3,037 matches
-
o viteză medie de 100 km pe oră, având patru vagoane în garnitură“. (Voința Banatului din 14 iunie 1931). 50 ani „Academicianul dr. Pavel Vasici. În această lună s-au împlinit 75 de ani de la moartea lui Pavel Vasici, strălucit înaintaș al medicinii din țara noastră... Medicul timișorean Pavel Vasici (1806-1881) este autorul primelor scrieri medicale românești... Mormântul său se află în cimitirul din Elisabetin, iar o stradă din Iosefin îi poartă numele“. (Drapelul Roșu din 16 iunie 1956). 25 ani
Agenda2006-23-06-cultura () [Corola-journal/Journalistic/285023_a_286352]
-
urmă au dispărut fără urmă. A rămas însă lipiciul ultimelor afișe electorale. Nu putem decât să ne amintim de un alt obiectiv cultural uitat de edilii Bocșei de ieri și de astăzi: casa memorială Tata Oancea. Cine nu-și cinstește înaintașii nu va avea parte de bună amintire. Nea Costică l-a cunoscut pe Tiberiu Bottlik prin 1950, când acesta i-a propus să-i realizeze un portret. S-au împrietenit și, astfel, de-a lungul anilor, au stat multă vreme
Agenda2006-05-06-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284703_a_286032]
-
rânduri de introducere la textul ce urmează. Era coborâtor al unei familii de boieri, "divaniți" care - de teama mișcării revoluționare a lui Tudor Vladimirescu și apoi de invazia turcească - și-a aflat un trecător refugiu la Brașov, de unde, în 1822, înaintașul său Constantin Samurcaș a fost inițiatorul unui demers caracteristic pentru crepusculul perioadei fanariote. Și anume o corespondență ultrasecretă cu Friedrich von Gentz, mâna dreaptă a lui Metternich, care, generos recompensat, era gata să furnizeze informații ce puteau permite întrezărirea viitorului
Al. Tzigara-Samurcaș - Din amintirile primului vorbitor la Radio românesc by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Memoirs/9144_a_10469]
-
să arate cu fală asemenea personalități în domenii dintre cele mai variate ale științei, culturii, literaturii și sportului. O asemenea carte are în primul rând rosturi educative: elevii de astăzi ai liceului „Horea, Cloșca și Crișan”, văzând cine au fost înaintașii lor, vor simți desigur firescul îndemn de a nu se lăsa mai prejos, de a fi continuatori ai acestei glorioase tradiții. În al doilea rând ea are o netăgăduită valoare documentară, fiind un dicționar al personalităților liceului bălgrădean, cu date
Cartea de vizită a unui liceu by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/4476_a_5801]
-
știu sau nu mai vor să gândească simplu, sănătos, logic, pragmatic?! Ca să ajungi să construiești asemenea "dovezi de inteligență" trebuie să ai o cultură solidă dar și o minte nu prea sănătoasă; și știm că aveți cultura solidă pe care Înaintașii noștri v-au format-o cu dragoste și cu dăruire. Dar mai știm că aveți "boala banului", fie el de orice culoare și cât mai verde, dacă se poate, și asta nu mai este bine. Știm că vă este greu
Când îngerii votează demonii sau România răstingnită by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Administrative/1182_a_1887]
-
ce caută americanul la noi?! Alte biruri, alte „bucurii”. De ce pentru pofta neostoită de petrol a unora și pentru experimentarea armelor ucigașe ale altora trebuie să tragem tot noi. De ce nu vă adânciți puțin În propria istorie, să vedeți că Înaintași mai Îndepărtați sau contemporani au făcut doar politica țării și nu cum faceți voi politica altora. Unde este U.E.?! Se Îndepărtează de noi, tocmai datorită politicii voastre. De ce nu sunteți așa „bătăioși” În interior cu tot răul și mizeria, de ce
Când îngerii votează demonii sau România răstingnită by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Administrative/1182_a_1887]
-
