238 matches
-
încă în primii lui ani de viață, apoi din vremea când frecventa grădinița că băiatul lor fusese înzestrat de zânele cele bune cu multe daruri. Cum era și firesc, ei căutau să le descopere și, prin toate mijloacele, să le înaripeze, pentru ca fiul lor să poată zbura spre cele mai înalte piscuri ale vieții. De altfel, aceasta este dorința firească a fiecărui părinte pentru copilul lor. Când copilul ajunse în școala elementară, chiar dacă nu era el primul din clasă, nu se
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
omului (doar era una din premisele dobândirii autonomiei individuale eliminarea dependenței de latura afectivă). Dar visul Luminilor nu făcea decât să traducă pe măsura secolului speranțele vechilor greci, așa cum le-a dat chip Platon, de pildă. În fapt, mitul sufletului înaripat din Phaidros dă glas speranței că educația (paideia) va ajuta rațiunea să poată controla partea afectivă (dionisiacă) din om: "La începutul povestirii noastre (spune Socrate n.a.) am văzut că trei părți intră în alcătuirea fiecărui suflet: două din ele au
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
hrănește din românele de aventuri în tiraje mari, din povestiri și romane-foileton în revistele pentru femei, dintr-o întreaga literatura destinată femeilor, axată pe viață de cuplu, pasiuni și adulter. Bulimia lecturilor romantice care cuprinde publicul feminin exacerbează pasiunea și înaripează visele feminine despre dragoste 284. Cititoarele găsesc interes în visurile și aventurile eroinelor, care devin modele. De aici și importanța acordată de-a lungul secolului al XIX-lea problemei lecturilor feminine. Se considera că românele dereglează imaginația tinerelor care-și
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
împlinim voia Lui în viața noastră ca să putem spune și noi ca Sf. Ap. Pavel „nu mai trăiesc eu, ci Hristos trăiește în mine”. Sf. Ioan Gură de Aur afirmă despre post că „potolește trupul, înfrânează poftele nenumărate, curăță și înaripează sufletul, îl înalță și îl ușurează”. Noi, creștinii, prin post nu trebuie să înțelegem doar abținerea de la mâncare și băutură, pentru că ar însemna să ne îmbrăcăm sufletul doar cu o haină exterioară. Postul adevărat înseamnă abținerea de la toate relele, de la
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
pentru îmbrăcăminte de preț, pentru nimic din toate acestea, ci numai pentru pâine și, în plus, pentru pâinea cea de toate zilele și să nu purtăm grija zilei de mâine. El vrea să ne știe încinși mereu cu puterea credinței, înaripați de ea; și să nu-i cedăm firii noastre mai mult decât ne impune o necesitate de neînlăturat. Fericitul Augustin a deslușit trei înțelesuri pentru pâine: un sens material, împreună cu toate cele de trebuință vieții; mai poate însemna Taina Trupului
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
un balaur.” Cavalcada se repetă În Peștera Muștelor aproape cu aceleași elemente: „Zmeul Încalecă, fuge cu vergura, Fuge pe vale; Calul se turbură; zboară, se spumegă, Mușcă-n zăbale. Zmeu-Îi ia frînele, repede-i sîngeră Coasta spumoasă; Calu-i se-naripă, fuge ca negura Vijelioasă, Cerul se scutură, munții se leagănă... Brazii săltară, Cerul cu stelele, brazii cu stîncele Se confundară. Văile murmură, frunzele freamătă, Aerul sună; Pletele verginei, sparte, sub aure Scîntei la lună. Însă la peștera stîncilor alpice Calul
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
ăScrisoarea XXXIIÎ. 3 Iașii și locuitorii săi în 1840, în Scrieri. 4 Op. cit., I, p. 278 ăScrisoarea XIX (Ochire retrospectivă, 1845)î. 5 Din Arhivele Chișinăului, în "Suvenire contemporane". 6 Op. cit., I, p. 272. ăCitatul exact este... "aristocrația nu se înaripase și capetele acestei idre stând între popor și ocârmuitor nu începuseră a mușca când pre unul când pre altul."î 7 Sfârșitul Amintirilor, "Romînia literară". numai țăranii, nu voia să le pună la discreție toate celelalte clase. ă...î Și
