1,952 matches
-
Acasa > Literatura > Fragmente > ÎN SĂGEȚI ZODIACALE Autor: Gina Zaharia Publicat în: Ediția nr. 1030 din 26 octombrie 2013 Toate Articolele Autorului un pustnic își scutură veșmintele deasupra prăpăstiilor adună semințele încolțite de lupi răsădește o pădure două trei încearcă un tangou planat șterge fruntea de repetiții pe umărul lui un vultur de gheață dă ordin să-l îmbrace în roze (paradis vulcanic) mai citește un psalm mai coboară o turmă de
ÎN SĂGEŢI ZODIACALE de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 1030 din 26 octombrie 2013 by http://confluente.ro/In_sageti_zodiacale_gina_zaharia_1382808336.html [Corola-blog/BlogPost/347133_a_348462]
-
din peșteră și se pregătea să plece în sat să mai mănânce niscaiva oameni. Fetele săriră în picioare și alergară curajoase spre monstru. Cabramatta aruncă pe el pământul, Parramatta apă, iar Coolangatta, semințele de eucalipt. Dintr-o dată semințele de burumarri încolțiră, învăluindu-l și repede se transformară în tulpini viguroase de eucalipt. În câteva minute colosul de dragon fuse, aproape în întregime, acoperit de verdeață și copaci uriași ale căror rădăcini îl sufocau... Muntha începu să plângă și să promită fetelor
AYEYE DAGUL ATYEYE de GEORGE R. ROCA în ediţia nr. 801 din 11 martie 2013 by http://confluente.ro/George_r_roca_ayeye_dagul_a_george_r_roca_1362996754.html [Corola-blog/BlogPost/342267_a_343596]
-
ceară albă! Întrebată ce o doare, răspundea c-un aer șugubăț că nu știe nici ea ce n-o doare... Oricum, n-o durea mintea. Și-i mulțumea Proniei Cerești. Așa putea să-și impună voința când dușmanul dinăuntru o încolțea, fără să-i fie previzibilă strategia... Ei, bine, în ziua aleasă, cei ce se perindau de obicei pe la patul ei o văzuseră că se trezește la viață. Chiar prinsese o anume vioiciune în priviri, cearcănele adâncite reliefau ca un machiaj
CAP.3 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1626 din 14 iunie 2015 by http://confluente.ro/angela_dina_1434260875.html [Corola-blog/BlogPost/360493_a_361822]
-
meu, copil la cei treisprezece ani ai lui, fiindu-i milă de iediță, fără să gândească ce i se poate întâmpla s-a repezit către lup și a-nceput să-i dea cu bâta în cap, iar fiara l-a încolțit de picior, i-a strivit talpa în așa hal... că nici acum nu poate să meargă, e tot prin spitale. Mare noroc a avut că s-a nimerit să fie în apropiere nenea Costache Dulgheru de l-a scăpat din
DRAMA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 by http://confluente.ro/marin_voican_ghioroiu_1491297019.html [Corola-blog/BlogPost/350169_a_351498]
-
și încasasem cele câteva linii la palmă. Pentru tot ce îmi reproșa când greșeam, îi ceream iertare și la gândul că era supărată din cauza mea, mă durea mai mult chiar decât o sută de linii la palmă. Începuse să-mi încolțească în suflet teamă să nu rămân orfană. Seara mă rugam la Dumnezeu, dar nu “pentru mintea și sănătatea mea“, cum mă învățase mami, ci să-mi apare părinții de rău, să nu ajung la țară, ca Matei. În sectret Dumnezeu
GLORIE COPILĂRIEI VIII de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Glorie_copilariei_viii_mihaela_arbid_stoica_1335190337.html [Corola-blog/BlogPost/357088_a_358417]
-