s-a confruntat, încă viguros, neînchipuit de viguros- el a izbutit să finalizeze o istorie amplă, reprezentativă, cvasiexhaustivă, întocmită și șlefuită, cu răbdare și cu competență, după toate canoanele unei lucrări științifice. Cartea lui e un imn de laudă- închinat înaintașilor, celor mulți și anonimi de dinaintea sa, ca și semenilor, colegilor, colectivului în care a lucrat. Cartea lui e un testament pentru urmași. Nu se poate un act cultural mai generos, mai frumos, mai cu folos. O astfel de Carte este
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
o cauză în care cred. La urma urmelor, nu fuseseră ei primii locuitori ai acestor întinderi? Nu cotrobăiseră ei fiecare colțișor al pădurii, nu cunoșteau ei fiecare potecă, fiecare izvor? Nu-și crescuseră aici copiii, nepoții, nu-și lăsaseră aici înaintașii, nu era asta lumea lor? ...Și atunci au pornit lupii la luptă. Și-au unit forțele și au hotărît să treacă împreună prin marea încercare. Au ales fără ezitare: aveau să lupte pînă la capăt. Așa au înfruntat forța de
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
doreau răul; căutaseră doar să trăiască cu toții sub același soare. S-au strîns laolaltă lupii rămași, ca să-și aline unul altuia rănile trupurilor și ale sufletelor pustiite. Și au înțeles. Începînd de atunci, urmau să împartă pe veci pădurea, leagănul înaintașilor lor, cu celelalte animale... CAPITOLUL 1 Lupino [i haita -L upino, Lupino, unde ești? Of, nu aud nimic de răul vostru... Hei, neastîmpă-raților, l-ați văzut astăzi pe Lupino?... Lupino, băiatule, te lasă flămînzii ăștia nemîncat, dacă mai întîrzii mult
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
viața combatanților... Masculul înainta condus de-o forță invincibilă, venită de undeva, din adîncurile lui. Avea în fața ochilor imaginea lupoaicei care-l privea cu dragoste; chipul nevinovat al lui Lupino, pui neajutorat al cărui viitor depindea de el; iar exemplul înaintașilor lui, toți lupi integri, responsabili, îl mîna orbește spre țelul propus. Tot cam în perioada de timp despre care vă povestesc, constrînse de neașteptatele schimbări în viața tihnită de dinainte, viețuitoarele pămîntului au început să apeleze la tactici noi. Pînă
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
povestească. Recompuneau, bucată cu bucată, trecutul. Lupino fu, pe rînd, curios, uimit, înduioșat, mîndru, emoționat, fericit. Tatăl său îi răspundea la întrebările pe care și le pusese în dureroase clipe de singurătate. Era așa cum sperase să fie! Se trăgea din înaintași respectabili, de care nu-i era rușine. Un destin crud îl smulsese de lîngă părinții care-l adorau. Fusese iubit, și nu abandonat, și asta era, pe moment, chiar mai mult decît avea nevoie să știe. Îi părea rău că
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
a făcut ciclism, Sadoveanu - pescuit și vânătoare plus șah, Camil Petrescu - cronică sportivă și tot așa înainte! Mai bine să scotocească în arhivele orașului, să afle modele și printre oamenii locului. Pentru că, nu-i așa? noi reînnodăm tradiția, preluăm experiența înaintașilor în mod creator, ducem mai departe făclia culturii... Ce pricep unii tovarăși? Știu ei că în acest târg a trăit un mare luptător pentru Unire? Au fost ei în cimitir, să întărească scrisul pe monumentele înaintașilor? Musai să-i trezească
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]
-
reînnodăm tradiția, preluăm experiența înaintașilor în mod creator, ducem mai departe făclia culturii... Ce pricep unii tovarăși? Știu ei că în acest târg a trăit un mare luptător pentru Unire? Au fost ei în cimitir, să întărească scrisul pe monumentele înaintașilor? Musai să-i trezească la realitate! Nu mai poate pierde o clipă, viața presează prea tare asupra talentului. „Câte subiecte stau ascunse sub pojghița concretului, câte acte de eroism cotidian rămân necunoscute! Nepermis de multă viață arde și se pierde
