii sunt mintea și rațiunea, iar proprii deprinderii opuse a înțelepciunii sunt lipsa de rațiune și simțirea (domnia simțurilor) și că omul a venit la existență alcătuit din suflet mintal și din trup înzestrat cu simțire (simțuri), Sfântul Maxim concluzionează că
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
înțelesul mai tainic și mai înalt e rezervat pentru cei cu o cugetare mistică<footnote Ibidem. footnote> pe care se vede nevoit să-l cinstească prin tăcere. Observând că proprii înțelepciunii sunt mintea și rațiunea, iar proprii deprinderii opuse a înțelepciunii sunt lipsa de rațiune și simțirea (domnia simțurilor) și că omul a venit la existență alcătuit din suflet mintal și din trup înzestrat cu simțire (simțuri), Sfântul Maxim concluzionează că, după un prim înțeles, pomul vieții e mintea sufletului, în
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
și simțirea (domnia simțurilor) și că omul a venit la existență alcătuit din suflet mintal și din trup înzestrat cu simțire (simțuri), Sfântul Maxim concluzionează că, după un prim înțeles, pomul vieții e mintea sufletului, în care își are scaunul înțelepciunea, iar pomul cunoștinței binelui și răului e simțirea trupului, în care e vădit că se află mișcarea nerațională<footnote Ibidem, pp. 154-155. footnote>. Amândoi pomii, sau atât mintea cât și simțirea, au puterea de a deosebi între anumite realități. Mintea
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
e bun și se ferește de durere ca de ceea ce e rău. Când însă e preocupat de a face cu mintea numai deosebirea dintre cele vremelnice și cele veșnice, păzește porunca divină, mâncând din pomul vieții. El are adică atunci înțelepciunea aflătoare în minte, ca singurul mijloc de discernământ în slujba susținerii sufletului<footnote Ibidem, p. 155. footnote>. Despre același pom s-a spus că e bun și rău, prin aceasta indicându-se de fapt firea păcatului, pentru că toate cele săvârșite
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
iubești pe diavolul, diavol vei fi; iar de iubești trupul, trup vei fi. Înseamnă deci că lucrul cel dintâi al dumnezeieștii iubiri este a uni pe cel ce iubește cu cel iubit<footnote Fer. Augustin apud Nicolae Moldoveanu, Dicționar de înțelepciune patristică. Comori dezgropate, Edit. Casa Școalelor, București, 1997, p. 183 footnote>. Iubirea produce în inima celui ce o îmbrățișează un adevărat reviriment și festin spiritual. Referindu-se la iubire ca putere de a schimba inimi și de a converti cugete
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_147]
-
așa cum spunea Fericitul Augustin, iubirea lui Dumnezeu e un hoț, care, spre norocul tău, te jefuiește și te fură de toate, ca să nu mai ai altceva sau pe altcineva decât pe Dumnezeu<footnote Fer. Augustin apud Nicolae Moldoveanu, Dicționar de înțelepciune patristică. Comori dezgropate, Edit. Casa Școalelor, București, 1997, p. 164. footnote> . Cel ce iubește cu adevărat pe Dumnezeu, nu va mai iubi, nu se va mai îngriji de bani, de avuții, nici de părinți, nici de slava vieții, nici de
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_147]
-
iubești pe diavolul, diavol vei fi; iar de iubești trupul, trup vei fi. Înseamnă deci că lucrul cel dintâi al dumnezeieștii iubiri este a uni pe cel ce iubește cu cel iubit<footnote Fer. Augustin apud Nicolae Moldoveanu, Dicționar de înțelepciune patristică. Comori dezgropate, Edit. Casa Școalelor, București, 1997, p. 183 footnote>. Iubirea produce în inima celui ce o îmbrățișează un adevărat reviriment și festin spiritual. Referindu-se la iubire ca putere de a schimba inimi și de a converti cugete
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_146]