Margini închise), „Așteaptă vei fi iar la început” (Margini închise), „Un început așteaptă iarăși/ Semnalul zilei ce va fi.” (Începutul pentru sfârșit), „Lumina stinsă va fi iarăși la început” (Metisaj). E un univers arid în care „Nimic în jur nu încolțește” (Resemnare), materie și spirit sunt supuse aceluiași proces de scufundare, prăbușire, cădere: „Căderea își lasă aripile atât de aproape” (Vânător), „ultimul bocet căzut,” „E atât de cald și lumea /se scufundă”,(Patimi trezite) „Nimicul cade blestemat” (Margini închise),”Și gândurile
EUGEN DULBABA – PIRUETE ÎN LABIRINT de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1151 din 24 februarie 2014 by http://confluente.ro/Eugen_dulbaba_piruete_in_elena_trifan_1393228158.html [Corola-blog/BlogPost/343484_a_344813]
-
a rămas decît această poveste cu gustul tău dulce încercuit de melci albaștri, obișnuiți să suporte singurătatea noastră, inclusiv lucrurile așa cum sînt în aparența lor, la liturghia de duminică. Altminteri în fiece vis pe care-l ascund în buzunar iarba încolțește împrumutînd memoria altora, înainte de noi înșine, exact ca acelea pe care le păstram în sertare, zile-n șir spre sud, altfel ce sens ar avea un țărm pe care nu-l poți uita? Toate acestea sînt pentru mine atît de
ÎNSETAREA ABSOLUTULUI DE SINE de LUMINIŢA CRISTINA PETCU în ediţia nr. 842 din 21 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Insetarea_absolutului_de_sine_luminita_cristina_petcu_1366531704.html [Corola-blog/BlogPost/345947_a_347276]
-
stins în amurgul veacului trecut, “jurnalul” lui Grigore Gociu avertizează, ca o anamneză, că sechelele acelei nefericiri de import n-au dispărut definitiv. Ele zac încă, latent, pe ici, pe colo, ca un cancer nevindecat, ca o zvârcolire anacronică, putând încolți oricând în mentalități și în comportamente aberante. Această a treia carte a trilogiei “Căminul Racoviță” vehiculează cu obstinație aceleași nuclee epice cunoscute din cele două cărți anterioare omonime, cu arce laitmotivale ale narațiunii evocatoare. Pe fundalul mocnind al vieții studențești
JURNALUL „DEVENIRII PRIN SUFERINŢĂ” (GRIG GOCIU – “CĂMINUL RACOVIŢĂ”. CARTEA A III-A) de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_mimi_boroianu_1474414228.html [Corola-blog/BlogPost/379579_a_380908]
-
Acasă > Strofe > Atașament > SCULPTORUL DE CUVINTE Autor: Gabriela Mimi Boroianu Publicat în: Ediția nr. 1758 din 24 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului Sculptorul de cuvinte Și îngerii în rai s-au răzvrătit Când încolțea în versul tău femeia, Invidioși că din cuvânt ai plămădit Sublimul ce-l purta în ea ideea! Și-au coborât cu toții pe pământ, Albastrul cerului vărsând în tine, Cănd valuri de lumină în cuvânt Au mângâiat un șold sculptat în
SCULPTORUL DE CUVINTE de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 1758 din 24 octombrie 2015 by http://confluente.ro/gabriela_mimi_boroianu_1445637492.html [Corola-blog/BlogPost/344409_a_345738]
-
-mă în taina ta, nu mă poți păcăli Cu vorbe de durere, nu te mai zvârcoli!... Renaștem...tu vers pereche sufletului meu, Unirea noastră-i sfântă la bine și la greu, Prin tine-mi trăiesc divinul, ție viață-ți dau Încolțind verde-speranță bobului de grâu. Grai îți voi dărui din tăcerea iubirii Ce-n izvoare de șoapte ne scaldă luminii, Noi nu vom muri ci vom trece-n altă lume, Urmele din astă viață ne vor fi postume. Referință Bibliografică: Renaștere
RENAŞTERE de GABRIELA DOCUȚĂ în ediţia nr. 2305 din 23 aprilie 2017 by http://confluente.ro/gabriela_docuta_1492957889.html [Corola-blog/BlogPost/368604_a_369933]
-
