436 matches
-
cu binevoitoarea d[umnea]voastră stăruință, și cu forma ce i-am dat-o, doar de este pus pe atâta d[omnu]l director, ca să n-o accepte, ar mai putea fi respinsă biata Slutica mea. Închei cu multe alese închinăciuni. Dea Domnul să-mi răspundeți - Sosesc. Maica Irina Lecca * Agapia, 22 octombrie ș1ț929 Mult stimate domnule președinte, Vă trimit această cartă, care să vă vorbească puțin despre mșănăstiț rea noastră frumoasă. Am să scot și o poză cu clasa misionarelor
Noi contribuții la biografia Irinei Lecca by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2637_a_3962]
-
această cartă, care să vă vorbească puțin despre mșănăstiț rea noastră frumoasă. Am să scot și o poză cu clasa misionarelor mele a căror profesoară sunt. Aici este expus „tricotajul”. Maica cu cârja în mână este vrednica noastră stareță. Alese închinăciuni, Irina Lecca * M[ănăsti]rea Agapia, 6 aprilie 1931 Mult stimate domnule președinte, Zi de zi am urmărit ziarul Universul 2 ca să văd scrisoarea revelatoare a existenții lui Hazail 3. Și văd că nimic nu apare. Nu pricep de ce? În
Noi contribuții la biografia Irinei Lecca by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2637_a_3962]
-
lipoveni) din orașul Iași, capitala Principatului Moldovei la acea vreme, și-a construit în anul 1780 o biserică din bârne cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”, pe malul drept al râului Bahlui, chiar pe locul unde se găsește actualul locaș de închinăciune. În decursul timpului, biserica s-a deteriorat și a fost refăcută din cărămidă la anul 1830, dar turnul și clopotnița au rămas tot din lemn. În anul 1866, biserica a ars într-un incendiu, împreună cu toate cărțile, veșmintele și odoarele
Biserica lipovenească din Iași () [Corola-website/Science/306262_a_307591]
-
stilului tradițional moldovenesc. Un alt monument important, situat în vecinatatea Episcopiei, este Biserica "Precista Mare". Ea face parte din categoria marilor ctitorii voievodale, fiind rodul evlaviei și strădaniilor Doamnei Ruxandra, văduva lui Alexandru Lăpușneanu, care a ridicat acest lăcaș de închinăciune în anul 1569, pe locul altuia mai vechi. Lucrările de construcție s-au desfășurat în prima parte a scurtei domnii a lui Bogdan Lăpușneanu (1568 - 1572). Biserica a fost restaurată sucesiv în 1753 de către epicopul Ionichie în timpul domniei lui Constantin
Roman, România () [Corola-website/Science/296969_a_298298]
-
mai comunicau și prin dialectele france și italiene, dar și prin limbile băștinașilor: greacă, armeană și arabă. Cea mai importantă lucrare arhitecturală a fost extinderea în stil gotic apusean a Bisericii Sfântului Mormânt. Această extindere a unificat toate locurile de închinăciune separate într-o singură clădiere, care a fost terminată în 1149. În afara Ierusalimului, principala atenție a constructorilor s-a îndreptat către ridicarea castelelor și fortărețelor: Kerak și Montreal în Oultrejordain (Transiordania) și Ibelin lângă Jaffa sunt cele mai reprezentative exemple
Regatul Ierusalimului () [Corola-website/Science/306487_a_307816]
-
domnitori, datorită poziției strategice, lăcașul de cult fiind așezat pe drumul care lega curtea domnească de la Hîrlău de Suceava, vechea capitală a Moldovei.Începutul secolului al XIX-lea, găsește mănăstirea într-o stare deplorabilă(drept exemplu al sărăcirii locului de închinăciune este prezentată cererea părintelui Ioan, starețul Mănăstirii Sângeap, care se ruga pentru primirea „vreunui ajiutor” pentru cumpărarea unei Psaltiri), fapt ce permite autorităților (din timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza) s-o desființeze, strămutând locuitorii Sângeapului în satele din jur
Sticlăria, Iași () [Corola-website/Science/301308_a_302637]
-
de maici prin aducerea a 21 de călugărițe de la Mănăstirea Bistrița (județul Vâlcea), în frunte cu stareța acestora Evghenia Racoviță (1959 - 1964). Maicile care au urmat în stăreție, au contribuit la refacerea și modernizarea vieții monahale din acest lăcaș de închinăciune, astfel că, în ziua de azi, se prezintă ca "un giuvaer al artei medievale românești" bine conservat și apt de a duce mai departe spiritualitatea acestui neam.
