281 matches
-
fiul lui, stând în fața garajului, ștergându-și mâinile de o bucată de cârpă unsuroasă, după ce reparase exemplar o cutie de viteze complicată. Și, pe fundal, așezați în birou, el și Mma Ramotswe, mult mai în vârstă de-acum, cu părul încărunțit de ani, sorbind ceai de rooibos. Asta se va întâmpla în viitorul îndepărtat și mai erau multe de făcut până la realizarea acestui final fericit. În primul rând, o să-i ducă în oraș și o să le cumpere haine noi. Ca de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
duioasă de dragoste? Își lăsă Viola capul pe lăbuțele din față și adormi. Visa că se înserase, venise domnul, dar nici n-o băgase în seamă, nu-i vorbea, n-o mângâia. Parcă nici n-o mai cunoștea. Începu să încărunțească blana cea galbenă. Oare câinii pot visa? Fetița cu bicicleta Niciodată nu mi-a plăcut să aud copii plângând pe stradă... îmi aducea a durere, suferință, maltratare, metode proaste... nu odată am fost martoră la scena, când mama trage copilul
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
un evreu, dacă ar fi fost să ia în considerare mărimea nasului. Acesta domina centrul feței sale precum tija unui cadran solar și îi trăgea buza superioară într-un zâmbet subțire, mai mult un rânjet. Își purta părul blond, care încărunțea, tuns scurt, ceea ce îi accentua fruntea înaltă. Era un chip șiret, al unui expert în arta disimulării, și i se potrivea perfect. — Surprins? mă întrebă. — De faptul că șeful Poliției Criminalistice din Berlin ar putea să-mi trimită un bilețel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
era nimeni ca mine... Ce dezolant! Eram singurul care nu va muri niciodată. Lumea toată va îmbătrâni în fața mea, iar eu mă voi uita înnebunit la ea, disperat că n-am să pot s-o urmez în uitare. Toți vor încărunți, se vor albi, se vor îmbolnăvi și vor muri. Se vor întoarce în țărână, acolo unde le e locul, iar eu voi rămâne deasupra lor pentru totdeauna ca să le pun flori și să le aprind lumânări la căpătâi! Copiii lor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
într-acolo. Corvium fu chemat la sala de întruniri a primăriei și doi dintre Vagabonzi îl însoțiră, așa cum făceau totdeauna. La ieșirea din curtea reședinței, în poarta grădinii ninse, stătea un om de un metru optzeci, destul de slab, cu părul încărunțit pe alocuri și dând să se rărească, mândru și îmbrăcat în mantia cenușie ornată cu flori argintii de iederă pe umeri. În dreapta sa, ținându-se de mână, stătea o femeie aproape la fel de înaltă ca și el, zveltă, cu părul negru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
bine. De ce? — Eram curios, spuse Josh, pe un ton cât mai indiferent. Se chinuia să nu se holbeze la fratele lui. De fapt, aspectul lui Adam se schimbase radical. De unde înainte avea doar câteva fire cenușii la tâmple, acum îi încărunțise tot părul. Linia părului se retrăsese. Pielea din jurul ochilor și buzelor era ridată. Fruntea i se încrețise adânc. Arăta mult mai în vârstă. Adam avea treizeci și doi de ani. Iisuse. — Nici un fel de ... ăă ... droguri? întrebă Josh. Nu, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
Editura Cartea Românească cu volumul Lucruri într-un pod albastru. A mai publicat volumele Somnul după naștere (Cartea Românească, 1984); Iulia în iulie (Eminescu, 1986); Fototeca - temă cu variațiuni (Cartea Românească, 1989); Întâlnire la Paris. Unsprezece povestiri (Compania, 2001); Cum încărunțește o blondă - povestiri din secolul trecut (Compania, 2006). Este prezentă în antologiile: Generația ’80 în proza scurtă (coord. Gheorghe Crăciun și Viorel Marineasa, Paralela 45, 1998); Romanian Fiction of the ’80s and ’90s (Paralela 45, 1999). A primit Premiul Asociației
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2262_a_3587]
-
mult de cincizeci. Fața ei slabă și nu prea zbârcită era genul acela care îmbătrânește fără să se urâțească și ca atare socoteai că în tinerețe trebuie să fi fost mult mai frumoasă decât fusese de fapt. Părul nu-i încărunțise complet și era frumos aranjat; purta o rochie neagră aproape în pas cu moda. Mi-am amintit că auzisem despre soră-sa, dna MacAndrew, că i-a supraviețuit doar doi ani soțului ei și i-a lăsat toată averea dnei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
