759 matches
-
Închiriat... ca un ciorchine la jumătatea pantei. Un alt drum ducea de la poalele dîmbului În altă parte și cum pe-acolo nu prea m-au purtat pașii, nici nu-i de mirare că amintirile mele erau cît se poate de Încețoșate. Doream să-mi pun toată speranța În faptul că asemenea contururi de memorie, pricit ar fi ele de vagi, s-au mai păstrat totuși. Dacă o priveliște ca aceasta nu-mi deschidea o cale spre trecut, n-ar mai fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
cea Mare, zicea el, n-am mai avut parte nici măcar de un singur an de fericire! „Blestemata aia de Paradă!“ Maică-mea simți că o cuprinde iarăși greața, la fel ca în primele săptămâni de sarcină, iar în mintea ei încețoșată se revăzu fetiță de zece ani, desculță, așezată pe jos în noroi în mijlocul unei ulicioare părăsite pe care trecuse de sute de ori, dar pe care acum nu o mai recunoștea, ridicându-și poalele rochiței roșii mototolite, ude și pătate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
jidovi, nici creștini, după câte știu! Unii dintre ei se află poate printre noi în vinerea asta, plecându-și umili obrazul în fața Ziditorului lor, în vreme ce ieri-seară se prosternau în fața cupei, prăvăliți în brațele unei prostituate, sau poate chiar, cu mintea încețoșată și limba slobodă, rostind blasfemii împotriva Celui ce a interzis vinul, împotriva Celui ce a spus: „Nu veniți la rugăciune în stare de beție!“ Astaghfirullah! Mohamed taică-meu își drese glasul, având gâtul parcă zgâriat de tonul ascuțit pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
pentru ai mei decât un soi de baracă mare, ostilă și dărăpănată. Fès era altceva, iar eu am avut la dispozițe întreaga tinerețe ca s-o aflu. De la prima noastră întâlnire, în anul acela, nu mi-au rămas decât amintiri încețoșate. Mă apropiasem de cetate călare pe catârcă, jalnic cuceritor pe jumătate adormit, sprijinit cu o mână fermă de tata, căci toate drumurile erau în pantă, uneori atât de abruptă încât animalul nu mai putea înainta decât cu pas nesigur și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
noi. Aceste patru femei sunt trimise ca s-o cerceteze pe dată. Au intrat cu ea într-o încăpere. Warda a încercat să se țină după ele, dar nu i-au dat voie. Și eu am stat afară, cu mintea încețoșată, încercând totuși să-l aduc pe ofițer la sentimente mai bune. Îmi răspundea calm, prefăcându-se că-mi dă dreptate, dar până la urmă spunea, după fiecare din tiradele mele, că el era doar un slujbaș, că avea o poruncă de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
prima lacrimă pe care o văzuse curgând, Abbad se proptise în coate la fereastră, prefăcând-se absorbit de ceva văzut în grădină. Fără să mă uit la scaunele goale care ne înconjurau, m-am lăsat să alunec jos, cu ochii încețoșați. Ca și cum Nur s-ar fi aflat în fața mea, i-am adresat un murmur furios: — La ce bun să visezi la un palat când poți găsi fericirea într-o cocioabă de la poalele piramidelor! După câteva clipe, Abbad a venit să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
din moment ce închisese și ușa și fereastra, ca să poată explora netulburat. Pentru a se vedea în toată splendoarea sa, aprinse o lumânare lângă oglindă și se privi metamorfozându-se într-o pasăre minunată, într-o magnifică insectă. Oglinda era pătată, ușor încețoșată, deteriorată de vreme. Se simțea ca și cum ar fi fost departe, ridicat de pe pământ de un avion. În rama aceea, ar fi putut fi o fotografie sau un tablou sau un personaj captiv într-o carte de povești. Distant, învăluit în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
pe un ton împăciuitor. Mă gândeam că ai putea să îi faci niște poze fără să prinzi și luminile alea aurii și luxoase de pe balcon. Tony Muldoon se uită printre gene la instalație. —Neah, poate pot să le scot puțin încețoșate, a spus. Îi dă nițică atmosferă, pricepi ce vreau să spun? De-abia acum se uită la mine pentru prima dată. —Ai de gând să porți asta? a întrebat arătând înspre rochia mea. Asta sau lenjeria, i-am întors-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
pace, ca și ăialalții dinaintea ta. O studiam amuzat. Era amețită, clar, dar încă nu se îmbătase. Îmi părea cunoscută fața ei, cu negul de sub nas, cu dunga aceea maronie fină, de piele arsă, de pe sprânceana dreaptă, cu privirea ușor încețoșată, ca și cum străbătea greu printre pleoapele abia întredeschise, fața ei de tătăroaică sau chinezoaică, zâmbetul persiflant. Mă concentram să mi-o amintesc, convins fiind că o mai întâlnisem undeva. — Poți să te holbezi cât vrei, chicoti ea. S-a terminat. Se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
