3,138 matches
-
se pot scrie tratate. Nimeni nu-și poate explica de unde izvorăște atâta silă. Acest havuz mohorât al gunoaielor este Înconjurat de la oarecare distanță, ca de niște dealuri Încântătoare , de casele uriașe, luxoase ale celor bogați, fortărețe cu mii de senzori, Înarmate până-n dinți cu sila și disprețul cel mai autentic față de sărăcie. Șobolani, câini și pisici amețite de foame, scurmă prin gunoaie sau aleargă printre picioarele copiilor. Copiii se joacă flămânzi și nepăsători, pentru că oricum nu cunosc altceva mai bun decât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
Imbecilii ăștia mâncători de spurcăciuni nu știu decât să se bată cu pumnul în piept, să insulte, să pufnească din nas disprețuitori și, mai devreme sau mai târziu, să lovească. Ah, și mai știu, geniile astea, să iasă la pădure înarmați cu o pușcă, să răpună căprioarele nevinovate, căprioarele care noșn3 liniștite cu poame și cu iarbă, iar apoi își văd de treabă. Fără să supere pe nimeni. Voi, goimi proști ce sunteți, vă întoarceți acasă duhnind a bere, cu muniția
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
pe una din primele pagini găsi câteva liniuțe, cercuri și triunghiuri trasate cu cerneală peste text. Numai că textul vorbea doar despre un orășel lipsit de importanță din Asia Mică și desenele ar fi putut să fie mâzgălitura unui copil Înarmat cu riglă și compas. Evident, dacă liniile aparțineau unui cod, doar un expert le-ar fi putut descifra. Aici m-a bătut, se gândi ea cu ură, netezind suprafața geamantanului. Aici nu e nimic. Dar simțea că n-o trage
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
zgomot. În aceeași clipă, În cameră se aprinse lumina. — Rămâi unde ești, spuse Herr Kolber, și ridică mâinile sus. Josef Grünlich se execută imediat. Se Întoarse foarte Încet cu fața și În aceste secunde Își făcu un plan. — Nu sunt Înarmat, spuse el cu blândețe, măsurându-l pe Herr Kolber cu ochi blânzi și Încărcați de reproș. Herr Kolber purta uniformă albastră și caschetă rotundă, cu cozoroc, uniforma de adjunct de șef de gară. Era mărunt și subțirel, cu o față
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
Întrebă omul calm, cu piciorul pregătit să apese pe accelerație. Nu, nu! exclamă Myatt. Nu vedea de ce ar fi intrat În Încurcături de dragul unui străin. Îi putea zări pe oamenii ce țineau lanterne În mâini. Purtau uniforme cenușii și erau Înarmați cu revolvere. Mașina opri Între ei, sărind peste prima linie și apoi rămânând nemișcată, ca o barcă eșuată. Unul din soldați spuse ceva și șoferul traduse În germană: — Dorește să vă vadă actele. Josef Grünlich se lăsă tăcut pe spate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
Văzu câmpurile plate și monotone de lângă Nottingham, Într-o duminică, micul grup de mineri cu care fusese cândva la vânătoare de șobolani, apoi un câine pe nume Spot. Câinele intra și ieșea din grajduri În timp ce ei stăteau toți În cerc, Înarmați cu bețe. Afară avea loc o discuție În contradictoriu, dar nu putu recunoaște nici una dintre voci. Mașina se oprise, dar motorul fusese lăsat să meargă molcom. Apoi ușa șopronului se deschise și lumina săltă În sus, spre saci. Se ridică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
Străvechea putere a cuvintelor. Până la moarte. Dedesubt, anunțul zice: „Acest bărbat este căutat de poliție pentru lămuriri în legătură cu mai multe decese recente. Are 40 de ani, 1,78 metri înălțime, 80 de kilograme, păr castaniu și ochii verzi. Nu este înarmat, dar ar putea fi foarte periculos“. Bărbatul din fotografie este tânăr și inocent. Nu sunt eu. Femeia a murit. Niște stafii, amândoi. Sub fotografie scrie: „În acest moment se folosește de numele «Carl Streator». Poartă de obicei cravată albastră“. Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
toți pe vremuri, luând drept curaj "cinstea noastră cea de toate zilele". Apoi, drumurile ni s-au despărțit; eu tot în politică; el înapoi la masa de scris, adeverind parcă versul lui Esenin: Că, vezi, nu de pomană ne-am înarmat cu vlagă:/ Și unii stăm la tunuri, iar alții la condei". Din fericire pentru noi toți, dar și spre cinstea lor, unele condeie ale scrisului românesc au făcut, și mai fac, fiecare în parte, cât o adevărată baterie de tunuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
