855 matches
-
printre răspunsuri. multe palme ridicate spre cer, cuvinte ascunse între pliuri de haine... dulapul trosnește. somnul nu vine. în pat, trupul chircit așteaptă diminețile. zvâcnește dureros. lasă urma pe pătura mototolită de nesomn. cearcăne vii se zbat sub ochi. gândurile încropesc planuri fără noimă. pas cu pas, dezlipesc papucii de covorul verde. cafeaua trezește inima. inima trezește mintea. adorm în sfârșit, privind o pagină în care un poet, își reconstruiește imaginea falsă, din hârtie creponată. colorată. o sabie îi atârnă deasupra
PREA... de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 423 din 27 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364480_a_365809]
-
viață, cel spre splendoarea și trudnicia scenei! Într-o zi s-a lipit de urechea ei genericul unei emisiuni radio, ce-avea să-i croiască drumul și să-i aprindă în inimă jarul unei chemări: „La cererea ascultatorilor”. Și-a încropit un zis „post de radio”, într-un copac de sub streașina casei, în care urca și cânta muzică populară, la cererea vecinilor, copiilor prieteni, bătrânilor satului. Așa s-a ivit la Șicula mica artistă ce-avea să ajungă curând marea artistă
FLORICA BRADU. ÎN ALIPIRE AFECTIVĂ CU CERUL SUFLETULUI… de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1759 din 25 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/364451_a_365780]
-
un loc, aceasta este oglinda perfectă a vremii de acum. Terifiantă platoșa aceasta a vulgarității în care e sugrumată - sperăm că nu pe veci - limba română și sufletul celui care o siluiește fără conștiință în fiecare zi!... Nu poți să încropești la repezeală niște soluții miraculoase drept antidot unic al distrugerii de sine a Ființei umane, care să scoată din bezna infernului hidos sufletele oricum risipite în scrumul păcatului etern. Admirabila definiție a cuvântului OM riscă să devină, astfel, prea curând
ARTA MIZERIEI PE PLANETA BĂSESCU-BOC-UDREA de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362431_a_363760]
-
generalii lui și-au dat seama de greșeala lor față de România, prin pactul Molotov-Ribbentrop și Arbitrajul de la Viena, dar era prea târziu. Cu mare întârziere germanii au descoperit adevăratele intenții și planuri ale lui Stalin și abia atunci încep să încropească planul Barbarossa, era în Decembrie 1940, deci după ticăloasa campanie eliberatoare a Basarabiei și a Bucovinei de Nord. Comparând situația; planul Barbarossa nici nu era schițat când, deja Stalin plasase la Prut, Armata a IX-a, cea mai puternică forța
ELIBERATORUL POPOARELOR de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362447_a_363776]
-
facem o gropiță în spatele pătulului. Am învelit-o în cârpe și am așezat-o cu mare grijă. Totul s-a transformat în joc. Așa cum văzusem și noi pe la înmormântări ne-am apucat de bocit. Din două crenguțe legate i-am încropit o cruce pe care am înfipt-o la căpătâi. Jocul nu s-a oprit aici. Din pământ, nisip și apă am făcut ”colivă”. Am ales cu grijă pietricele închipuind bomboanele. Cu o lingură veche de aluminiu ne-am apucat de
URSULEŢUL DE PLUŞ III. PASĂREA de DANIELA TIGER în ediţia nr. 1150 din 23 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362549_a_363878]
-
Sau o căsuță drăguță. Un cireș am desenat, Ce frumos l-am colorat! Prietene, te rog, servește, Nu te mai linge pe des`te! Ca să-i satur pe copii, Cireșe pot să fac mii. Cum nu îmi place zăbava, Repede-ncropesc livadă. Desenăm și coloram, Glumim și ne bucurăm. Pan’-amiaza o să vină Suntem toți cu burtă plină. Nucul Îmbrăcat stă în lumina Nucul, astăzi, în grădina; Jos la poale, frunză moale Vezi încet, încet, cum moare. Când ciorile poposesc, Cum
AUTOSTRADA COPILĂRIEI de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360908_a_362237]
-
desprind S-adună cerc și iar se-ntind Și bat pământul tropotind, În tact ușor”. Cei mai în vârstă stau mai la o parte privind și ciocnind o halbă de bere sau un pahar cu șpriț de vin de Drăgășani, încropit cu sifon de la Costică Hiru, comerciantul. Din când în când, pe șița de pe case sau prin pomi, se aud gaițele sau se zăresc „cocostârci înfipți într-un picior” ce „dau gâtul peste aripi, tocând din ciocul lor”. În colț, la
OBICEIURI UITATE de ION C. HIRU în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360748_a_362077]
-
Poezii de Ion I.Părăianu CASA PĂRINTEASCĂ Pe vremuri, când își făceau strămoșii case, mergeau cu joagăru-n pădure și-și alegeau din toți stejarii după sprânceană, cum se spune. Puneau la temelie arborii întregi; restul, o încheiau cu ghizduri și încropeau trei cămăruțe din cele mai solide ziduri. La căpriori puneau prosoape, agheasmă și cu bani, să fie binecuvântată și să dureze-n veci ! Să fie moștenită de urmași, cum se cuvine, după una din împământenitele nenumărate legi ! Camerele totdeauna își
POEZII DE ION I. PĂRĂIANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364208_a_365537]
-
Învățătorul, părinții și oamenii din sat erau, cum se cuvine, la fel de respectați. Azi fără tagăt poți să-ți dai cu seama și cu evlavie de un cuvânt - înaltul - că poți purta blestemul strămoșesc de uiți părinții ... , casa ... și tot ce încropește satul. ION I. PĂRĂIANU Referință Bibliografică: Poezii de Ion I. Părăianu / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 945, Anul III, 02 august 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Al Florin Țene : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