cu mese comode, scaune bătrânești. Rafturile de cărți, pe două niveluri, înalte, dulapuri spațioase. Un grilaj de lemn, cu coloane sculptate, înconjoară rafturile. Liniște, câțiva studenți, majoritatea fete. Plăpânde, cu ochelari. Tipuri de tocilare suave, cu chipuri pale. În lumina încețoșată a dimineții par un fel de gladiole străvezii, aplecate duios peste pagini de carte. Mă plimb printre rânduri, cu pas târșit. Mă doare piciorul drept. Mi se umflă, se dezumflă, într-o joacă de semne. Probabil îmi vestește necazuri. Îmi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
căruia pe vremuri îi spunea „La Țiganu“. I-a supărat, că nu mai voia să plece, și au dat-o afară. Când m-a văzut, a dat să se ridice. Nu a reușit. Se uita doar la mine cu ochi încețoșați, privire depărtată. Încerca să zâmbească, dar nu-și putea lumina fața. Am săltat-o și am pornit spre Bulevard. Mergeam cu Conți la braț spre cinematografe. Era cherchelită. Noapte cu Bulevardul gol, șfichiuit doar de viscol, cu o zăpadă maronie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
Buzz aprinse lampa, ca să vadă mai bine. Observă câteva instantanee promoționale cu „Juicy Lucy”, Lucy cea zemoasă, într-un costum de baie în dungi. Dedesubt era ștampilată adresa unei agenții pentru promovarea tinerelor talente. Mijindu-și ochii, Buzz remarcă privirea încețoșată a fetei, care afișa un zâmbet pierdut - probabil băgase în ea niscaiva substanțe interzise. Buzz decise să răscolească apartamentul timp de cinci minute. Se uită la ceas și porni la treabă. Sertarele scoaseră la iveală articole de lenjerie masculină și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
capitală. Au venit cu trei nave-catedrale. Roiuri de nave-biserici sînt răspîndite acum într-o bună parte a emisferei sudice... Din cauza lor bleazării s-au îmbolnăvit, au privirea injectată și niște bube purulente pe umeri. Și Zar al meu are privirea încețoșată și i-au apărut niște semne roșiatice... Mă uit trist undeva departe, în verdele cenușiu al iernii... "Cum le-o fi hilul!..." Îmi deschid larg aripile și încep: - Îmmm! Îmmm! Îmmm! 2007 - 2008 1
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85073_a_85860]
-
vrerea și gustul celor ce au urmat părinților. Casa, căsuța, ograda și acareturile cu care m-am familiarizat de când am deschis ochii spre lume, încet, încet au dispărut și mai există doar în memoria mea. Închid ochii și pe ecranul încețoșat al minții îmi apar așa cum au fost toate odinioară. Pe locul unde s-a aflat casa părintească și în care am crescut cei nouă copii se află acum doar o cumnată a mea, o femeie vrednică și primitoare, ajunsă și
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/773_a_1527]
-
-i să-și scoată din minte ideea că ei sunt o povară pentru familie și societate! Acordați-le sprijinul moral pentru a-și păstra demnitatea și încrederea în viața și destinul lor! Iubiți-i, pentru că merită! Privind înapoi Trecutul, oglindă încețoșată a vieții trăite, depozit imens de fapte și întâmplări, de imagini și trăiri, de oameni și locuri, toate vrăfuite în ungherele minții și în tainițele inimii, ascunzișuri în care numai cu noroc mai poți găsi ceea ce îți trebuie la un
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/773_a_1527]
-
la foc, cu brațele încrucișate țâfnos peste halat. Valetul său face zgomot cu cănile și bolurile de apă și treptat domnul Bridgeman este convins să se bărbierească și să se îmbrace. Pe la opt fără cinci este așezat, cu privirea încă încețoșată, la masa rotundă acoperită cu o față de masă albă, pe care se află suporți pentru pâine prăjită și un recipient înalt, din argint, cu cafea. După zece minute, aerul este deja albăstrui din cauza fumului de țigară și Willis așază șuncă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
cânte (cam fără convingere pe melodia: Tărâm al Speranței și gloriei, „Fiul lui Jeremy Chapel, cel deștept și puternic...“). Profesorul a pregătit versurile pe o foaie de hârtie tipărită cu grijă. Sunt câteva versuri care fac genealogia familiei Chapel până la încețoșatul secol șaptesprezece, într-o casă obscură din Wiltshire. În timp ce profesorul se înclină mândru, ceilalți se uită la picioare. Când cântecul lui Jonathan ajunge la sfârșit, Fotse, adunați să-l asculte, murmură ceva neliniștiți unul către celălalt. — A fost cam scurt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