o gîndire clară, o vorbă fermă; știe ce vrea și cum să ceară. Iar eu știu că am în mine resurse pentru a da. Vii deseară la spectacol? întrebă Mihai, ajutîndu-l pe Vlad să urce în microbuzul plin de mecanici înarmați cu lopeți de destroienire, confecționate din placaj. Ar vrea să-i spună că are locurile lîngă familia Marcu, dar se abține și mulțumește din priviri cînd Vlad îi confirmă că va veni. În fața spitalului, microbuzul frînează, iar Vlad coboară. Îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
răspuns mulțumitor. Era un om convins că un cuvânt precum bine, cel din clișeul Mă simt bine, era de fapt un acronim pentru Bulversare, Insecuritate, Nevroză și Emotivitate. Într-adevăr, odată integrat în grupul de la St Simon, stabiliseră ca Dan, înarmat cu un marker, să lucreze cu Dave 2 la realizarea unor sigle. În unele locuri, acronimul era scris cu litere ornate, în altele literele rămâneau simple. Semăna mult cu ceea ce făcea Dan în viața de zi cu zi. Dave continuase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
C37, un bloc cât un sat, cu 10 etaje, 6 scări și 264 de apartamente. În timpul șantierului, s-au dat lupte grele între armatele din D-uri, pentru cucerirea fundațiilor. Ne făceam redute din bolovani și bulgări de pământ, ne înarmam cu bâte, praștii, țevi cu cornete, buzdugane, sulițe, scuturi și scări de asalt. Ne băteam ca chiorii. Seara, când părăseam groapa plină de cofraje și mustăți de fier-beton, echipe de cercetași se strecurau în spatele liniilor inamice și distrugeau cazematele la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
gene lungi, tremurătoare, pe care vederea înfricoșătoare a pilei de unghii ațintite asupra lor nu le va împiedica să clipească inocent, poate pentru ultima oară, toate aceste făpturi, Arădeanca, Oana, Luana și Sânziana, condamnate să piară de către un Rahan nebun, înarmat cu o pilă de unghii pe care numai orbirea lui pofticioasă îl îndeamnă s-o ia drept cuțit), să le apuce nemilos de părul lor scurt și creț, lung și mătăsos, blond și brunet, de umerii plăpânzi, ah!, atât de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
verzui și bej, cu înscrisuri nemțești și franțuzești, am scos dinăuntru obiecte din sticlă nemaivăzute, boluri mari, fragile, cu forme ciudate, prelungite cu tuburi subțiri și spiralate prin care, credeam noi, puteau țâșni polimeri. Țăcănitu’ aranja vasele pe rafturi, ne înarma pe toți cu bolovani pregătiți într-o sacoșă cadrilată, urla ca un războinic pornit la atac, țintea și ne îndemna să țintim cu precizie, tirul era nimicitor, obiectele alea delicate se făceau țăndări, fără să geamă, fără să țipe, împroșcând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
și Artrita și bunul simț se află la picioarele ei. Bravo, bătrîne amice Athos, bravo. Însă cele mai adorabile momente ale lui Norman se Întîmplau În zilele ploioase, cînd nu erau clienți În magazin, iar el se plimba pe coridoare Înarmat cu un pămătuf din pene de curcan, și ștergea praful În dreapta, ștergea praful În stînga, fredonînd sau fluierînd Încetișor. Atunci, cînd Îl vedeam așa, mă gîndeam ce frumos trebuie să fie să fii om. Și mie Îmi plăceau zilele ploioase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
domnului Rennit se afla o sală de licitații, specializată pe cărți. Stînd În fața rafturilor de lîngă ușă, puteai supraveghea intrarea blocului de spre drum. Licitația săptămînală urma să aibă loc În ziua următoare, astfel Încît sala era plină de bibliofili Înarmați cu cataloage - cineva nebărbierit și cu hainele boțite nu părea deplasat printre ei. Un individ cu o mustață flocoasă și cu o jiletcă ruptă În coate, cu buzunarele pline cu sendvișuri, răsfoia atent un volum gros despre arta grădinăritului. Ceva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
la culcare, răspunse Digby. Se simțea deodată ridicol În halatul acela și-n papucii fără călcîie, pe care-i tîra după el. Iar la senzația de ridicol se adăuga și o teamă nelămurită - ca și cum ar fi stat cu spatele la un om Înarmat cu o pușcă. — Așteaptă un moment, i se adresă doctorul Forester, Încă nu ți-am spus totul. După ce vei afla adevărul, vei putea să alegi Între metoda lui Conway și metoda lui Stone. Mai e destul loc În „Pavilionul special
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
de salvare... Văzîndu-l că stă pe gînduri, Anna adăugă: Lasă-i să-l Înhațe cînd se va da jos din tren. De ce să faci singur totul? — Ar putea să coboare undeva pe parcurs.... — Nu te poți duce așa. El e Înarmat! I-am dat Înapoi revolverul. — Dumnezeule! rîse el. Dar știu c-ai Încurcat rău lucrurile! Voiam să-i ofer o ultimă șansă... Nu poți face mare lucru cu un revolver În inima Angliei - decît cel mult să omori cîțiva nenorociți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
