364 matches
-
ponderat aș fi fost la început (sau condescendent, căci așa apăream în ochii altora), până al urmă ajungeam să fac spume, să iau la mișto, să insult și să ocărăsc, să mă iau în hâră cu acești oameni înfiorător de înțepați, făcându-l pe iubitul lor Ike analfabet, imbecil politic și moral - probabil că am și eu partea mea de vină pentru categorica înfrângere a lui Adlai în statul Ohio. Și totuși, Dovlecel asculta punctul de vedere contrar cu o atenție
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
știa că lucrează la IMGB de vreun an și se mai întâlniseră în câteva rânduri. Acum era cu un prieten după el - un lungan roșcovan cu fața osoasă și stacojie, ducându-te cu gândul la un cocoș, și cu mersul înțepat și parcă bombându-și pieptul, ca și cum s-ar fi umflat în pene. Vărul Cornel i-l prezentă, da, Velicu, și de cum îi văzu, Mirela n-a mai avut ochi decât pentru Velicu, cât au stat, aproape o oră, cu halbe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
Rafael. Îi căzuse capul puțin într-o parte și privirea i se îngustase, dar plin de snagă altminteri. Se ținea bine după vreo zece-douășpe halbe de bere împănate cu câteva cinzeci de rom, cât turnase în el de la prânz încoace. Înțepat, întărâtat, hotărât să-și facă treaba până la capăt. Mă-sa - asta ar fi treaba lui, pe care s-ar zice c-o evită. Se cam fofilează margăritaru’ mamii, iar pe de altă parte, Rafael e să-l pui la rană
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
îi sunase ciudat pentru că era un nume chinezesc, și o tehnică « specială » de acupunctură. Ce dorea Arm ? Nu ajungea că-l chinuia cu qigong-ul, urma să-l târască până la Brașov, unde lucra profesorul Dehua ? Și să se mai lase și înțepat, pe deasupra! Intră pe messenger să-i ceară lămuriri Armancăi. Cum nu știa exact ce este acupunctura nu înțelegea nici ce poate fi această « tehnică specială ». Fiecare ac este plasat într-un loc foarte precis, unde produce o mini-mini reacție similară
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
el. Doar avem și noi medici care fac acupunctură. A mâncat mai mult orez?! Armanca păru că nu observă ironia lui. Pentru că a făcut Facultatea de Medicină Tradițională Chineză, pentru că a învățat în amănunt unde sunt plasați centrii care trebuiesc înțepați, pentru că doctor Dehua folosește o tehnică specială, mai puternică decât cea obișnuită și ace de unică întrebuințare. Pentru că este chiar profesor de acupunctură la Beijing, pentru toate aceste motive merita să încerce. Bart se lăsase greu convins. Nu avea nici un
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
tot 1 Filozof grec din școala cinică (secolul al IV-lea î.e.n.). 2 Filozof grec din școala cinică, discipol al lui Crates. 3Suferință - știință (gr.). universul! Ea își făcea semne din coate cu prietena ei, căci înțelegea. Și treceau amândouă înțepate, vorbindu-și foarte serios, ca două doamne în vârstă. Într-o zi de iarnă, Emilica a murit de anghină ori de scarlatină, cum mor iubitele la vârsta aceea. E singurul tău amor curat, pentru că n-a fost amor, pentru că n-
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
vrei să spui de unde l-ai cumpărat?” „Carla, credemă, devii inposibilă...! Sunt curios - după ce golim farfuriace ai să mai zici...?” „Îmi pare rău... Eu nu mă ating de acestă otrăvită mâncare, decretă Carla...!!” „Nici nu te rog...! - o Înfruntă el Înțepat. „Fantastic...! - reluă el mai mult pentru sine. „Uneori, femeile merg atât de departe cu fantezia lor Încât din nimic crează o tragedie...!” Destul de nervos, apropie farfuria alegând două bucăți din cele mai Îmbietor rumenite, le tăvăli prin usturoi, ca În
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
parte, iar el făcea pe spășitul, frânt de spinare, cu ochii în jos, dar rînjindu-ne uneori, când nu erau profesorii atenți, și făcând spre noi câte un mic gest golănesc cu degetul. Din discursul directorului, cu accente ubuești, teatrale și înțepate, prindeam doar fragmente aduse de vînt: "Fapte deosebit de grave, incompatibile cu calitatea de elev... e trist că în tabăra noastră s-a petrecut așa ceva... Vom face adresă la liceu... vom discuta cu părinții..." S-a hotărât trimiterea acasă de urgență
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
