301 matches
-
din nou trup, Ce printr-o simplă mângâiere Ies din oseminte și devin mângâiere. * Deodată un nor zăvorăște întreaga viziune. Din el crește crinul sie însuși boltă. Încă îmi ești nevăzută, minune, Virginitate, a mântuirii escortă. Te pleci peste lume încătușată De gândul ce pentru spirit s-a născut. - Curăță de pe sunet, de pe cuvânt orice pată, Fii alb ca divinul din scut - Îmi spune iubita pe când mă adoarme Cu obscurul în lumina ei. Prin prosternare am înaltele arme, Sunt fântâna în
Poeme fără titlu by Miron Kiropol () [Corola-journal/Imaginative/13212_a_14537]
-
lumina, două umbre acoperite de stele..., două umbre încătușate într-o bătrânețe fără de margini... În fiecare zi ne îndepărtăm, întemnițându-ne unul în altul până la arderea totală..., până la lacrima..., curgând, în viață, denși și arzători că o lavă, mistuindu-ne, încătușați, într-o singură Moarte... Tu și Eu, două umbre lăptoase, călătorind fără de țintă printre lațurile Vieții... Tu și Eu..., morminte în viață, biciuite de ploi, prăfuite în furtuni și căzute în dezastru... Eu-alb, Tu-albă..., două schelete calcinate numărându-și oasele
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
fără să murmure, mai-mai să-l dărâme pe Gheorghe, care tocmai intra cu un braț de lemne. Ce-i, cumnată? Vorbește șeful? Nu, au prins un terorist, hai repede! O reporteră emoționată transmitea dintr-un spital, de lângă patul unui bolnav, încătușat și legat cu cerșafuri. Rezulta că tânărul era un terorist feroce, care se drogase, doar așa putând fi prins de revoluționari. Intrase în comă, iar procurorii urmau să-l audieze. Lucica aplaudă timid, parcă fericită că tocmai văzuse un terorist
MASTODONTUL DE NISIP by Ilie Cotman () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1661_a_3000]
-
poate să se miște. Poarta solidă care-l zăvorăște în scoica lui de ciment se oprește la înălțimea bărbiei. Nu i se vede decât fața, pe care fiecare paznic care trece scuipă din belșug. Prizonierul, cu trupul pe de-a-ntregul încătușat, nu poate să se șteargă, deși îi este îngăduit, e drept, să închidă ochii. Și asta, dragul meu, au inventat-o oamenii. Pentru ca să dea la iveală această capodoperă n-au avut nevoie de Dumnezeu. Atunci? Atunci singura utilitate a lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85071_a_85858]
-
nu știm noi altceva despre el! Apoi am descoperit că al doilea deget este tot al meu și atunci am învățat să fac un pas. Al treilea, m-a ajutat să descopăr păcatul și al patrulea că pot să fiu încătușată. Ultimul m-a speriatădeja făcusem ultimul pas. Acum, privesc mâinile oamenilor care nu au învățat să numere decât pe degete, de parcă am descoperit minunile nedescoperite încă ale lumii pe care tocmai o părăsisemăși mi-am dat seama dintr-o dată că
JURNAL ABSENT by CATI GAVRIL () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1688_a_2950]
-
a dat puterea de a-mi aduna resursele și a menține patina unei oralități ușor expresive ce-a convins personalitatea covârșitoare a domnului profesor. Nici n-am apucat bine să termin șirul explicațiilor mele, c-am și auzit suspinul oarecum încătușat al colegei noastre Beti, ce nu-și mai putea controla lacrimile. Alături de ea, toate colegele aveam același tremur organic, iar lacrimile se prelingeau nevinovate și sincere. Domnul profesor a redus simțitor distanța de la tablă la primul rând de mese, s-
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
a dat puterea de a-mi aduna resursele și a menține patina unei oralități ușor expresive ce-a convins personalitatea covârșitoare a domnului profesor. Nici n-am apucat bine să termin șirul explicațiilor mele, c-am și auzit suspinul oarecum încătușat al colegei noastre Beti, ce nu-și mai putea controla lacrimile. Alături de ea, toate colegele aveam același tremur organic, iar lacrimile se prelingeau nevinovate și sincere. Domnul profesor a redus simțitor distanța de la tablă la primul rând de mese, s-
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
unei femei. În funcție de răspunsurile primite, mi-am dat seama că o parte dintre ele “conștientizează” în mod pasiv lucrurile care le flagelează, și faptul că se lasă purtate de “val” face ca situația lor să persiste în aceeași manieră. Sunt “încătușate” de idealurile altora și flagelate de propriile alegeri. ÎNTREBAREA: Care ar fi trei lucruri din viața lor pe care le-ar schimba dacă ar putea? Cred că a-ți și intuit deja care a fost în mare parte răspunsul! Primul
Fii înţeleaptă! by Liliana Rotaru () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1159_a_1886]
-
