8,238 matches
-
Ghibu i se adresa, tot în 1931, cu formula "prea stimate și iubite dascăle de Neam" și-i cerea fie de acord cu înființarea unei școli normale superioare, care să-i poarte numele, "ca un omagiu pe care vi-l închină Ardealul eliberat în așa mare măsură prin silințele și prin iubirea dumneavoastră" (p. 307). Astfel de expresii ale admirației pentru Nicolae Iorga sunt foarte numeroase în corespondența trimisă de universitarii clujeni. Le consider dincolo de orice convenții și interese mărunte, pentru că
Nicolae Iorga - Corespondență necunoscută by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10575_a_11900]
-
vedenii pare a deschide ușa subiectivității sale, a o invada din tainice, înspăimîntătoare, incomensurabile imensități. Stihiile istoriei care frisonează actualitatea vădesc o barbarie venind din infinit: "îngenunchiați pe/ două dale de piatră de rîu în/ dreptul scaunului la/ care te închini și azi cu fereală și te rogi: apără Doamne și/ păzește. îngenunchiați la// strigătul soldaților care au/ asigurat dintotdeauna libertatea noastră în fața/ unui pahar cu vin, îngenunchiați/ la zgomotul/ produs de diferitele instrumente de tortură, emisie/ galactică. Spectacol,/ în sine
Realul fictiv by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10640_a_11965]
-
Scriitorilor din România. Premiul Uniunii Scriitorilor pentru dramaturgie în 1969; Premiul "I.L. Caragiale" al Academiei RSR pentru volumul Teatru (1972); Premiul "Bacovia" al revistei "Ateneu" (1984). SUNT OCROTIT când scriu, creionu-mi geme între dește, în cele trei, cu care mă închin și simt că Dumnezeu mă ocrotește și îmi stropește versul cu AMIN. printre silabe mă proptesc pe dreapta. cu stânga dinspre inima stau paj, că nu se știe cât de-naltă-i treaptă pe care șui și nu-mi stă
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
sunt versuri dintr-un manuscris. poetul ce va cânta bucuria n-a fost în vecii-vecilor proscris. eu simt că Dumnezeu mă ocrotește și îmi stropește versul cu AMIN. Când scriu creionu-mi cântă între dește sunt cele trei - cu care mă închin... BOCET LA CERURI chiar ceasul e bătrân de-atâta timp. iubito, numai noi mai suntem tineri și auzim un bocet din Olimp când bate toaca-n zi de Sfânta-Vineri. pe poză lumii pașii nu s-au șters, nici visele ce
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
în loc. nu ai nevoie de foarte multe ca să minți că ai fost fericit. pe planetă cu vise oculte e de-ajuns să sorbim... infinit... ZMERIT că sunt flamand, sau ghetre port și frac, prin stepa asta de planeta rece, mă-nchin la stafii toate-s tot un drac; ninge sau ploua vremea noastră trece. privesc la pruncul vârstei din oglinzi și-mi spune că sunt eu o cicatrice. poete, trenul vieții nu-l mai prinzi, așa mi-a dat în bobi
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
că doi frați la moartea prietenului lor comun Ionel Fernic (unde a cântat Orchestră de Folclor condusă de Grigoraș Dinicu), căci, nu o singură dată Zavaidoc, Cristian Vasile, Titi Botez și Ionel Fernic petrecuseră alături de Nunuța, căreia Fernic i-a închinat romanța cu același nume, în restaurantul Caru’ cu Bere din spatele Postei Centrale, astăzi Muzeul Național de Istorie al României (Marin Voican-Ghioroiu). Cărtărescu îl acuză pe Zavaidoc că a pus la cale uciderea Zarazei. Folclor urban. Defăimare a adevărului. Fiica sa
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
marginile Mării. în această țară verde...verde, Dumnezeul nostru un ne pierde. și-n țărâna ei dumnezeiasca, altoim sămânță românească. avem case mandre și bogate. omul, care-I Om, ne este frate și așa nuntind, sau de jelim, noi ne închinam spre velerim, bun găsit din nou frate MIHAI. ți-am dat somn de veci pe-un colț de răi unde n-avem datini, nici străbuni dar avem mari crezuri de români ! OMUL DIN CARPAȚI Prof. dr. Claudiu Mătasa s-a