nu ești fericită nici singură, nici cu șapte - i-am spus casieriței și, după câteva minute, deja dormeam în trenul gol, care se îndrepta către munți. — Scoală-te, copile! N-auzi?! Scoală-te odată! Scoală-te, pentru numele lui Dumnezeu! Încărunțești visând! striga conductorul și mă zgâlțâia și mă pălmuia și avea ochii plini de lacrimi. Nu era decât o șuviță aici, în dreapta. Un amănunt mărunt, firav, de atunci, de parcă acolo ar fi fost un ochi de mare, care apoi a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2123_a_3448]
-
am amintit cine era și că i-am făcut sendvișuri ca cele pe care le purta el în tocul pistolului. A lăudat și carnea, cu toate că era un pic arsă, apoi i-a povestit lui Engelhard că eu am început să încărunțesc sub ochii lui, Doamne, cum a trecut timpul, noroc că m-am oprit la șuvița asta, care măcar îmi stă bine. A venit vorba și despre Magda, casierița care și-a pierdut mințile tocmai în acele zile, pe bună dreptate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2123_a_3448]
-
patru, îi suspectează pe toți bărbații și de atunci poartă pe ascuns un pistol cu un singur cartuș. Iar el, oricât de incredibil ar fi, l-a găsit din întâmplare pe cel de-al șaptelea Ulrich. Trăiește în capitală, a încărunțit și el și dă reprezentații în fiecare seară prin cafenelele de la periferie. Din vestitele scamatorii Ulrich de pe vremuri n-a mai rămas decât o pereche de porumbei și un țilindru. Magdikăi nu i-a suflat o vorbă despre toate astea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2123_a_3448]
-
suflet. Totuși, cu eforturi, ea își păstră același veșnic înveliș aspru și tăios al firii sale, iar, după câteva clipe de gândire intensă, îi aruncă însuflețită replica Adrianei, într-un stil pur caracteristic: - Și ce mai aștepți, draga mea, să încărunțești de tot? Dezrobește-te odată! Demisionează! Din inimă îți spun: să nu-ți pleci niciodată steagul! Luptă întotdeauna, luptă pentru tine, tu ești importantă! De altceva să nu-ți mai pese! Ei bine, nu se cunoaște prea bine ce s-
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
mărturisească tatălui ei că s-a sărutat prima oară în viață și mai ales că, din clipa aceea s-a îndrăgostit de George. Gheorghe a fost singur la părinți. Un bărbat înalt, cu ochi albaștri, strălucitori, cu o mustață acum încărunțită la fel ca și părul de pe cap. Mustața o avea încă din tinerețe, de când făcuse armata. Calm și foarte hotărât în a lua decizii. S-a căsătorit cu Maria foarte repede, îndrăgostindu-se de ea, la prima vedere, la un
Răscrucea destinului by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91692_a_92369]
-
luminezi cărarea decapitată de hăul nocturn arunci înspre mine cuvinte crescute în greutate pe celelalte le dai la minim și le calci în picioare ca să fii sigură că ai rămas singură de acum încolo și încoace umblu așa (cu părul încărunțit în toate părțile) fără tragere de inimă și adus de spate fără să pricep limba despicată crescută la sân sub un clopot de sticlă (pledez nevinovat dar mă apuc de hoție onorată instanță). Netam-nesam Țopăiam (după ce te-am cunoscut cândva
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
poleite cu bronz pentru sobe și în mere țitroane cum nu mai găsești decât în povești cineva bate în ușă semnul secret știut doar de noi alerg să deschid în fața mea doar amintirea tăcută și albă Colind din vârful muntelui încărunțit de spaimă peste noapte se tânguie vântul astmatic chiciură pe frunți de copaci în frisoane pe amurguri grele de nori și melancolii cu lumini abia licărite ce se despoaie cu grabă în fulgi cad amintirile rebele pribegită în lume cu
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
inima Când eternitatea se scufundă în neant. Astăzi totul este schimbat. Răul de ieri, Zâmbetul de azi Au privit în viitor căci Timpul a încetinit remarcabil - O zi din marea viață s-a sfârșit. Adâncul privirii lui își apasă tâmpla Încărunțită înainte de timp. Interferențe O ploaie de vară Ce-mi arde sufletul Se resimte puternic în mine. Privesc în gol zarea. Apuc târziu un strop licărind În inima mea. E intolerabil! Dar sufletul meu va rezista... Și totul îmi pare a
ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
privire limpede a ochilor adînciți În orbite, același mod de a se mișca, un rîs identic, iuți la mînie amîndoi. Singura deosebire: părul. Blond Închis, părul lui Gildas Îi venea acestuia pînă la umeri. Loïc, care semăna cu mama lor, Încărunțise foarte repede și avea părul tuns scurt. În afară de acest detaliu, erau identici. Un adevărat mimetism. RÎse și ea. - Așa, așa, hliziți-vă, necredincioșilor! ripostă Gildas. Numai că În noaptea asta, tradiția se respectă: viitoarea mireasă va dormi singură. - Bărbații la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
