5,136 matches
-
ne-a lăsat o nădejde; pe cineva sau ceva în care să credem și care să ne mângâie gândurile și sufletul. Mi se pare o recompensă nemeritată, uneori , că ni se mai îngăduie să „coborâm privirile din cer”. ”Cât blestem/ încape pe pământul meu?” Poetul e proprietarul Terrei. Iubește și revendică toată planeta, pe toți locuitorii ei. Un pastel este poezia ”Iarna”. Norii se desprind de sus,/ Grei de alb de iarnă,/ Cerul stelele și-a pus/Iarnă grea să cearnă
RECENZIE VOLUMULUI DE POEZII ,ARC DE CURCUBEU”- AUTOR VASILE POPOVICI, REALIZATĂ DE PROF. MARIA VASILIU de VALENTINA BECART în ediţia nr. 429 din 04 martie 2012 by http://confluente.ro/Recenzie_volumului_de_poezii_arc_de_cu_valentina_becart_1330887343.html [Corola-blog/BlogPost/357927_a_359256]
-
perioada în care poezia era pusă în cătușe, în Basarabia ați cunoscut Țara prin niște mari spioni, din partea dreaptă a Prutului: Mihai Eminescu, Vasile Alecsandri, Liviu Rebreanu, Octavian Goga, Mihail Sadoveanu, Tudor Arghezi, Lucian Blaga și mulți alții care au încăput în hrisovul fără de sfârșit al aceleiași istorii. Prin nespusul de limpede și amețitorul adânc al numelor lor ați apărat ființa românească în Basarabia. Primul manual de Limba Română, primul manual de istorie și primul manual de spirit românesc: Eminescu. Primul
INTERVIU CU GRIGORE VIERU – SIMPLU CA IARBA, SIMPLU CA PÂINEA, SIMPLU CA BIBLIA de LILI BOBU în ediţia nr. 1868 din 11 februarie 2016 by http://confluente.ro/lili_bobu_1455193785.html [Corola-blog/BlogPost/342916_a_344245]
-
Există un limpede loc,/ O casă cu cireșe de foc.” Întors din lume, la locul replierii fericite, vă ,,curge lin pe chip liniștea și pe mâini tăcerea”. Sunteți ,,alb de duminică”, purtând respectul cuvios celor care, ,,adunați grămăjoară,/ ar putea încăpea într-o icoană”. Grigore Vieru Oamenii la noi/ Primăvara/ Scot din malul Prutului/ Lut pentru casă:/ Îi scot pe străbunii noștri,/ Prefăcuți în lut./ Pe urmă,/ Frământă, dureros, lutul/ Până când/ Le sângerează picioarele./ Apoi,/ Femeile pictează pe horn,/ Cocoși și
INTERVIU CU GRIGORE VIERU – SIMPLU CA IARBA, SIMPLU CA PÂINEA, SIMPLU CA BIBLIA de LILI BOBU în ediţia nr. 1868 din 11 februarie 2016 by http://confluente.ro/lili_bobu_1455193785.html [Corola-blog/BlogPost/342916_a_344245]
-
umbra pe ierbi,/ Mă pot pe dânsa culca,/ Convins pe deplin/ Că-i umbra mea proprie./ Iarba îmi linge pe spate/ Sarea cămășii. Lili Bobu O singură sărbătoare continuă ați avut. Ea s-a numit MAMA - sufletul în care au încăput toate neliniștile lumii. Mama - sinonimă cu așteptarea, ca o statuie a solitudinii, cu lacrima pierdută la poartă. Mama - fântâna, adâncul și înaltul, femeia - aripă, femeia - teiul, istoria în curgerea evenimentelor ei tragice. Icoana mamei adună în ea, ca într-un
INTERVIU CU GRIGORE VIERU – SIMPLU CA IARBA, SIMPLU CA PÂINEA, SIMPLU CA BIBLIA de LILI BOBU în ediţia nr. 1868 din 11 februarie 2016 by http://confluente.ro/lili_bobu_1455193785.html [Corola-blog/BlogPost/342916_a_344245]
-
melancolică a omului matur pentru mama ar fi dorința lui de a redeveni copil și conștiința dureroasă a imposibilei întoarceri. Mama este copilăria noastră îmbătrânită. Lili Bobu În evocarea lirică, de mare vibrație, a celei care v-a dat viață, încape toată sensibilitatea, aproape dureroasă, întreaga energie afectivă. Ființa dumneavoastră se umple absorbant de ființa mamei. Grigore Vieru Mamă, de ai fi-n cer stea lină/ Te-aș găsi după lumină. Mama este trecutul meu cald,/ prezentul meu,/ viitorul meu strălucit