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
marilor compozitori vienezi, care au iubit cu pasiune și au folosit în creația lor tot ce a fost mai bun în muzica popoarelor”<footnote Tomescu, Vasile - George Breazul; în: Pagini din istoria muzicii românești, vol. I, ...p. 65; footnote> . Cartea închinată bicentenarului genialului compozitor fusese precedată de un articol ce avea în vedere circulația muzicii lui Mozart în țara noastră, începând cu anul 1792, când, la Sibiu, a fost montată opera Răpirea din Serai, urmată, în 1798 de Nunta lui Figaro
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
Gheorghe Grigurcu In pofida aparențelor, postbelicul nostru e un teren încă insuficient cunoscut, inclusiv sub unghi cultural. Cercetările și comentariile ce i s-au închinat abia deschid pofta altora mai dezvoltate, încercînd să meargă mai în adîncul lucrurilor, să surprindă mecanismele unor procese fără precedent aflate sub emblema uneia din cele două mari "excrescențe ale puterii" din veacul XX, spre a-l cita pe Michel
Din nou despre postbelic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10101_a_11426]
-
în atelierele artiștilor. Dar asta înseamnă că nici fabricile nu vor mai face bibelouri, așa că peste...o sută de ani, Colecția Kitsch-ului Perfect va avea, în felul ei, o anumită valoare“, ne-a relatat mama bibelourilor. Că și-a închinat viața unor obiecte fragile? „Mi-au murit trei soți. Viața-i fragilă“. Un fel de disidență Pe când mai locuia în apropiere de București, Marta Catargiu își făcuse un obicei din a trece prin piața de vechituri Obor, în căutare de
Agenda2003-32-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281355_a_282684]
-
descoperiri arheologice, cum ar fi cruci de bronz, cruci gravate sau pictate, aparținând primelor veacuri creștine, dintre care unele s-au găsit și pe teritoriul țării noastre. Scriitorul bisericesc Tertulian († 240) scria că, încă dinainte de el, creștinii obișnuiau să se închine, făcându-și semnul crucii. Ea a fost cinstită și de poporul român, căci ea strălucește pe turlele Bisericilor, împodobește casele creștinilor, sfințește răspântiile drumurilor și ocrotește somnul de veci al răposaților noștri. METEO Perioada 13- 19 septembrie Serviciul Regional de
Agenda2003-37-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/281455_a_282784]
-
Muthu este și poet), iar cealaltă de istorie și critică literară transilvană. Se întregește aici o rotunjime a creației demnă de maturitatea vârstei creatoare senioriale, pe care autorul și-o poartă cu alura tinereții. Elevii, emulii și prietenii i-au închinat și un volum omagial - Mircea Muthu în orizontul sintezei (coord. Iulian Boldea; Editura Arhipelag XXI, Târgu-Mureș), așadar avem trei cărți legate de o singură personalitate. Scriitorul ne aduce înaintea ochilor o Transilvanie sui-generis, cu toată istoria sa concentrată în literatură
La aniversară: Mircea Muthu, transilvanul by Ioan-Aurel Pop () [Corola-journal/Journalistic/2814_a_4139]
-
potrivită marilor monumente arhitectonice, menite să dureze în veac. Cu toții, de la Slavici până la Pavel Dan - cum dovedește M.M. -, poartă în sine numitorul comun al satului românesc și al țăranului român, cărora tot ardelenii le-au adus laude și le-au închinat elogii până și în aula Academiei Române. Obsedați de sat (țăran) și de popor (națiune) - realități care, la românii transilvani, se suprapun în mare măsură - scriitorii evocați de Mircea Muthu sunt adevărați demiurgi, creatori de univers transilvan. Tocmai prin această caracteristică