semenii lui; și Socrate a băut paharul de venin, dar l-a băut cu nepăsarea caracteristică virtuții civice a Antichității. Nu nepăsare, nu dispreț: suferința și amărăciunea întreagă a morții au pătruns inima mielului simțitor și, în momentele supreme, au încolțit iubirea în inima lui și și-au încheiat viața pământească cerând de la tată-său din ceruri iertarea prigonitorilor. Astfel, a se sacrifica pe sine pentru semenii săi, nu din mândrie, nu din sentiment de datorie civică, ci din iubire, a
DESPRE MIHAI EMINESCU, CREDINŢA CREŞTINĂ ŞI BISERICA ORTODOXĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 382 din 17 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Despre_mihai_eminescu_credinta_crestina_si_biserica_ortodox_stelian_gombos_1326809445.html [Corola-blog/BlogPost/361274_a_362603]
-
am potrivit ceasurile și am plecat pe muchia timpului în alte direcții. Am rătăcit necunoscuta din ecuația vântului căutând un anotimp fără singurătate înfrunzit în primăvara cuvintelor. La ora dată ca întâlnire ruginiți de eomoție căutăm locul în care vor încolți semințele preaplinului și nu s-a întâmplat nimic. Geometria oaselor se pierde alte unghiuri se deschid ascuțite spre toamnele îngălbenite de invidie, iernile se anunță pe cai albi din care tu vei lipsi. Eu mă pregătesc de izolare-n cochilie
ÎNGROPAT CA UN MELC de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1270 din 23 iunie 2014 by http://confluente.ro/Llelu_nicolae_valareanu_1403474620.html [Corola-blog/BlogPost/349313_a_350642]
-
mister astâmPĂRat. Sub al vântului arcuș, Ieri PĂRea, pe cer de pluș, Că, sub stea torențială, Norii trag o PĂRuială. Prin a lumii ceață deasă Licărește-o-mPĂRăteasă Și-mi pătrunde până-n os Întunericul PĂRos. În instinctul meu de miere Încolțește o PĂRere Și-n cireșii mei tăcuți Cântă greieri disPĂRuți. Janet Nică ... Citește mai mult ParodieîmPĂRat slăvit e PĂRul,Ăsta este adevărul.Nici în struguri, nici în măr,Adevăru-i în răsPĂR.Nu mă suPĂR prea ușor,Nu-s defel PĂRtinitor
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/janet_nic%C4%83/canal [Corola-blog/BlogPost/357243_a_358572]
-
noapte, Lumânare arsă-n șoapte Peste legi. Ca în delțile gândirii, Drept demult uitat al firii Să te-nchegi. Să te guști, să te miroși, În trei părți să te descoși Din rădăcină. Mugur să te-mpăturești, Tăcere să te-ncolțești Cu lumină. Ochi în zbor îmbobocit Dinspre tine la zenit Prefăcând, În elipse siderale, Peste umbr-aceeași cale Încălțând. Citește mai mult De vrei vederi diamantine,Scufundă haosul din tineîn ape peste cer.Ochiul,lin lasă-l să treacăîn ce-i
CRUŢI CRISTIAN by http://confluente.ro/articole/cru%C5%A3i_cristian/canal [Corola-blog/BlogPost/347008_a_348337]
-
Și râul de cuvinte se varsă-n veacul slut. Artur, fiord al apelor liniștite Din ochiul apei cu nori de pleoape Soarele răsare ca un gând mai blând, Când nări de căprioare se mulează-n ape Și-o altă lume încolțește-n gând. Acolo, memoria mea,închisă, umple cu durere un alt gol, Când căprioara a căzut ucisă Trist intră prietenul în simbol. Vulnerabile stări de lună și de soare, Sub care alunecă fregate de idei, Le dedic lui Artur,din
ASCULTÂNDU-MI EUL DETESTABIL de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 300 din 27 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Ascultandu_mi_eul_detestabil.html [Corola-blog/BlogPost/356996_a_358325]
-