coste dinastia. Sunt obosit, zice Hsien Feng după un moment de tăcere. Prințul Kung sună după servitori, care aduc înăuntru un scaun din răchită cu spătarul lăsat în jos. Ajutat, împăratul se așază pe el. Cu fața palidă și ochii încețoșați, rostește către fratele său: — Gândurile mele zboară precum fluturii. Nu mă mai obliga să gândesc, te rog. — Am permisiunea Domniei Voastre să deschid tsungli yamen, atunci? Vă veți ocupa să fie alocate fondurile necesare? — Sper că asta este tot ce-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
nea Mitu Începu să se trezească nu din beție, dar din somn. Se propti cum putu În capul oaselor, se frecă la ochi cu palmele și căscă de-i trosniră fălcile și-i săriră doapele din urechi. Deși avea privirea Încețoșată, veselia nu i se ștersese de pe chip. Își dezmorți toate oasele și-și Întinse Încheieturile. Îl zări pe drac, prăvălit În șanț, sub tălpile lui goale. Îl cuprinseră mila și Înduioșarea. Se puse lângă țeasta diavolului, Îi luă căpățâna pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
tot îngroșat, odată cu trecerea anilor, iar trudnicia mea este tot mai anevoioasă. Vreau să aduc la lumina prezentului, ca un pios omagiu, chipurile celor care mi‐au dat viață, m‐ au crescut și iubit ca pe ultimul născut. În oglinda încețoșată a îndepărtatului trecut, 168 am deslușit mai întâi figura estompată a mamei, cu fața brăzdată de riduri adânci, scundă, cu trupul îngreunat de rotunjimile ce s‐au tot adăugat de‐a lungul anilor, veșnic împovărată de treburi și de griji
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
nevasta voioasă și copiii alergând prin preajmă, omul se simțea suficient de patriot, ca să nu crâcnească la unele chestii care nu-i plăceau pe atunci. Dar s-au dus acele vremuri, și după 1989 odată cu noii zori, a celei mai încețoșate perioade din istoria țării noastre, am strămutat și ziua națională. Și după ce aleșii patriei s-au scremut zile întregi, ca să stabilească o zi națională, au nimerit mai ceva decât cu nuca-n perete. Nu au vrut să fie nici 9
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
mâine la Boston! De n-ar fi Adam nevoit să se întoarcă la New York! De n-am fi amândoi nevoiți să lucrăm și am trăi fericiți până la adânci bătrâneți! Doamne, cred că sunt de-a dreptul beată. Îmi simt mintea încețoșată. Trebuie să beau repede cafeaua aia. Trebuie... — Bună, scuze că te deranjez, dar mă întrebam dacă nu cumva ești... Mă întorc. Aș recunoaște vocea aia oriunde. —Bună, Elaine, spun cu un zâmbet larg. Ar fi trebuit să vedeți cum i-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
-
De unde vii? Arată actele! — Stai! Stai sau trag! Mergi grăbit, alergi, repede, tot mai repede, tot mai repede, gara o simți În spate cum se face, În urma ta, tot mai mică, iar petele roșii, ca sângele proaspăt, palpită pe cărarea Încețoșată pe care Înaintezi cu picioarele tot mai moi, cu pantofii uzi de rouă. E o schimbare bruscă de sunete, de culori, de lumină. Verdele intens al brazilor urcă spre culmea Învăluită În abur, dedesubt verdele fraged al pajiștii, cărarea cleioasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
gândit, stând cu ochii larg deschiși În Întuneric, de teamă că adoarme la loc, lângă respirația lui șuierată, nepăsătoare? Minute lungi cât orele, ore În care s-a ridicat, s-a dus la baie, când și-a privit În oglinda Încețoșată fața tot mai stoarsă, umflăturile de sub ochi, ridurile care taie colțul ochiului, Traian nu este de acord cu un lifting, și a doua zi, la micul dejun, nedumerit: Ai avut cumva insomnie, draga mea? Am avut impresia că rătăceai prin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
ai tuturor și ai nimănui. Își rumega boala asta difuză, uitându-se, prin geamul vitrinei localului, de-a lungul trotuarului îngust de lângă Dâmbovița, punctat de copaci brumați cu chiciură și grămezi de gheață, iar peste apă, dincolo de parcul înzăpezit și încețoșat, se contura în zarea fumegoasă cazemata Casei Poporului, un al treilea reper al poziției strategice în care își făceau de lucru. Clădirea pătrățoasă cu alură de penitenciar de maximă siguranță, durată să răzbată prin veacuri, cocoțată în vârful dealului și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]