La aniversară: Mircea Muthu, transilvanul by Ioan-Aurel Pop () [Corola-journal/Journalistic/2814_a_4139]
-
factorul politic. Asta nu înseamnă că este ocolită de exeget dimensiunea luptei culturale, cu puternice conotații politice, de la Slavici, trimis la închisoare la Vaț, până la Aron Cotruș, obligat să-și plângă încrâncenatul amar în exil. Această primă parte a volumului, închinată neuitării și numită, de aceea, Pro memoria, este urmată de Inserții contemporane, în care criticul decriptează câteva mesaje venite din partea unor confrați, în volume recente, de după 1990, dar mai ales din ultimul deceniu. Sunt recenzate cărți de critică, teorie și
La aniversară: Mircea Muthu, transilvanul by Ioan-Aurel Pop () [Corola-journal/Journalistic/2814_a_4139]
-
tradiției - S-a înălțat la Cer. „Și i-a dus afară (din Ierusalim) până spre Betania și, ridicându-Și mâinile, i-a binecuvântat. Și pe când îi binecuvânta, S-a depărtat de la ei și S-a înălțat la Cer. Iar ei, închinându-I-se, s-au întors la Ierusalim cu bucurie mare“ (Luca 24, 50-52). preot HORIA ȚÂRU loto-prono Lista privind valoarea unitară a câștigurilor la: PRONOSPORT din 24 mai 2003: cat. I (12 rezultate) - 5 var. 25% a 9 528 050
Agenda2003-22-03-16 () [Corola-journal/Journalistic/281071_a_282400]
-
întâmplat la Mănăstirea Brâncoveanu de la Sâmbăta de Sus, unde semnătura Voievodului nu s-a lăsat filmată din prima. Tot aici, la Sâmbăta, am avut parte de înc-o întâmplare. Era de Sfântă Mărie, filmam noaptea. Mii de persoane venite să se-nchine, să se roage. Dimineața, pe la opt, aveam de gând să surprindem ieșirea preoților cu Sfânta Cruce. Pe alee, îl văd pe arhimandritul Teofil Părăian, pe care-l întâlnisem la Timișoara cu cinci ani în urmă. Mă opresc la câțiva metri
Agenda2003-23-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281106_a_282435]
-
întâmplat la Mănăstirea Brâncoveanu de la Sâmbăta de Sus, unde semnătura Voievodului nu s-a lăsat filmată din prima. Tot aici, la Sâmbăta, am avut parte de înc-o întâmplare. Era de Sfântă Mărie, filmam noaptea. Mii de persoane venite să se-nchine, să se roage. Dimineața, pe la opt, aveam de gând să surprindem ieșirea preoților cu Sfânta Cruce. Pe alee, îl văd pe arhimandritul Teofil Părăian, pe care-l întâlnisem la Timișoara cu cinci ani în urmă. Mă opresc la câțiva metri
Agenda2003-23-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281106_a_282435]
-
nu numai hirotonisirea ca primul arhiepiscop al Serbiei, dar și autonomia ortodoxiei sârbe față de Patrirarhia de la Constantinopole. Simbolul conștiinței naționale Călătoriile Sfântului Sava continuă și după instalarea sa în scaunul arhiepiscopal. Pașii îl îndreaptă la început spre Palestina, unde se închină Sfântului Mormânt. Misiunea sa nu se oprește aici. Pretutindeni, Sfântul Sava cumpără moaște, veșminte și obiecte liturgice, spre a le împărți ca binecuvântare din Țara Sfântă, răscumpără de la cruciați și sarazini mănăstiri la Acra și Ierusalim și construiește altele, spre
Agenda2004-4-04-a () [Corola-journal/Journalistic/281970_a_283299]
-
fiind tocmai Izvorul, cătunul situat pe Valea Prahovei, la poalele munților, între păduri bogate de brad. Mănăstirea, în stil brâncovenesc, a fost ridicată între anii 1690-1695 și în amintirea călătoriei sale „la rădăcinile credinței“ spătarul Cantacuzino a botezat-o Sinaia, închinând-o Sfintei Fecioare Maria. Aici și-au aflat adăpost la început 12 călugări (prin similitudine cu cei 12 apostoli al Mântuitorului). Între 1843-1846, lângă acest sfânt lăcaș egumenii Paisie și Ioasaf au mai ridicat o biserică, clădire mare, reprezentativă pentru