al rodirii, nelipsind grâul, vinul, busuiocul, mărul, mirul, florile, sub apoteoza hierofanică între nostalgia Paradisului și Grădina Raiului. Mărul este un simbol al iertării depline. Tradiția spune că în zilele marilor noștrii sfinți Andrei și Nicolae se pune grâu la încolțit, tot un simbol al iertării, al învierii, al mântuirii, dar și pentru ca viitorul an să fie plin de rod. Se mai pun și crengi de măr sau de liliac în apă, urmând să înmugurească sau să înflorească până la Crăciun sau
DACII STAU CU PRUNCUL INVITAT LA CINĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2192 din 31 decembrie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1483176517.html [Corola-blog/BlogPost/379264_a_380593]
-
11 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului CU SUFLETUL ÎN FOC! Sufletul îmi este mereu în foc, Ce mistuitor îmi curge în vene, Nu vreau ca visuri să îngrop, În străfunduri de avene. Oare cine mi-ar interzice, Ca iubirea să încolțească? Timpule să-mi fii complice, Lasă-mi inima să iubească. Nu mai scriu lungi poeme, Să cred că am obosit? Reușesc doar simple catrene, Totuși mă simt mulțumit! Îmi păstrez optimismul intact, Cu care am trecut prin viață, Cu Soarele
CU SUFLETUL ÎN FOC de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1837 din 11 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/mihai_leonte_1452497169.html [Corola-blog/BlogPost/340322_a_341651]
-
băiatul a mâncat fructele împreună cu familia, apoi a semănat sâmburii, pe fiecare în câte un ghiveci. Cu grijă, a așezat ghivecele la scara de la intrarea în casă, de o parte și de alta a ei. Peste câtva săptămâni semințele au încolțit, iar băiețelul avea grijă să le ude la timp. Cu timpul, tulpinițele fragede au crescut, luând formă de copaci, iar copilul le-a plantat în dreptul geamului, de la camera în care dormea. Pomii s-au înălțat și o dată cu ei a crescut
PRINŢESA LIA de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 913 din 01 iulie 2013 by http://confluente.ro/Printesa_lia_floarea_carbune_1372697541.html [Corola-blog/BlogPost/363980_a_365309]
-
urmeze medicină, Lăură Pop a muncit dintotdeauna, cu seriozitate și dedicație pentru a-și împlini visul. În prezent, aceasta este medic titular la Serviciul de Cardiologie Lăură Pop s-a născut la întâi de cuptor 1974, în Craiova. Deși a încolțit în pământ oltenesc, a înflorit în Banat, în orașul de pe Bega, Timișoara. După ce promovează cu succes examenul de admitere la Facultatea de Medicină Victor Babeș, din urbea natală, Lăură se simte atrasă, în primii ani de studenție, de obstretica. Pe
O ROMANCA DIN TIMISOARA TRATEAZA INIMI IN FRANTA. INTERVIU CU LAURA POP, MEDIC CARDIOLOG de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 134 din 14 mai 2011 by http://confluente.ro/O_romanca_din_timisoara_trateaza_inimi_in_franta_interviu_cu_laura_pop_medic_cardiolog.html [Corola-blog/BlogPost/344290_a_345619]
-
așa îi spusese Olimpia fiului ei, cîndva , în tinerețile lor: -Ionele, ce văd ochii mei nu mă înșeală! Știi că Anica se întâlnește cu tactu' în grădină , noaptea? -Ei, măi mamă, ce prostii îți umblă prin minte! Dar, sămânța îndoielii încolțise în sufletul lui Ion, băiat tânăr, aproape un copil; și el și Anica își luaseră soarta în mâini la 19 ani.Fugiseră cu caii pe câmp până dincolo de lume să își unească destinele, căci părinții nu îi lăsau să se
GENŢIANNEBLUE de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 223 din 11 august 2011 by http://confluente.ro/Gentianneblue.html [Corola-blog/BlogPost/348146_a_349475]
-