-
așa cum spunea Fericitul Augustin, iubirea lui Dumnezeu e un hoț, care, spre norocul tău, te jefuiește și te fură de toate, ca să nu mai ai altceva sau pe altcineva decât pe Dumnezeu<footnote Fer. Augustin apud Nicolae Moldoveanu, Dicționar de înțelepciune patristică. Comori dezgropate, Edit. Casa Școalelor, București, 1997, p. 164. footnote> . Cel ce iubește cu adevărat pe Dumnezeu, nu va mai iubi, nu se va mai îngriji de bani, de avuții, nici de părinți, nici de slava vieții, nici de
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_146]
-
sau de ordin sufletesc. Înțelepții lumii grăiesc vrute și nevrute promițând bunăstare și belșug,uneori aducând încercări și deznădejde în plan social și peste care, spun ei, vom trece doar încercați de broboane de sudoare sau...niciodată. „Frica de Dumnezeu este începutul înțelepciunii” care se revarsă cu adevărat peste ,,luminătorii” puțini de la marginea veacului acestuia atât de controversat. Viața de credință împuținându-se ne face să uităm adesea de ,,propovăduitori drepți”din trecut sau din prezent, ignorându-I adesea. Slava Cerescului Părinte se
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93745_a_95037]
-
și peisajele din natură conțin un contrast dintre alb și negru, au un verde foarte închis, cel al munților. (...) Toate mânăstirile din sudul Bucovinei poartă sobrietatea și solemnitatea negrului. Pentru mine, negrul nu înseamnă doliu și tristețe, ci noblețe și înțelepciune. V-ați întrebat vreodată de ce călugării poartă veșminte negre? Negrul este simbolul abstinenței, al plecării într-o altă lume, care te duce spre interior, spre profunzimile sinelui și universului spiritual, este culoarea tainei (s.n.), un fel de iluminare nevăzută, dar
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
istorică, n-au avut prilejul să se închine la Putna sau să admire albastrul de Voroneț, avem fericirea să primim ofrandele <Respirărilor> și să ne regăsim în căldura îmbrățișărilor. Fără îmbătrâniții țărani rămași pe alocuri, puțin instruiți, dar cu multă înțelepciune și credință, nu știu dacă ar mai răsuna româna pe meleagurile noastre și dacă ar avea cui aduce miresmele Cuvântului maica Elena de la Voroneț”. ...Nu ne îndurăm să retezăm comentariul nostru fără a mai adăsta sub aura acestor idealuri și
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
12.30 (pentru copii de 5 ani). Școală va urmări nevoia copiilor de a experimenta și va recunoaște succesul școlar luând în considerare evoluția interioară, starea de mulțumire și echilibru cu sinele și cu ceilalți, conectarea cu propria intuiție și înțelepciune și capacitatea de a dărui și de a fi compasiv. Filosofia școlii britanice pentru copii supradotați este centrată pe dezvoltarea holistica, echilibrată, armonioasă, emoțională, intelectuală și fizica, dăruind copiilor un cadru de libertate și responsabilitate asumată care îi susține să
Copiii supradotați, liderii de mâine [Corola-blog/BlogPost/94004_a_95296]
-
Asemănării intru Atotcreator, prin mireasma îndumnezeirii sale: din Adevărul lui Dumnezeu spre slavă Neamului Dacoromân, din sânul poporului spre sufletul său, din conștiința Națiunii spre rațiunea să, din credință Străbunilor spre nădejdea să, din jertfă Strămoșilor spre dragostea să, din înțelepciunea Logosului divin spre darul sau creator, din Milosârdia Fecioarei spre frumusețea Patriei dragi, din Răscumpărarea Mântuitorului Hristos spre învierea vieții în cadrul Cetei Alese: „Viața noastră nu a fost făcută ca să ne plângem și ca să ne gândim, precum cei ce aduc
Un fiu ales al Daciei Mari – Gabriel Artur Silvestri [Corola-blog/BlogPost/93920_a_95212]