a apucat pachetul de forma unui prunc înfășat și l-a târât în gaura dintre scânduri. Acolo îngerul cu ochi strălucitori, cu ochi care aruncă foc, dar învins, paralizat, doar ochi lărgiți de groază și fascinație, avea să fie batjocorit, înțepat, supt, sodomizat, torturat, supus altor grozăvii pentru care oroarea nu are cuvinte, și asta etern, fără milă, fără speranță, fără sfârșit. Acolo, ochi în ochi cu călăul său, în noaptea bestială, colcăitoare. Și deodată, fără tranziție, cutremurat încă de vis
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
nu ai nici o posibilitatea de scăpare. De acum înainte, ești doamna mea: viitoarea mea soție, cu toate implicațiile acestui fapt. Ești destinată să trăiești alături de mine tot restul vieții mele. Ochii feței perfecte îl priveau fix. - Presupun, spuse ea, aproape înțepat, că trebuie să existe o explicație pentru o abordare așa de pozitivă. Părerea mea este că ai avut o șansă, și ai refuzat-o pentru totdeauna. Încheie: - Ai refuzat-o într-o manieră pe care n-am s-o uit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85127_a_85914]
-
Iarăși impulsiv, Enin întinse mâinile și se agăță de gâtul lui. Spuse: - Uau! o să fie grozav să te am aici. O să rămâi pentru totdeauna, nu-i așa? - Hotărârea aceasta depinde numai de mama ta, spuse Gosseyn. Se răsuci către frumusețea înțepată care stătea în scaun în cealaltă parte a camerei. - Să rămân? întrebă el pe tonul cel mai inocent cu putință. O clipă mai târziu, o voce oarecum rezervată spuse: - Tu du-te și te joacă, dragule, în timp ce domnul Gosseyn și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85127_a_85914]
-
literatură. Dar pe ea o urau din instinct, pentru lumea fantastă în care trăia, pentru ceea ce ea poseda ca recuzită sofisticată în acest domeniu. Când suna de intrare, noua colegă se îndrepta prima spre ușa clasei, cu mișcări foarte iuți, "înțepate", mișcări de fată vioaie, obișnuită să poarte toc înalt și dădăcită în privința ținutei în mers. Pantofiorii ei, de măsura cea mai mică la femei, făceau întotdeauna zgomot, un țocăit caracteristic, după care mai târziu o recunoșteam imediat, înainte s-o
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
desfășurare, cu formele sale de relief, craterele și seismele sale. Stau cocoțat pe raftul cel mai de sus al bibliotecii, frecîndu-mi burta de: Muzeul negru al lui Mandiargues. Îmi agit stângaci lăbuțele, care-mi ajung până la lustră, îmi văd victima înțepată, paralizată, deja incapabilă de orice rezistență. Totuși vie, cu memoria întreagă, gelatinoasă, numai bună să fie ingerată. La sfârșitul nopții, din această femeie care acum are fața contractată de plăcere (sau paralizată de suferință?) va mai rămâne doar o carapace
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
e ca spiritul de trup să se despartă, Să-i arză trupul, inima aici fie-i cruțată. S-a auzit o bătaie în ușă. Cel care bătea la ușă era George Kraft și l-am lăsat să intre. Vorbea foarte înțepat fiindcă îi dispăruse pipa. Era prima dată că-l vedeam fără pipă, prima dată când îmi arăta cât de mult depindea liniștea lui de această pipă. Era atât de agitat încât tot timpul se jeluia. Mi-a luat-o cineva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2334_a_3659]
-
apropie de ultima turnanta. Lumea este în delir. Acum, în ultimele clipe fiecare parior urlă disperat, încurajându-și favoritul. Odată cu trecerea peste linia de sosire a primului, al doilea și al treilea cal, majoritatea spectatorilor se dezumflă ca un balon înțepat. După un oftat prelung al mulțimii dezamăgite este surprinzător cum imediat totul revine la normal, publicul asistând la premierea jocheului, a calului câștigător și proprietarului acestuia. Unii spectatori însă își îneacă amarul în bere, în timp ce o parte dintre pariori se
Impresii de călătorie by Victor Geangalău () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1217_a_1939]
-
în liniște, că îngrijesc eu de viitorul lui. Nu oricine se naște cu un dar ca al lui. Acestea fiind spuse față de toți, Otilia făcu cu ochiul lui Felix. Aglae o observase. - Și dacă mi-o ajuta Dumnezeu, adăugă ea înțepat, am să-l însor și să-l așez la casa lui, ca să nu cadă pe mâinile unei dezmățate. Ironia soartei făcu ca tocmai "dezmățata" să deștepte instinctele erotice ale lui Titi. De la o vreme, acesta venea din ce în ce mai des în casa
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
stă admirabil, că a cumpărat-o de la o croitoreasă etc. Mă tot răsucea, îi potrivea pliurile cu mâna, îmi venea să râd și să plâng. În sfârșit, am plecat. În fumoarul teatrului nu știi ce mi s-a întîmplat! Aurica, înțepată cum a fost totdeauna, face pe supărata, bîzîindu-se pe nară: - Mamă, de ce i-ai dat rochia mea Otiliei? Asta-i rochiamea! Este întîia mare rușine pe care am suferit-o vreodată, fiindcă nimic nu mi s-a părut mai umilitor