Mănăstirea Govora () [Corola-website/Science/299065_a_300394]
-
a sprijinit islamul, după cum o demonstrează înființarea instituției numite Președinția Afacerilor Religioase (Diyanet İșleri Bașkanlığı), concepută să gestioneze toate problemele legate de „credințe, serviciul divin și etica islamului, să lumineze publicul în legătură cu religia lui și să administreze locurile sfinte de închinăciune”. Guvernul turc a proclamat egalitatea dintre religii și libera exercitare a acestora pentru toți cetățenii turci în spațiile lor private, aceste drepturi fiind universal apărate de republică. Statul apăra libertatea religiei, dar, în același timp, se declara liber de orice
Reformele lui Atatürk () [Corola-website/Science/321354_a_322683]
-
anului 2001 toate oficiile liturgice se făceau într-o capelă improvizată dintr-o casă pe care Pr.Monsenior a cumpărat-o pentru Parohie, iar în luna septembrie a aceluiași an pe data de 2 s-a sfințit noul lăcaș de închinăciune în prezența IPSS Lucian Mureșan. În anul 2009 parohia avea 189 de credincioși dintre care 23 copii.
Biserica greco-catolică din Boian () [Corola-website/Science/317158_a_318487]
-
50 din 25 ianuarie 2012 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 78 din 31 ianuarie 2012. 23. (1) Prin sintagma clădirile care, prin destinație, constituie lăcașuri de cult, menționată la art. 250 alin. (1) pct. 3, se înțelege bisericile - locașurile de închinăciune, casele de rugăciuni - și anexele acestora. Termenul lăcaș este varianta a termenului locaș. (2) Anexele bisericilor se referă la orice incinta care are elementele constitutive ale unei clădiri, proprietatea oricărui cult recunoscut oficial în România, cum ar fi: clopotniță, cancelaria
EUR-Lex () [Corola-website/Law/155573_a_156902]
-
această faptă au purces cu coșurile sale spre țara leșească, pohtind de la leși loc {EminescuOpX 64} să se așeze sub ascultarea lor. Îmbla pre la târguri și prin sate toți cu câte o cruce de lemn la piept, semn de închinăciune. Ci leșii așa loc deșert fără oameni mai înlăuntrul țării sale neavând, le-au dat câmp pre Nipru între Krilav și între Kodin: și era aproape de 20 000 de nohai oarda aceea. Nu-i vorbă, peste un secol îi întîlnim
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
îndemnul și presiunea unor Chișinevshi, Novicov, Leonte Răutu sau ale mai tinerilor Paul Georgescu, Silvian Iosifescu, Crohmălniceanu, Tertulian, ceea ce au spus și scris rămîne o pată pe toată cultura română. Încă neștearsă. Cînd constituie din citatele discursurilor, versificărilor, prozei de închinăciune scîrnavă ceea ce Virgil Ierunca a numit o "antologie a rușinii", Pericle Martinescu se gîndește că toți scriitorii compromiși vor avea să se înfățișeze la un tribunal și să dea socoteală. El scria paginile acestea de jurnal între 1948 și 1952
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
din 21 decembrie 2006 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006. 23. (1) Prin sintagma clădirile care, prin destinație, constituie lăcașuri de cult, menționată la art. 250 alin. (1) pct. 3, se înțelege bisericile - locașurile de închinăciune, casele de rugăciuni - și anexele acestora. Termenul lăcaș este varianta a termenului locaș. (2) Anexele bisericilor se referă la orice incinta care are elementele constitutive ale unei cladiri, proprietatea oricărui cult recunoscut oficial în România, cum ar fi: clopotnița, cancelaria