și nu știi pe ce cale să o apuci fă pace în mintea ta și întreabă-ți Sinele tău Divin: ce cale să aleg? Așteaptă răspunsul și când alegi pentru că așa „trebuie”, vei observa interior cum parcă te te simți încătușat, vei simți poate o stare de apăsare, de greutate pe suflet. În schimb atunci când alegi pentru că așa vrei, pentru că așa a decis sufletul tău vei observa cum toate drumurile ți se deschid, cum tot ceea ce faci se umple de lumină
Trăieşte viaţa pe care o iubeşti! by Alexandra Lupu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91668_a_93006]
-
pe polițiști, pentru că pe ei trebuie să-i servească gratis. Dar ceva e altfel În seara asta, ceva se Întâmplă... fetele nu dispar, cum fac de obicei când apar polițiștii. Stau și se uită cum clienții barului sunt scoși afară Încătușați și câteva fete chiar Încep să se văicărească... și acum se deschid alte uși și se opresc mașini și dintr-o dată toată lumea e pe stradă... oamenii năvălesc din alte baruri clandestine și din case și de pe la colțuri și se simte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
inventat iadul bestialității de la Pitești, iadul ispitelor de la Aiud sau Gherla, iadul suspiciunilor de după decretul general de grațiere, iadul mizeriei de după evenimentul din 1989 și toate iadurile care ne mănâncă sufletele, În toate modurile[...]. Printre atâtea cărți memorialistice privind viața Încătușată, cartea lui Grigore Caraza Își are un loc special...” Cu toate că „Aiud Însângerat” este, deocamdată, singura carte publicată de Grigore Caraza, ea ne pare atât de bine scrisă Încât Înclinăm să credem că a fost precedată de multe scrieri, care fie
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
demnitate și cu mîndrie, dacă nu și cu mare bucurie. Adică ne-au Înțeles, lăsându-ne să ne purtăm stoic crucea spre biruință prin ispășire și răbdare, să suferim și să facem totul pentru Dânsa, pentru dezrobirea Țării noastre sfinte, Încătușată și batjocorită mai rău ca oricînd de trimișii diavolului. Iar noi cu atât mai mult urma să pricepem că iubita mea și-a ta, soția mea și-a ta nu poate fi alta, nu merită să fie alta decât România
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
într-o rână. Piciorul și partea pe care stau cu toată greutatea corpului au obosit, simt furnicături și doresc o schimbare. Îmi încordez voința, vreau să mă mișc, să mă întorc, să mă așez în altă poziție, dar, înghețat și încătușat cum e, corpul se teme să nu se destrame și să nu se prăbușească. Simt cum mă irită dorința de a rupe, de a sfâșia această încremenire plină de spaimă. Simt cum mă scoate din fire imposibilitatea de a-mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
Simfoniei V. Tema II, începută de suflătorii de lemn și completată de coarde, are aspectul unui marș de copii. După câteva alternări de accente, care duc la acorduri puternice, începe dezvol tarea. Tema I răsună în minor; energia ei pare încătușată acum, dar tinde să se afirme. Este prevestirea înfruntării eroice, a ciocnirilor de forțe, care, va fi zugrăvită mai târziu cu atâta patos în cea de a treia simfonie. Cu tot suflul primăvăratec al temei II, care este și ea
Simfoniile lui Beethoven by MIHAIL MANCIU [Corola-publishinghouse/Journalistic/449_a_930]
-
de către învățătoare, ceea ce îl ostracizează în fundul clasei, de unde va aspira luciferic la premianta din prima bancă, devenită inaccesibilă. Povestea cu iepurii, la care titlul face aluzie, este construită în paralel, pe mai multe planuri. Ea este o parabolă a libertății încătușate, spunând pe cale aluzivă ceea ce se spune pe față în carte: că viața în comunism este o viață încarcerată, că educația prin sloganuri a copiilor este o crimă, că autoritatea și chiar violența învățătoarei față de copiii recalcitranți devin odioase atunci când se
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2178_a_3503]
-
Întunecată lîngă bar. — Unde e polițaiul care-l are În grijă? Mi-a spus să-l salt eu. E În jurisdicția comitatului. Tovarășii lui au șters-o, așa c-a rămas numai el. Ed arătă spre alee: — Adu-l acolo Încătușat. Keefer se Întoarse În bar. Ed așteptă lîngă ușa care dădea În alee. Strigăte, bubuituri, apoi Dick Stens scos afară cu forța: urît mirositor, cu hainele În dezordine. Keefer Îi trase capul pe spate. Ed Îl lovi - la gioale, la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