INTERVIU CU GRIGORE VIERU – SIMPLU CA IARBA, SIMPLU CA PÂINEA, SIMPLU CA BIBLIA de LILI BOBU în ediţia nr. 1868 din 11 februarie 2016 by http://confluente.ro/lili_bobu_1455193785.html [Corola-blog/BlogPost/342916_a_344245]
-
mișcă nici măcar scobitoarea din gură. Știa ce hal de om este moșul! Chilipirgiu, cârcotaș, zgârcit și foarte neam prost. După ce bea de-i speria și pe cei mai vrednici gospodari, niciodată nu plătea și făcea scandal deși lua bătaie cât încape. Consumatorii, deloc impresionați de comportamentul nefiresc al moșului, priveau în gol, nu mai vorbeau nici măcar între ei ca să nu-i dea nici un prilej de a intra în vorbă iar cei mai cuvântăreți din fire se scobeau în dinți sau se
BALAURUL DIN COCHIRLEANCA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1364 din 25 septembrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1411661555.html [Corola-blog/BlogPost/353126_a_354455]
-
mișcă nici măcar scobitoarea din gură. Știa ce hal de om este moșul! Chilipirgiu, cârcotaș, zgârcit și foarte neam prost. După ce bea de-i speria și pe cei mai vrednici gospodari, niciodată nu plătea și făcea scandal deși lua bătaie cât încape. Consumatorii, deloc impresionați de comportamentul nefiresc al moșului, priveau în gol, nu mai vorbeau nici măcar între ei ca să nu-i dea nici un prilej de a intra în vorbă iar cei mai cuvântăreți din fire se scobeau în dinți sau se
BALAURUL DIN COCHIRLEANCA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1364 din 25 septembrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1411661555.html [Corola-blog/BlogPost/353126_a_354455]
-
Voinești, la o varietate de costume purtate de dansatorii formațiilor „Cununa Carpaților” și „Țara Vrancei”. În câteva ore, numai patru formații au reușit să ofere o sinteză a cântecului și dansului popular românesc, a complexității sufletului de român în care încap deopotrivă viață și moarte, muncă, dragoste, jale, duioșie, voie bună, triumf al binelui asupra răului. Din inițiativa doamnei Maria Costin Murgoci au fost cântate hora înfrățirii tuturor românilor și „La multi ani!” pentru Nedeia Mocănească. Suntem impresionați de talentul, pasiunea
NEDEIA MOCĂNEASCĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1661 din 19 iulie 2015 by http://confluente.ro/elena_trifan_1437330296.html [Corola-blog/BlogPost/377368_a_378697]
-
și de cei deveniți sfinți și sfințitori, casnici ai lui Dumnezeu, în Împărăția lui cea cerească și veșnică, toate la măsură dumnezeiască, am putea spune. Cu sufletul său totdeauna larg și pururea cald, în care se conține, se cuprinde și încape o lume întreagă, lumea satului românesc de altădată, cu țăranii și ciobanii săi, cu intelectualii și preotul ei, cu dascălul și profesorii săi, Părintele Gheorghe Colțea se dorește a fi, mai presus de toate, un om, un Adam în repetiție
RECENZIE: PĂRINTELE GHEORGHE COLȚEA, TOIAGUL ODRĂSLIT. DIALOGURI INEDITE. ZBURÂND PESTE PRĂPĂSTII, EDITURA ANDREIANA, SIBIU, 2015, 556 P., ISBN: 978-606-8602 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1429879788.html [Corola-blog/BlogPost/357702_a_359031]
-
au umplut repede Inbox-ul răspunsurile altor părinți. Vorbim de omul care are în grijă viitorul copiilor noștri. De omul care timp de 4 ani va fi și mama și tatăl de la școală. „Dumneavoastră cum evaluați acest efort, care oricum nu încape în cifre?” Și discuțiile au continuat pe această temă. Într-un final, cei care au propus o sumă mai mică au fost nevoiți să cedeze în fața argumentelor venite din tabăra adversă. Așa s-a ajuns la cifra rotundă de 3200