EUR-Lex () [Corola-website/Law/191846_a_193175]
-
din 21 decembrie 2006 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006. 23. (1) Prin sintagma clădirile care, prin destinație, constituie lăcașuri de cult, menționată la art. 250 alin. (1) pct. 3, se înțelege bisericile - locașurile de închinăciune, casele de rugăciuni - și anexele acestora. Termenul lăcaș este varianta a termenului locaș. (2) Anexele bisericilor se referă la orice incinta care are elementele constitutive ale unei cladiri, proprietatea oricărui cult recunoscut oficial în România, cum ar fi: clopotnița, cancelaria
EUR-Lex () [Corola-website/Law/211651_a_212980]
-
cu cereale. Satul Scobinți este menționat și la 1740, cănd ia ființă un schit, numit Mitoc, apoi Dealul lui Vodă. Această atestare dovedește că masivul viticol intrase în proprietatea Mănăstirii Neamț, care înființase aici un schit. Ctitorul acestui loc de închinăciune a fost monahul Sofronie. Schitul avea o moară de apă și un iaz, dispunând și de pădurile din jur, care se întindeau și pește actualul cătun Zvarici. Locul vechiului lăcaș de cult era în cimitirul bisericii sătești, întemeiata, în anul
Scobinți, Iași () [Corola-website/Science/324459_a_325788]
-
unde să-și construiască un alt lăcaș de cult. Această legendă este menționată și de prințul Nicolae Suțu în "Notions statistiques", care precizează că domnitorii Moldovei ar fi luat cu sila Biserica „Sf. Sava” de la armeni, iar acest locaș de închinăciune ar fi fost transformat apoi în biserică greco-ortodoxă pentru trebuința moldovenilor, armenilor dându-li-se în schimb alt loc și despăgubiri, ca să-și facă ei o nouă biserică. Arhimandritul armean Zareh Baronian presupunea că acest lucru s-ar fi putut
Biserica Armenească din Iași () [Corola-website/Science/317562_a_318891]
-
la rândul său, dădu drumul unui șuvoi de invective. Și Îi informă cu promptitudine pe ceilalți În legătură cu ceea ce văzuse. „Nenorociți aroganți!“ Însoțit de sunetist și de cântăreț, alergară În direcția celui mai sfânt și acum celui mai profanat loc de Închinăciune, strigând furioși. Marlena și Esmé Îi urmară, nedumerite și speriate. Harry fu surprins văzând grupul gălăgios și agitat care venea spre el. Se uită În jur să vadă dacă nu cumva templul luase foc. Urmau să se Înece În vreun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
Îngenunchea În fața marelui han Hadji Ghirai, că poate nu ne-o pedepsi cu alte năvăliri și prădăciuni. Și să Încetăm lucrările la cetatea Sorocăi, căci riga Poloniei se cam Încruntă. - Atunci, spuse Ștefan repezit, hai degrabă În Sala Sfatului, spre Închinăciune! Voievodul intră În Sala Sfatului pășind repede, Îmbrăcat În coantăș purpuriu cu blană de zibelină albă și nasturi mari, aurii, pantaloni albi de lâniță, strânși pe picior, și cizme ușoare din piele de căprioară. În spatele lui intrară marele spătar Albu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
întoarce înapoi d-a-ndăratele. Începând, fără să se gândească bine, prin aceea ce se numește la morgue espagnole, pe care a împins-o, cum vom vedea, mai departe decât vestitul ambasador al Grenadei din operetă, ministrul nostru plenipotențiar a sfârșit prin închinăciuni, plecăciuni și prin cereri de iertăciuni; vorba ceea: daca nu-i puterință, la ce mai gâlceavă degeaba. D. Dum. Brătianu trebuie să se știe că nu este înzestrat cu aceea ce se cheamă pe românește fiori; toată lumea-l cunoaște că