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
satisface fără împotrivire din partea lui Costache orice curiozitate. Moș Costache scoase un apel gutural: - Nu-nu-nu citi, e ceva care nu trebuie. - Cum, papa? Tu ai început să ai taine față de mine? Mă faci curioasă! Cine e ăsta care scrie așa înțepat? Costache căzu scăldat în sudori, iar Otilia sorbi repede întîile rânduri. Deodată se făcu serioasă, apoi liniile feței se lăsară obosite. - Nici nu mi-aș fi închipuit altfel, papa. Costache șopti umilit: - Ticăloși mari! Auzi, tu, fetița mea. - Și cine
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
ideea, încît, deși aflase, nu se știe cum, ceva de Georgeta, fu câștigată cauzei. Era mândră că va avea "artistă" în familie. Titi era un băiat cuminte, care asculta pe mama. La cea mai mică insinuație despre onestitatea Georgetei, răspundea înțepată: - Mai bine așa, fată care a iubit și a schimbat și s-a potolitacum și ține la casă, decât stricate de astea cu mască de G. Călinescu mironosițe. Mie-mi place. Eu n-o învinovățesc pe ea, ci pe bărbații
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
Aurichii, trebuind totuși să-i recunoască o măsură de adevăr. - Eu, zise el, încurcat, nu am nimic cu domnișoara Georgeta, abia o cunosc... Întâmplător... e o eroare la mijloc... cine v-a spus asta? - Cine ne-a spuuus? întrebă Aglae, înțepat. Uite cine ne-aspus! Vorbește domnule! Și cu mâna arătă pe Stănică. Acesta stătuse tot timpul cu ochii rătăciți pe pereți și făcea acum lui Felix niște semne mute de disculpare. - Am spus... adică am auzit... n-am zis chiar că
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
interogare ? Ar fi răspuns, desigur, în două cuvinte, voilà de quoi il s’agit, și totul ar fi fost (cât mai poate fi !) bine. În loc de aceasta însă, ochii ei au început a arunca scântei de furie. Și, pe un ton înțepat, a pretins că se aștepta la un asemenea atac. Qu’est-ce que cela veut dire ? am îngăimat, uluit, neplăcut impresionat că folosește cuvântul favorit al netrebnicului Ialomițeanu. Și i-am repetat, mai rar și mai explicit, fraza mea, fiind în
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
lucrați Împreună ? Fiindcă, sincer, eu nu prea m-aș putea concentra la ale mele, dacă aș ști că iubita mea e prin preajmă ! Îi zîmbește prietenește, dar Connor nu Îi Întoarce zîmbetul. — Cum am spus, domnule, zice un pic cam Înțepat, relația dintre mine și Emma este una strict profesională, cît timp sîntem la serviciu. Și n-am Îndrăzni niciodată să abuzăm de timpul companiei În scopuri... personale. Se Înroșește tot. Iar cînd spun personale, nu mă refer la... am vrut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
poalele unei panțe abrupte, iar sus pe culmea dealului pe care urma să-l urcăm se vedeau În noapte niște lumini unde trebuia să ajungem, sugerându-ne că până acolo va trebui să mărșăluim. A urmat o comandă scurtă și Înțepata a unui plutonier de securitate: „Înainte marș și ține aproape!” și cei aproape 600 de condamnați au Început urcușul unei Golgote concrete și Înecate În noroi; nu am mers mai mult de o sută de metri și soldații din escorta
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
Livia! șuieră Augustus cu greutate, sunt într-o poziție indecentă. Stă de fapt în patru labe, cu fundul descoperit, în timp ce, prin tr-un joc de oglinzi, cei doi doctori îi examinează rectul. — Lasă, că te-am mai văzut dezbrăcat, rostește Livia înțepată. Ajunsă lângă el, îl mângâie liniștitor pe frunte. Se întoarce apoi către medici: — Ce s-a întâmplat? — Blestemata asta de constipație rebelă, mormăie Musa, manipulând spatula cu grijă, pentru a obține dilatarea dorită. Murmură ceva ininteligibil către colegul său. — Ia
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
redevine sobru pe loc. Nu cumva să-și închipuie că nu o ia în serios! Nu și-ar mai putea răscumpăra vina nici măcar cu o decorație militară sau senatorială. — Poți să-i amendezi, să-i decazi din drepturi, continuă Livia înțepată, aranjându-și cu demnitate pliurile tunicii. Nu e nevoie să-i omori. Nu se lasă înșelat de mărinimia ei aparentă. Cine e nefericitul care a reușit să o întărâte în așa hal? Puțin plauzibil să fie cineva dintre cunoscuți. I-ar
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]