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]
-
vor hăitui, ne vor pune cote, și ea va relua ciclul de victimă a luptei de clasă, a comunismului. E posibil, istoria demonstrează că un regim criminal poate reveni. Așa că orice om deștept învăța din ce li s-a întâmplat înaintașilor și se pregătește. De exemplu, eu am conturi în afară, pașaport, si la cel mai mic semnal o șterg înainte să ajung în lagăr, la canalul Dunăre-București. A murit în 1956, când eu eram în a IV-a, si am
Sunt un moș burghezo-moșier by Jorj-Ioan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1264_a_2119]
-
a mâinilor Djunei a fost urmarită evoluția câmpurilor energetice.S-au observat “jeturi luminoase” foarte puternice a caror intensitate și tensiune era diferita în funcție de schimbările produse în corpul pacientului. Tatăl Djunei,Juvas Sardis provine din Iran.Djuna a pastrat tradițiile înaintașilor ei.Tradiția spune ca morții să nu fie supuși autopsiei.Este una din legile vechi ale cetații Babilon și ale cetății Ninive.Medicii din Mesopotamia erau foarte pretuiți și ocrotiți de zeii Ninazu și Ninigazak. Zeița Bau vindeca bolnavii punând
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
revenită în decor dintr-un exil autoimpus. Totuși, niciun animal coborât din legendele rostite cu teamă în glas și priviri nu sălășuise vreodată prin acele locuri, din câte spuneau bătrânii cetății care văzuseră multe și, mai ales, auziseră multe de la înaintașii lor, iar vremurile minunate în care poveștile țineau ciulite urechile copilandrilor zglobii trecuseră și ele ca și cum nici nu ar fi existat vreodată... Duse aparatul de fotografiat la ochi și trase, rapid (clic, clic), câteva cadre. Îi plăceau prim-planurile, încerca
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
putem spune că obiectul de studiu al Istoriei îl constituie rădăcinile umanității) nu este dorința unui arbore genealogic (fie el și unul național), ci a unei introspecții, a unei regăsiri a ceea ce ne este esențial. Ideile, cuvintele, credințele, obiceiurile etc. înaintașilor noștri sunt aici, în noi și în preajma noastră, putând să le vedem doar dacă renunțăm la pretențiile noastre de "oameni noi", de "moderni", dacă lăsăm deoparte orientări către trecut de tipul dark age. ٭ O formă a uitării de sine o
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
cultura, dă seama de condensarea a nenumărate experiențe desfășurate. Gândind învățatul din perspectiva traseelor, scurtăturile ne permit să parcurgem drumuri pentru care altfel ne-ar trebui câteva vieți. Ceea ce justifică ideea că, într-un fel, trăim și ceva din viețile înaintașilor noștri, Istoria fiind cea chemată să ne lumineze natura acestor trăiri. Când spunem că "nu am realizat ceva", în sensul de nu înțelege acel ceva, este vorba de fapt de o dificultate de a constitui realitatea. Ceea ce ne arată că
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
nu strivesc corola de minuni a lumii este distilată în numai câteva versuri, fără ca prin aceasta forța revelației să se diminueze în vreun fel. Altminteri, raportarea la mister, ca metodă de cunoaștere, se face la fel ca la ilustrul său înaintaș: Să găsești necunoscutul/ în cunoscut/ dar (mult mai greu)/ cunoscutul în necunoscut/ (ca și cum ai înțepa o minge/ și-ai privi îndurerat/ cum se dezumflă)." (p. 20) Ultima paranteză ar fi putut să lipsească, situație în care cititorului i s-ar
De veghe în Amarul Târg by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8728_a_10053]