NINSOARE Autor: Elena Păduraru Publicat în: Ediția nr. 508 din 22 mai 2012 Toate Articolele Autorului Gândul viscolește ninsoarea din mine, sperând să te vadă. Mă umple și rece sub pătura caldă se-ngroapă în sine. Din lacrimi în lacrimi încolțește, spre ziua de soare. Ochii-mi scormonesc s-oglindească aceeași candoare. Referință Bibliografică: Scormonesc în ninsoare / Elena Păduraru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 508, Anul II, 22 mai 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Elena Păduraru : Toate Drepturile Rezervate
SCORMONESC ÎN NINSOARE de ELENA PĂDURARU în ediţia nr. 508 din 22 mai 2012 by http://confluente.ro/Scormonesc_in_ninsoare_elena_paduraru_1337724600.html [Corola-blog/BlogPost/340684_a_342013]
-
trăire este un prinos adus Străbunilor, prin independența milenară a spiritului lor strămoșesc. Petre Țuțea, nu numai că a fost, dar el este și va fi pururea. Fără asentimentul din lăuntru al ființei noastre, ca persoane sau Neam, nu poate încolți nici o marginalizare ori profanare din afară. Lupta împotriva îngenuncherii ca nație și urcușul spiritual pentru devenirea ca ființă mistică a Neamului este stindardul sub care s-a înrolat filosoful Petre Țuțea și Generația sa de aur. Această înflăcărată luptă patriotică
JURNAL CU PETRE ŢUŢEA de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1811 din 16 decembrie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1450234713.html [Corola-blog/BlogPost/369899_a_371228]
-
ori de câte ori au ocazia și... scopul le scuză mijloacele. Nu sunt persoane empatice, ci egoismul le este fără margini, gândurile lor se desfată doar când crează haos în jur, pe care, de multe ori îl plănuiesc minuțios. Când planul unei intrigi încolțește în sufletul cuiva, ferestrele iubirii îi sunt ferecate, iar persoana respectivă nu-și poate găsi liniștea până nu-și vede planul împlinit. Ba mai mult, își va face un obicei și va crea ceartă oriunde va merge, pentru că în viziunea
INTRIGA de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 by http://confluente.ro/Intriga_cornelia_viju_1331665069.html [Corola-blog/BlogPost/348290_a_349619]
-
ridica pentru vecie casă. Atunci să se oprească blestemul când Casa Ta, Doamne, va fi spre mărire, cinstire și laudă. Amin! Și uite așa, credem sau nu credem în blestem, acesta ,,s-a legat”, că de atunci, acolo unde era încolțit un stejar, acesta a început să se usuce. Dacă a fost stejar mare, acesta în scurtă vreme s-a uscat, ,,din rădăcină”, cum le place localnicilor să mărturisească. Ei, localnicii, mai cred în puterea blestemului ridicat asupra satului. De atunci
ŢINUT DE BASM ŞI LEGENDĂ, RENĂSCUT ÎNTRU SPIRITUALITATE ŞI DUMNEZEIRE de VASILE BELE în ediţia nr. 442 din 17 martie 2012 by http://confluente.ro/Manastirea_rohita_tinut_de_basm_s_vasile_bele_1331966161.html [Corola-blog/BlogPost/348282_a_349611]
-
Gabriela Mimi Boroianu , publicat în Ediția nr. 2133 din 02 noiembrie 2016. Efemeride (1) Au spart cuvântul să-i smulgă înțelesul... Frumusețea lui zăcea sfărâmată sub tălpile bocancilor risipită în mii de cioburi... Le-au îngropat sub asfalt așteptând să-ncolțească. Treceau mașinile ca niște mâini ce luau pulsul străzii așteptând ca gestația drumului să-și împlinească sorocul și să sloboadă din pântecul ei poezia. Și s-a-nălțat precum un megalit din fier aproape frumos în hidoșenia lui ocoperită de cărămiziul ruginii
GABRIELA MIMI BOROIANU by http://confluente.ro/articole/gabriela_mimi_boroianu/canal [Corola-blog/BlogPost/379601_a_380930]