munci care n-au ținut seama de pregătirea noastră profesională și intelectuală; ocolit de drepturi și libertăți că atâția de seamă mea, condamnat public și ostracizat, În Occident eroizat dar În România mereu un mort posibil, arestat și molestat, escortat, Încătușat, am ieșit, În fine, prin jocul formidabil al situațiilor, la limanul de față unde nu-mi mai este frică de numele meu...” Alexandru Gh. Tăcu, de la microfonul postului de Radio Iași, dezvăluia fapte zguduitoare la adresa instituțiilor statului - securitatea - și a
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
ieșit în stradă. După ce m-am îndepărtat, am mai întors odată capul. Era tot acolo, pironit locului, urmărindu-mă cu privirea, parcă necrezând că sunt cel de la Cojocaru. Ultimele lui cuvinte m-au urmărit mult timp. Ele trădau zbuciumul omului încătușat, setos de adevărata libertate, pe care omul n-o mai poate gusta decât într-o oază ca aceea din balta Brăilei. Și-mi aduc aminte astfel de minunatele cuvinte ale lui Knut Hamsun, în celebrul său roman Pan (tradus la
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
ne apucăm de treabă. Mai enumeră-mi încă o dată toate acuzațiile și spune-mi la care din ele crezi că va refuza Grady. Constable își întinse corpul. Se simțea bine acum că nu mai avea mâinile la spate și picioarele încătușate. De fapt, se simțea atât de bine, încât i se păru amuzant să audă lista cu motivele pentru care oficialii statului New York îl considerau inapt pentru a avea relații sociale. Monologul fu, câteva momente mai târziu, întrerupt, atunci când gardianul apăru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
lui român: Scrisori către domnișoaraa L. Preferase stilul epistolar, concepându-și române sub formă de scrisori pentru a putea deosebi mai usor eul real de cel ficțional; și, deși încerca să scrie la persoana a III a, se trezea brusc încătușat în propriul eu, scriind mereu la persoana I. Ea continuă să-și schimbe mereu look-ul, să-reînvie scene apuse, fapt care o făcea puțin artificială, dar era mult mai calculată și în același timp mai agresivă, pe masura ce anii de studenție
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
curajul nu mă dădea afară din...birou. Aveam în față o persoană inculpată pentru o infracțiune de o gravitate maximă, capabilă teoretic de orice gest nesăbuit. Dar nu aveam de ales! Cu acest om trebuia să colaborez, iar cu arestatul încătușat, ancheta risca din start să fie sortită unui eșec usturător. Da fapt, în întreaga activitate, nu am anchetat pe nimeni purtând cătușe. I-am vorbit multă vreme, fără ca el să dea cel mai mic semn că ar recepționa spusele mele
ANCHETE ALE SECURIT??II by GHEORGHE COTOMAN () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84041_a_85366]
-
parcare avea el o metodă secretă de a-i contacta. Nici eu nu mi-am luat cine știe ce măsuri de prevedere. Nu urmăream decît să mai aflu cîte ceva despre EL de la vreo figură mai familiară, dar Își țineau toți gurile Încătușate și nu aveam de gînd să forțez pe nimeni să vorbească. E adevărat că nu aveam slujbă, dar nici prin cap nu-mi trecea să scot bani din divulgarea operațiunii ilegale. Privirile mi-au fost din nou atrase de afișul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
de principesele Nadeja Știrbey și Elisa Știrbey ca un triumf patriotic, admirată chiar și de Octavian Goga, vibra sufletele: Oprită să urce în ceruri vreodată, Durerea n-are aripi să-și facă vânt, Ci calcă peste lespezi încovoiată, Înger pururi încătușat de pământ. Adâncu-i glas n-ajunge la stele... Brațele-i vântură cenușă și lut, Presărându-le peste răni grele. Dar Domnul a ales-o de la-nceput. În toamna anului 1942 - cam la doi ani după decesul soției - împlinind 7 decenii
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
În prim-plan l-am descoperit pe Wickert, cu zece ani mai tânăr, zâmbind generos. Câțiva metri mai Încolo se vedea un ofițer mai tânăr și o femeie Într-o postură stângace, Încadrând o siluetă cu dinții descoperiți și mâinile Încătușate. O fi fost vârcolacul infam de la râul Leine? Dacă da, femeia care-l susținea era cu siguranță Manetti - caz În care o Înțelegeam de ce prefera să acționeze fără a fi văzută. Eminența cenușie a orașului era mai tânără decât mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
se echilibra. Aveam douăzeci și șase de ani, trecusem printr-un război în care nu murisem, debutasem în literatură chiar în toiul acestui război, aveam iluziile întregi... Din primele clipe după ce mi-am desfăcut geamantanul, m-am simțit liber, deși încătușat nu mă simțisem decât în armată și gândul a apărut parcă lângă mine cu întrebarea: ai venit să scrii; ei, ce-o să scrii? Mi-am făcut foc în sobă, m-am așezat la masă să văd dacă stăteam bine pe
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]