„- De suma asta se poate lua și o canapea!...” 32 de părinți se vorbiră și se sfătuiră ce să-i ia cadou doamnei învățătoare by https://republica.ro/z-de-suma-asta-se-poate-lua-si-o-canapea-32-de-parinti-se-vorbira-si-se-sfatuira-ce-sa-i-ia-cadou-doamnei [Corola-blog/BlogPost/338735_a_340064]
-
mai ușor manevrabile: o geantă în care s-a introdus un plic, că știe doamna mai bine ce-i trebuie, apoi un ceas în a cărui cutie s-a introdus un plic, apoi un portofel în care n-a mai încăput plicul, ci s-a vărsat direct conținutul. Cum spuneam, nu mai știu care a fost primul cadou, dar îl țin minte clar pe ultimul, cel de clasa a IV-a, oferit la finalul unei serbări memorabile: câteva mame plângeau în
„- De suma asta se poate lua și o canapea!...” 32 de părinți se vorbiră și se sfătuiră ce să-i ia cadou doamnei învățătoare by https://republica.ro/z-de-suma-asta-se-poate-lua-si-o-canapea-32-de-parinti-se-vorbira-si-se-sfatuira-ce-sa-i-ia-cadou-doamnei [Corola-blog/BlogPost/338735_a_340064]
-
de a le trăi în profunzime pe toate. Pe unele pur și simplu le sar, știind că în scurtă vreme vor veni altele și mă vor încovoia. Parcă e tragicul bilanț contabil al veacului trecut și care n-a mai încăput la locul și în timpul său. Se moare nebunește. Se moare torențial. Se moare cu obidă. Se moare în contratimp. Se moare la nevreme.”... „Fac socoteala viilor și morților în existența cărora am intervenit de-a lungul vieții mele. Încă sunt
TATIANA STEPA. N-A SEMĂNAT ÎN VIAŢĂ CĂRBUNE, A SEMĂNAT FLOARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1703 din 30 august 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1440915568.html [Corola-blog/BlogPost/372223_a_373552]
-
grijă să nu le calce ca prima dată, plecară cu ea la coliba lor. Dar ca prin farmec, frumoasele flori se înclinau într-o parte și le făceau loc să treacă. Ajunseră acasă, bucuroși nevoie mare și nu-și mai încăpeau în piele de fericire. Când ajunseră în fața colibei, Îngerul barză îi aștepta pe iarbă cu o față tristă. Văzându-i pe Maria și pe Ion, se ridică sprinten de pe iarbă și așteptă ca ei să se apropie. Când ajunseră lângă
PARTEA I de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1125 din 29 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Debut_mihaela_mosneanu_lica_barbu_1391008547.html [Corola-blog/BlogPost/347459_a_348788]
-
avea două inimi una mai mare și una mai mare așa se născuse singur într-o duminică după Paște și asta fiindcă Speranzza mama lui îl făcuse din flori floarea- soarelui și ochiul-boului... nu obosea niciodată iar în inimile lui încăpeau o mulțime de oameni chiar și un elefant trist pe care îl găsise într-un bordel se îndrăgostise însă brusc de gemenele mexicane aduse în coliba sa de un tsunami nebotezat iar acum când iubirile lui se dezumflaseră fără preaviz
DUBLU INFARCT de PĂPĂRUZ ADRIAN în ediţia nr. 236 din 24 august 2011 by http://confluente.ro/_dublu_infarct_.html [Corola-blog/BlogPost/354071_a_355400]
-
gândul. La fel m-a uimit și un prieten, căruia i-am făcut odată un compliment și el se plângea că e la cealaltă extremă decât mine...e prea slab. Abia atunci am remarcat că întreaga grosime a brațului său încăpea, fără probleme, după cadranul ceasului de la mână. A ales un ceas prea mare, cu siguranță! mă consolam eu, care, după multe căutări, am reușit, la Sibiu, la magazinul „Dumbrava”, să-mi găsesc ceasul potrivit...din motive aflate la cealaltă extremă
COLECŢIA DE CEASURI de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 151 din 31 mai 2011 by http://confluente.ro/Colectia_de_ceasuri.html [Corola-blog/BlogPost/344440_a_345769]
-