Agenda2004-4-04-turism () [Corola-journal/Journalistic/281995_a_283324]
-
sa în neființă. Dumnezeu să-l odihnească în pace! Familia. În 29 ianuarie 2004 s-au împlinit 4 ani de la trecerea în neființă a celui care a fost ZIPICSKA ZOLTÁN. Un gând pios și o lacrimă pe obraz ți le închinăm ție, fiul nostru cel drag. Dumnezeu să-l odihnească în pace! Mama, tata și rudele. Astăzi se împlinesc 2 ani de lacrimi și dor de când ne-a părăsit cel care a fost ION CODREANU, soț și tată. Cât ai trăit
Agenda2004-5-04-publi () [Corola-journal/Journalistic/282017_a_283346]
-
târg al deșertăciunilor, derivat clar al acelui biblic vanitas vanitatum. A se vedea poemul în fiecare zi (o... păunesciană calificată): Lăsăm apusului un semn că va mai fi / O lungă zi peste fierbintea noapte / Copiii dorm cu degetele coapte / Mamele-nchină pâinile târzii.// Mâine, iarăși o zi de târg / Ne vindem rostul la tarabă / Copiilor să dăm, când plâng, / Puțin din visul destrămat în grabă. într-o alternativă a hanului, ca spațiu de pierzanie a timpului și a idealurilor, se găsește
De la învolburarea vieții, la literatură. In: Editura Destine Literare by Virgil Pătrașcu () [Corola-journal/Journalistic/97_a_196]
-
El devenise altul. Stăpânit de disperare, se încrunta la Dumnezeu. Când o vedea, începea cearta. începuseră să uite și de copii. Numai ea îi încălzea de la un timp. în patul de sub fereastră, le urmă rea obrăjorii palizi pe care îi închina noapte de noapte. Sleită de puteri, începu să tremure. Sudoarea rece îi aluneca sub hainele ponosite. Nu cumva locul ăsta este blestemat? Se ridică brusc și își făcu de trei ori cruce. Fulgeră cu privirea ruinele Bisericii. Aruncă pe cap
De la învolburarea vieții, la literatură. In: Editura Destine Literare by Virgil Pătrașcu () [Corola-journal/Journalistic/97_a_196]
-
adică: Pe cei vii îi chem, pe cei morți îi plâng, fulgerele le înfrâng). Al patrulea (713 kg), corespunde notei „fa diez“ și are inscripția „Spre slava Sfintei Treimi“. Al cincilea clopot (510 kg), cu tonul „sol de sus“, e închinat Fecioarei Maria: „În cinstea Prea Curatei Fecioarei Maria“. Al șaselea (419 kg) are tonul în nota „la“, cu inscripția din psalmii lui David: „Toată suflarea să laude pe Domnul, lăudați pe Domnul din ceruri“. În fine, cel mai mic clopot
Agenda2004-18-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282355_a_283684]
-
Șoimoș, bicicliștii vor face sărituri peste foc la un concurs de Downhill, care se anunță plin de adrenalină. Și seria concursurilor va continua, tinerii având planuri bine puse la punct pentru următorii ani. Timișoara pe spițe Scriitorul Marcel Tolcea a închinat poate cel mai reușit imn bicicletei. Versurile din cartea de poeme „Bicicleta Van Gogh“, apărută la sfârșitul secolului al XX-lea, cântă, romantic, întâlnirea dintre poet, iubita sa și... o bicicletă. La începutul mileniului III, câțiva tineri talentați, cu o
Agenda2004-18-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282359_a_283688]
-
lui pusă în slujba unei idei... Cu Moșu´ Decebal povestea-ncepe... Ideea i-a venit prin 1975, când în periodicul „Datina“ din Drobeta Turnu Severin dedica unei aniversări a orașului îndemnul ca toți cei legați sufletește de loc să-i închine o compunere pornind de la statuile municipiului. Profesor de română, nițel temut pentru înclinația spre disciplină, foarte apreciat pentru seriozitate, pregătire, rezultate, și-a dus elevii în Parcul Prefecturii să-și scrie gândurile privind la Moșu' Decebal și la tata Traian
Agenda2003-40-03-b () [Corola-journal/Journalistic/281550_a_282879]