pot să dorm, se plânse vocea. De când sunt așa, n-am pus geană pe geană. — Nu vă supărați - zise Getta 2, aprinzând o țigară -, când sunteți vizibil, cum arătați? — N-arăt rău, scumpă doamnă, răspunse vocea. Sunt înalt, brunet, puțin încărunțit la tâmple, am ochi albaștri și-am terminat A.S.E.-ul. Sunt căsătorit și am doi copii. Vinerea viitoare trebuia să ne cumpărăm boiler. — Fumați? întrebă Getta 2. — Numai în locuri special amenajate. Am fost toată viața un om corect, mi-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
martie Cred că va trebui să urmez tratamentul recomandat de doctorul B. Înapoi în grote! Acolo e mântuirea. 4 martie Venind de la dispensar, m-am întâlnit cu J. Era îmbrăcat cu cojoc și cu capul gol. Cap de dihor bătrân, încărunțit în rele și viclenie. „E adevărat că ești cam bolnav?” m-a întrebat. M-am mirat. „Dar de unde? Mă simt excelent”. 7 martie Am fost la teatru cu Augusta. Era frig. Am plecat după actul I. Ea s-a bucurat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
vârstă și, În multe alte privințe Henry, cu barba lui stufoasă, cu Începutul de chelie și de burtă, părea mai mare În vârstă și mai matur. Du Maurier avea un veșnic aer tineresc, chiar și după ce părul Începuse să Îi Încărunțească, În timp ce Henry Își cultivase cât putuse mai devreme În viață o imagine de bărbat Între două vârste. În plan literar, Între cei doi se stabilise o relație aproape ca Între un Învățăcel și un dascăl. Entuziasmele lui Du Maurier erau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
pe urmă să mai robotească prin curte. Vine seara: "Hai, bărbate, să ne culcăm!" Așa aș vrea eu, că așa am trăit treizeci de ani cu nevasta. Trebuie apoi să ne gândim 17 și la bătrânețele noastre, că, uite, am încărunțit și nu vreau să ne fie degeaba. Muierea fl asculta. - Păi de asta să nu ai dumneata grijă, că băiatu nu-i orice terchea-berchea! Vrenic de nu-l încape pământul, sârmă de om, scapără locul sub el! Vorba e: ce
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
Caligrafia era îngrijită, fără îndoială aceea a unui scriitor public. Dar cuvintele îi aparțineau lui Nur: Dacă n-ar fi vorba decât de fericirea mea, te-aș fi așteptat ani îndelungați, chiar de-aș fi ajuns să-mi văd părul încărunțind în singurătatea nopților. Dar eu nu trăiesc decât pentru fiul meu, pentru destinul lui care se va împlini într-o zi, cu voia lui Dumnezeu. Te vom chema atunci alături de noi, ca să împărțim onorurile așa cum tu ai împărțit cu noi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
asasinat pentru colaborare: nu exista nici o mențiune despre o posibilă implicare a Israelului. Dar reportajul era însoțit de o imagine a palestinianului ucis, care părea a fi o poză luată dintr-un album de familie. Arheologul, cu mustața lui deasă, încărunțită zâmbea la cameră ținând un pahar ridicat. Pe umărul lui se odihnea un braț al cărui posesor nu se vedea, ca și cum acesta ar fi pozat împreună cu un prieten nevăzut. Maggie se ridică și dădu să-l urmeze pe Davis, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
mă așteptase zâmbitor, cu mâna Întinsă. Primul lucru care mi-a sărit În ochi după ce ne-am salutat a fost acela că, deși În cameră era cald și plăcut, profesorul avea picioarele acoperite cu un pled viu colorat. Reumatismul, probabil... Încărunțise puțin și avea În plus numărul mediu de kilograme pe care depășirea vârstei de 50 de ani le aduce În dar fizicului celor mai mulți dintre bărbați. Altfel, arăta destul de tânăr, chiar prea tânăr pentru vârsta pe care i-o aproximasem efectuând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
Mademoiselle. Mademoiselle, o femeie masivă, foarte corpolentă, a pătruns intempestiv În existența noastră În decembrie 1905, când eu aveam șase ani și fratele meu, cinci. Iat-o. Văd foarte limpede părul ei negru abundent, periat Într-o coafură Înaltă, și Încărunțind pe ascuns; cele trei cute de pe fruntea austeră; sprâncenele proeminente; ochii de oțel privind de după pince-nez-ul cu rame negre; umbra unei mustăți; tenul pătat, care la mânie căpăta o roșeață suplimentară În zona celei de-a treia bărbii, cea mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]