de-acum de „târguit” Și fata de atunci e măritată, Ziua de azi e-aproape de-asfințit, Ziua de mâine în curând se-arată... Vederea mea nicicând să nu te doară, Atâtea bucurii mai am sub pleoape Cât nu-mi încap și murmură-n afară, Iar secerișul meu e-atât de-aproape! Referință Bibliografică: Ziua de azi... / Nicolae Nicoară Horia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1634, Anul V, 22 iunie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Nicolae Nicoară Horia : Toate
ZIUA DE AZI... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1634 din 22 iunie 2015 by http://confluente.ro/nicolae_nicoara_horia_1434945363.html [Corola-blog/BlogPost/365921_a_367250]
-
pentru ca el să fie păstrat intact, atunci când apare tentativa de corupere sau de ispitire. Căci, n-ai ce discuta cu ereticii și cu atât mai puțin despre mistificări grosolane gen "Codul lui Da Vinci" ori "Evanghelia lui Iuda". Aici nu încape opoziția vechi/nou în felul disputei dintre clasici și romantici. Însă intelectualul "pune botul" prin natura formației sale și prin teama de a nu fi considerat obscurantist ori demodat - potrivit afirmațiilor, pline de responsabilitate făcute deseori de către Dan Puric. După cum
OMUL FRUMOS – DAN PURIC, AJUNS LA ÎMPLINIREA A 55 DE ANI DE VIEŢUIRE PĂMÂNTEASCĂ ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1137 din 10 februarie 2014 by http://confluente.ro/Omul_frumos_dan_puric_aju_stelian_gombos_1392018277.html [Corola-blog/BlogPost/364127_a_365456]
-
cea adevărată... E ZIUA TA... Din calendar cad ultimele file, Să le oprim risipa, știu că vrei, E ziua ta, cea născătoare de zile, Vrednice zile ale pruncilor mei! Fără ea nicio împlinire nu-i, În marginile ei abia te încape, E ziua ta, ieri a fost Ziua Lui Și bucuria-i umedă sub pleoape! Ce să-ți doresc, mai mult decât se poate? Să-ți fie vârsta tânără și întreagă, Femeie, cea mai mamă dintre toate, Femeie, dintre toate, cea
POEME DIN SPITAL de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1100 din 04 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Nicolae_nicoara_horia_poeme_nicolae_nicoara_horia_1388834561.html [Corola-blog/BlogPost/363839_a_365168]
-
în nimbul de lumină, cum mi s-a arătat și mie. Citindu-i cărțile numite, m-am edificat asupra faptului că poetul Ionel Căpiță își are inima pe măsura voiniciei trupului ce o poartă, în care (spre deosebire de alte trupuri încăpătoare) încape o "cantitate" inestimabilă de dragoste. O dragoste generalizată, adică pentru toate cele lăsate de Dumnezeu spre a fi iubite și cântate. Dar poetul Ionel Capiță, dezvăluindu-ne dragostea sa în vers, nu face risipă de cuvinte, fiindcă el oferă esență
UN CLINCHET* DE DOR DIN DREAPTA PRUTULUI, CA RĂSPUNS LA DANGĂTUL DE DOR AL POETULUI BASARABEAN IONEL CĂPIŢĂ de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 943 din 31 iulie 2013 by http://confluente.ro/Un_clinchet_de_dor_din_dreapt_gheorghe_parlea_1375296722.html [Corola-blog/BlogPost/361152_a_362481]
-
Dumnezeu... Și toate acestea, în poezia lui Ionel Căpiță, au valoare de substantive proprii. Când își cântă dorul pentru Țară, poetul basarabean ne demonstrează că el știe bine care îi este Patria: "Dorule, măi dor durut,/ Cât necaz tu-ai încăput?/ Dacă nu te-aș fi avut,/ La ce m-aș mai fi născut?/ Dorule de peste Prut". Iar în privința limbii materne, nu încape îndoială că poetul nu-și rosteste cuvântul în limba "moldovenească", căci despre limba versului său decretează: "...Limba Română
UN CLINCHET* DE DOR DIN DREAPTA PRUTULUI, CA RĂSPUNS LA DANGĂTUL DE DOR AL POETULUI BASARABEAN IONEL CĂPIŢĂ de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 943 din 31 iulie 2013 by http://confluente.ro/Un_clinchet_de_dor_din_dreapt_gheorghe_parlea_1375296722.html [Corola-blog/BlogPost/361152_a_362481]