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
fond: confruntarea pe viață și pe moarte a forțelor democrate, care-au biruit în '96, cu structurile obscure și perfide ale comunismului rezidual. Ce-ntremătoare promenadă a perechilor tinere, biologic triumfătoare și dezinvolt elegante, pe străvechile bulevarde! În tren. Un Fifi Înaripatu, un Olandez Zburător, în perpetuă neliniște. Mai mult păsăroi decît om. Se tot ridică de pe locul lui de la fereastră, își ia minusculul aparat de fotografiat, iese pe culoar și, maniacal, își fotografiază locu-i rămas gol, pe care odihnește-un ziar
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
râvnite între oameni în viață, de aceea s-a folosit de această numire pentru a da de înțeles prin ea bunătățile cele mai presus de toate. Căci dacă ar fi fost ceva mai sus între oameni decât împărăția, ar fi înaripat sufletul auzitorului prin numirea aceluia spre dorirea negrăitei fericiri. Pentru că nu e cu putință a se descoperi oamenilor, prin numirile lor proprii, acele bunătăți care sunt mai presus de simțurile și de cunoștința omenească. Căci nici ochiul, zice, nu le-
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
mijloc de a atinge adevărul sau de a-l aduce mai aproape. Unele noțiuni nu pot fi pătrunse prin raționamentul pur: astfel e natura sufletului. În consecință, trebuie să ne mulțumim să spunem cu ce se aseamănă ea: un atelaj Înaripat cu un vizitiu, un cal negru și unul alb (F. Buffière, 1956, p. 33). Astfel, Platon va goli mythos-ul de orice substanță și de orice sens (fie el și mincinos) specifice. Mitul nu mai are un referent propriu (o lume
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
are natură feminină. Trebuie menționat faptul că În perioada neoasiriană, adică În prima jumătate a mileniului I Î.Hr., cele două duhuri protectoare Ș¶du și Lamaștuxe "Lamaștu" erau adesea reprezentate pe statui, de multe ori gigantice, reprezentând un taur Înaripat cu cap de om; asemenea coloane erau plasate pentru protecție, la intrarea În palatele regale. Definirea acestor duhuri ca Îngeri Își găsește un sprijin valid În multe basoreliefuri neo-asiriene, unde aceste ființe sunt reprezentate cu aripi, cap uman sau acvilin
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
4 ori apartenența la un anumit grup permit identificarea. Din iconografia anatoliană nu lipsesc nici ființele compozite: l-am amintit deja pe zeul-spadă din camera B de la Yazilikaya; sfincșii plasați la porțile incintelor străjuite de ziduri (Boghazköy, Alaka Hüyük), demonii Înaripați cu funcție apotropaică, oameni-taur; oameni-munte etc. 4. PANTEONUL DE LA ¾ATTUȘA ȘI PANTEONURILE LOCALETC "4. PANTEONUL DE LA ¾ATTUȘA ȘI PANTEONURILE LOCALE" Înainte de constituirea statului hitit, Hattușaș a fost integrată Într-un sistem politic și cultural, bazat pe câteva centre mari din
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
morminte tarquiniene pictate, cum ar fi cele ale „Caronilor”, ale „Demonilor albaștri” și al „Cardinalului”, aceste ființe infernale posedă câteodată epitete diverse (Xarunxe "Xarun", Xarun cunculisxe "Xarun ÷un÷ulis", Xarun huqsxe "Xarun huès") și iconografii diferite - de pildă unele sunt Înaripate, altele nu - și, cu siguranță, au desfășurat În Hadesxe "Hades" funcții diferite: ca să dăm un exemplu, foarte recent s-a admis că marele ciocan cu care este Înarmat principalul Caronxe "Caron" etrusc nu este altceva decât ciocanul folosit În realitate
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]