vorbele acelea de duh rostite de părintele Dumitru Stăniloaie: «Dați-mi mame mai bune și voi schimba lumea!». Putem desigur să reactualizăm și concepția sociologului Petre Andrei în ce privește criza culturii contemporane și rolul studențimii alături de cel al profesorilor și intelectualilor: Înarmați cu convingerea adevărului obiectiv și cu cunoștințele, pe care le dă cerceterea științifică, studenții pot deveni factori de răspândire a culturii în marile mase populare. Deși studenția este o stare trecătoare, în care totuși studentul are oarecare prestigiucăci el e
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
Iliescu. Mi se pare credibilă depoziția unui martor dintr o emisiune maraton de la postul OTV (pe tema «Conspirația securității»), care declara sub anonimat că înainte de a începe psihoza «teroriștilor» (din noaptea de 22 decembrie 1989), dl. Iliescu a cerut oameni înarmați din unități ale armatei sau securității și în urma refuzului domnia-sa a ripostat: «O să mai auziți voi de mine!». Mergând pe firul acesta, s-ar putea să aflăm poate cine au fost «teroriștii» sau diversioniștii. Desigur, actualul președinte al României
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
fac eu și întind o mână, dar ea îndreaptă arma spre mine. — De ce? spune ea. Femeile nu, iar voi da? Adevărata revoluție va fi când femeile vor avea armele. Iar bărbații vor rămâne dezarmați? Ți se pare just, tovarășă? Femeile înarmate pentru ce? — Pentru a vă lua locul. Noi deasupra și voi dedesubt. Ca să simțiți și voi ce simți când ești femeie. La o parte, mișcă-te, du-te de partea cealaltă, du-te lângă prietenul tău îmi poruncește, ațintind mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
Îl ascunsese prima oară și scena se repetă, căci Oberlus Îl legă și Îi puse căluș la gură, preschimbîndu-l din nou Într-un balot pe care-l rostogoli spre capătul grotei, astupînd apoi cu iscusință intrarea cu pietre și crengi. Înarmat cu harponul și cuțitul său lung, coborî mai tîrziu pînă pe plajă, se ascunse În hățișul de buruieni și așteptă, răbdător, ca echipajul de pe Virgen Blanca să debarce. De data asta fură lansate la apă trei bărci, și nu mică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
de pe Adventurer, nutri speranța că poate taina pe care o ascundea acea insulă avea legătură cu misterul goeletei Ilusión, dispărută În aceleași ape, și se hotărî să trimită din nou velierul de cabotaj, dar de data asta cu zece bărbați Înarmați la bord. Ordinele ei erau să-l captureze pe asasin și să-l aducă la Guayaquil spre a fi supus unui interogatoriu și să caute pe stînca solitară vreo urmă a pierdutei nave. Madeleine și Río Branco, din care se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
Încercau să se răzvrătească Împotriva lui. Ajunse pe plajă aproape o oră mai tîrziu și se opri la adăpostul umbrelor. În cea mai mare liniște, Îi observă pe bărbații care dormeau ghemuiți În jurul focului, unde se afla și un paznic, Înarmat cu un trabuc gros. Nu se grăbi, asigurîndu-se că toți dușmanii lui se aflau la vedere și că nimeni nu avea să-l surprindă pe neașteptate, și În cele din urmă, cu calm, ridică harponul, ținti cu grijă, Întinse brațul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
sfârșit să gândesc. Evie e în Cancún, așteptând probabil s-o sune poliția și să-i spună: persoana care vă îngrijea casa, un monstru fără mandibulă, ei bine, v-a împușcat mortal iubitul secret când acesta a intrat prin efracție înarmat cu un cuțit de măcelărie, asta-i teoria noastră cea mai plauzibilă. Să știți că Evie e extrem de trează în clipa asta. Într-o cameră de hotel mexican, Evie încearcă să-și dea seama dacă există o diferență de trei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
zeului Vulcan pe pămînt." Coriolan Popa schiță un zîmbet amuzat, ceea ce permise tuturor să rîdă în hohote, Balbo își roti privirea încîntat și apoi rosti fraze scurte, ca un răpăit de mitralieră: Pacea poate fi garantată numai pe această cale! Înarmați-vă, fiți stăpînii cerului, ai apelor și pămîntului!" Cînd Corvino își termină traducerea cineva bătu din palme, înainte de vreme, urmă o pauză penibilă, nimeni nu urmase îndemnul, însă Coriolan Popa nu era doar un om cu o voință de fier
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]