-
ne demonstrează că el știe bine care îi este Patria: "Dorule, măi dor durut,/ Cât necaz tu-ai încăput?/ Dacă nu te-aș fi avut,/ La ce m-aș mai fi născut?/ Dorule de peste Prut". Iar în privința limbii materne, nu încape îndoială că poetul nu-și rosteste cuvântul în limba "moldovenească", căci despre limba versului său decretează: "...Limba Română,/ A noastra Stăpână". Și, mai mult decât atât, poetul are credința că limba în care își declară dragostea îl face nemuritor: "Cât
UN CLINCHET* DE DOR DIN DREAPTA PRUTULUI, CA RĂSPUNS LA DANGĂTUL DE DOR AL POETULUI BASARABEAN IONEL CĂPIŢĂ de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 943 din 31 iulie 2013 by http://confluente.ro/Un_clinchet_de_dor_din_dreapt_gheorghe_parlea_1375296722.html [Corola-blog/BlogPost/361152_a_362481]
-
Unite. „Sperăm să-i ajutăm, astfel, ca până în 2020 să nu mai fie copii în instituții de tip mamut. Astă seară, nu numai că am umplut Ateneul, dar debordăm și cred că am cumpărat bilete ca să dăm oamenilor care nu încap, să-i trimitem la alt concert”, afirmă prințesa Marina Sturdza. „Orice copil ar trebui să crească într-o familie și nu într-o instituție. Nu știu dacă v-ați putea imagina cum ar fi arătat copilăria dumneavoastră într-un loc
Prințesa Marina Sturdza şi concertul caritabil by http://uzp.org.ro/printesa-marina-sturdza-promoveaza-un-concert-caritabil/ [Corola-blog/BlogPost/92586_a_93878]
-
și valențe, Eminescu fiind iubit ca valoare culturală tutelară (s.n.), rămânând Luceafărul care ne luminează, raza călăuzitoare... Și aceasta nu-i doar un fel frumos de a spune, ci e însăși credința care ne unește în jurul unor sfinte idealuri”; ,, Nu încape îndoială că nașterea sa ca poet a avut loc la Cernăuți, în ziua morții profesorului iubit Aron Pumnul”; ,,... s-a accentuat imperativul imortalizării locurilor legate de numele Poetului, în special a casei nr. 34 de pe str. Universității, unde a avut
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ by http://uzp.org.ro/dan-lupescu-despre-dulce-de-suceava-amar-de-cernauti-de-doina-cernica-maria-toaca/ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
puțină distanță și privind mai detașat, mă gândesc că firea omenească așa-i făcută, să fie supusă diverselor slăbiciuni și când realitatea proprie nu ne mulțumește, suntem tentați să împrumutăm elemente convenabile din realitatea altora și dacă ele nu ne încap, se strecoară invidia. Și dacă nu întotdeauna putem scăpa de o asemenea năpastă căzută pe capul nostru, important este ce formă ia invidia din nenumăratele fațete pe care ni le arată și în ce măsură pune stăpânire pe noi.” (Elena Buică - Invidia
„ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI DE PE TOATE CONTINENTELE” de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1230 din 14 mai 2014 by http://confluente.ro/Elisabeta_iosif_1400082362.html [Corola-blog/BlogPost/349750_a_351079]
-
în suflet, dar mi-am păzit corpul pentru tine. Dacă mi-ai fi spus că mă iubești aș fi fost de mult a ta. Fizic vreau să zic deoarece psihic cred că ți-am cedat de-un veac și jumătate. - Încap doi în acest pătuț? - Doar unul peste altul ceea ce nu ar fi rău conchise Anica. - Bine! Îmbracă-ți colivia. Dacă reușesc să ți-o dezbrac ți-am pecetluit soarta - Și dacă nu, căci mă voi apăra cu puterea timidității naturale
DOUĂ GRADE DE LIBERTATE ŞI UN PRIETEN -2- de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1574 din 23 aprilie 2015 by http://confluente.ro/emil_wagner_1429781884.html [Corola-blog/BlogPost/374960_a_376289]