-
iscusit, dar local om de afaceri dintr-un orășel de provincie anglo-saxonă. Și totuși el mi-a fost mai simpatic decît cei doi hîrciogi europeni. Rumsfeld era autentic, ei nu. Rumsfeld știa cine e și nu era altceva decît fuseseră înaintașii lui. Fischer și Villepin erau niște impostori; primul pentru că era un anarhist de stînga pozînd în onorabil și rațional ministru de externe, cel de-al doilea pentru că alegea să se mintă pe sine și pe alții cu privire la adevărata importanța politică
Un autor de viitor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8775_a_10100]
-
Laureatul din acest an al Premiului Național de Poezie "Mihai Eminescu" sparge cadrul generației sale, forțând intrarea într-o altă vârstă poetică. Mircea Dinescu a fost încă de la început un poet aparte, care nu semăna nici cu congenerii, nici cu înaintașii săi imediați. Poetului nu-i lipsește conștiința singularității sale și cred că astfel trebuie să interpretăm titlul debutului - Invocație nimănui, un volum ce nu pare traversat de influențe și nici, cu atât mai puțin, de anxietatea lor. S-a vorbit
Mai scrie poezii, Mircea Dinescu! by Mircea Martin () [Corola-journal/Journalistic/8838_a_10163]
-
iluziilor literare (opium-ul lui Anatole France)", cei dintîi s-ar fi zbătut "în valurile istoriei". Autorii pe care junii îi idolatrizau (Malraux, Drieu la Rochelle, Montherlant, Céline) "nu existau" pentru "bătrîni". Altminteri zis "tinerii" se plasau in saeculum, iar înaintașii lor (uneori mai în vîrstă cu mai puțin de un deceniu!) hălăduiau in aeternum. în 1977, lucrurile s-au inversat. Pe cînd oamenii în vîrstă trăiesc sub povara istoriei, tinerii încearcă a evada din raza ei, refugiindu-se în onirism
Mărturia unui longeviv by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9815_a_11140]
-
interviu la radio pe teme culturale, ba uneori chiar la televiziune, la emisiuni cu rating mic, numele îmi era pronunțat corect. Cum zic, eram notoriu. Însă despre celebritate nu știam, ca scriitor, decât puține lucruri și mai toate din povestirile înaintașilor mei. Știam, de pildă, că după ce scrisese Maitreyi Mircea Eliade devenise celebru. Și așa, celebru fiind, se întâlnește pe stradă cu un fan care se repede la el, îi scutură mâinile și îi spune cu vocea sugrumată de emoție: "Nu
Epistolă către un prieten - Mici ficțiuni despre celebritate by Gabriel Liiceanu () [Corola-journal/Journalistic/9807_a_11132]
-
interbelic, venite din partea cercurilor tradiționaliste, etniciste și eticiste. îi avem în vedere pe Iorga și pe cîțiva sateliți minori ai săi, N. Georgescu-Cocoș (o carte a sa poartă titlul Literatura de scandal), Paul I. Papadopol, Napoleon Crețu (să fie un înaintaș al lui... Napoleon Săvescu, tracologul?), care colaborează la revistele istoricului: Neamul românesc, Neamul românesc literar, Cuget clar. O altă sursă a atacurilor împotriva așa-zisei pornografii o alcătuia mediul academic, prin mijlocirea lui Octavian Goga și Al. Brătescu-Voinești, care nu
Despre pornografie (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9942_a_11267]
-
le conferă acestora un grad de rudenie a cărui tărie dă naștere sentimentului etnic. Și atunci, soluția ce poate fi dată problemei naționalismului este următoarea: nu poți micșora naționalismul est-european decît atenuînd febra amintirii ce îi leagă pe oameni de înaintași, și asta pentru că o comunitate din a cărei memorie amintirea strămoșilor a fost ștearsă nu mai poate reprezenta o sursă de naționalism. Și astfel, genealogiile nu sunt bune decît ca teme cu aplicație heraldică, dar nu ca înfățișare plastică a
Viața morților by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9963_a_11288]