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Pentru a putea primi mai cu îndemînare pe numeroșii săi vizitatori, el ocupă o încăpătoare casă de țară, a cărei intrări gemură în curând de bei și de ulemale. Hamid e un mahometan foarte ortodox. El nu lasă nici una din închinăciunile rânduite de lege și-i place chiar să facă paradă cu evlavia sa. Dacă 'n vremea rugăciunii e afară de casă, pune să-i aștearnă un covor la pământ și-și face rugăciunile înaintea norodului. Dar i se 'ntîmplă, ceea ce prorocul
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
se trage, munții vârful își clătesc. Ascultați!... marea fantomă face semn... dă o poruncă... Oștiri, taberi fără număr împrejuru-i înviez; Glasul ei se 'ntinde, crește, repețit din stîncă'n stâncă, Transilvania 'l aude: Ungurii se înarmez. Salutare, umbră veche! primește închinăciune De la fiii României, pe care tu o ai mărit: Noi venim mirarea noastră la mormîntu 'ți a depune, Veacurile ce 'nghit neamuri al tău nume l-au răpit. Este imposibil de esprimat bine prin cuvinte acea impresiune înălțătoare ce te
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
și lui interes cătră însemnătatea sărbătoarei. Astfel câțiva din inteligență au adunat pe țărani în sat, de acolo punîndu-se în fruntea lor i-au condus în sunetul marșului în monastire, unde au îngenuncheat de mai multe ori ș-au făcut închinăciuni înaintea arcului de triumf ș-a fațadei monastirei, pomenind numele marelui Ștefan. Apoi intrând în curtea bisericei au fost întîmpinați de venerabilul egumen, care și de astă dată le-a adresat cuvinte pline de învățătură și de sfătuiri adevărat părintești
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
drept în ochi. În asemenea momente inteligența și luciditatea ei făceau ca frumusețea să-i scânteieze ca o monedă de argint. Apoi, cu o mișcare iute, se întoarse și-și puse fruntea pe picioarele mele, într-o poziție ca de închinăciune. În cele câteva momente în care i-am privit gestul de adorație mi-am spus că nu există ființă în lumea asta la picioarele căreia m-aș putea prosterna într-un asemenea gest de abandon total. Apoi m-am lăsat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
cine? Părintele Bernard încetase să mai creadă în Dumnezeu. Când se plimba, cum obișnuia adeseori, singur prin spațioasa și frumoasa lui biserică, se simțea din ce în ce mai conștient de absența lui Dumnezeu. Câțiva enoriași se plânseseră odată că predicile părintelui Bernard asupra închinăciunii constau în sfaturi pentru practicarea exercițiilor de respirat. Și, totuși, a existat un timp când părintele Bernard discuta liber cu Dumnezeu; nu cu un Dumnezeu sever și atotputernic, ci cu o zeitate mai blândă și mai maleabilă. Părintele Bernard studiase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
cu cereale. Satul Scobinți este menționat și la 1740, cănd ia ființă un schit, numit Mitoc, apoi Dealul lui Vodă. Această atestare dovedește că masivul viticol intrase în proprietatea Mănăstirii Neamț, care înființase aici un schit. Ctitorul acestui loc de închinăciune a fost monahul Sofronie. Schitul avea o moară de apă și un iaz, dispunând și de pădurile din jur, care se întindeau și pește actualul cătun Zvarici. Locul vechiului lăcaș de cult era în cimitirul bisericii sătești, întemeiata, în anul
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]