POEZII DE ION I. PĂRĂIANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364208_a_365537]
-
un îngâmfat. Ei, și? Am ajuns unde-am ajuns pe merit. Nu e treaba lor. Ba, să știe că m-am ajuns! N-au decât să crăpe de ciudă, dar să mă respecte. Însă, nu se știe ce-nvârtesc. Poate încropesc de-o afacere cu ei. Doar am fost colegi. Așa gândea, stând cu ochii închiși și capul dat pe spate, înfundat în tetiera spătarului. --La ce vă gândiți, domnu’ Zamfirescu? Nu coborâm să vizităm tarabele? Să vedem cum e piața
TRANDAFIRUL SIRENEI-3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1754 din 20 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368249_a_369578]
-
nedumerire, dar vei înțelege foarte repede. Ești un băiat isteț ! Își duse mâna stângă la barba lungă, și-o netezi cu palma de câteva ori, după care continuă: - Ești unul dintre cei aleși. - Ales... pentru ce... anume ? reușii eu să încropesc câteva cuvinte, urmărind cu atenție fiecare mișcare a interlocutorului meu. - Pentru Marea Finală, firește ! Nu mă întrerupe ! Timpul ne presează pe amândoi, tu nu-ți dai seama de asta, dar eu știu. Sufletul tău încă se mai zbate între plus
COMPLEXUL „ÎNGERUL MORŢII” de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1553 din 02 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367979_a_369308]
-
ei. Înainte să se aștearnă lucrului, scotea din straiță o săpăligă miniaturală, făcea o adâncitură mică în pământ, cu diametrul unei tingiri. Mai apoi, cât ai zice pește, dintr-o mână de frunze uscate și câteva surcele de pe sub pometul curții, încropea un foc cât să-și încălzească vasul și bucățica de cositor. După ce isca izvor de căldură, își petrecea poalele pe sub picioarele îndoite și lua poziția nomazilor de mereu, rânduiți în jurul focului. Își mai scotea te-miri-ce scule cu care să pregătească
SPOI’TINGIRI, PRETINO! de ANGELA DINA în ediţia nr. 1591 din 10 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/368049_a_369378]
-
alte hârtii, au fost aduse de cineva, după moartea autorului, puse într-un sac, fără nici o ordine, fără numerotare, încât maicile de la Diaconești în frunte cu monahia Antuza Diaconu, au avut foarte mult de lucru până ce le-au ordonat și încropit în lucrarea de față, fiind nevoite să se orienteze după titluri, urmărind evenimentele descrise în concordanță cu istoria închisorilor prin care autorul și alți eroi ai memoriilor au trecut. Din toate relatările despre închisori, din toată investigația psihologică a atâtor
IOAN IANOLIDE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367337_a_368666]
-
se arătară semețe cele două movile ciudate (care au dat nume satului Movileni), crescute prin te miri ce mister, căci unități geomorfologice nu puteau fi. Specialiștii în istoria antică presupun că ar fi necropole aparținătoare culturii Cucuteni. Ostașii români își încropiseră în coama lor, în vara lui 1944, un punct de observație și un locaș pentru un tun de calibru ușor sau pentru o mitralieră. Sub tirul unui vânt iernatic - dinspre Răsărit, firește -, întârziat parcă anume pentru noi, ca să ne declanșeze
SUNT ŞI EU ÎN CETATE (VIII) – PEREGRINI PE URMELE CELOR CARE AU RĂSPUNS LA COMANDA “OSTAŞI, VĂ ORDON [Corola-blog/BlogPost/367470_a_368799]
-
în Bucovina ca funcționar vamal pe timpul stăpânirii austriece. Acolo s-a căsatorit cu Elisabeta Cornea, străbunica lui Corneliu Codreanu. Pentru a fi consecvenți cu politica lor xenofobă, Corneliu și tatăl său, Ion Zieliński Codreanu, au depus eforturi pentru a-și încropi o origine neaoș-română, reclamându-se a se trage dintr-o veche familie de răzeși, numele de Zelea revenind de la zale, și nu de la Zieliński . După absolvirea cursurilor școlii primare la Iași și Huși (1912-1916) s-a înscris la Liceul Militar
UN PERSONAJ DE LEGENDĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 207 din 26 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366877_a_368206]
-
crucea până la venirea sorocului... Cu cel din urmă, care mi-a povestit totul de „pregătirea” ta de a începe „urcușul stelar” și a te pierde în pulberările universului dumnezeiesc (a fost martort direct, de data asta fără țâfnă!) plănuisem să încropim căteva rânduri de aducere aminte, în memoria sufletului tău bun și neînțeles. N-a mai apucat să se țină de cuvânt și nu datorită lui. Domnul l-a vrut lângă El! Am mai rămas eu, să îndeplinesc această proiecție, până la
SCRISOARE CĂTRE ION (DOREL) ENACHE-ANDREIAŞI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366859_a_368188]
-
participanți) în laboratorul intim al unui mecanism greoi, negresat, complicat și unde erau inițiați vlăstarnic (și slugarnic) membrii viitoarei elite conducătoare și unde, se credea, se „coc” deciziile mature, viguroase, responsabile și salvatoare (la o adică!), omnisciente și atotcuprinzătoare. Să încropim dară premizele situațional-instituționale ale temei noastre: prima, Dreptul la întemeiere a unui stat, a instituțiilor sale. nu este un drept natural. Este un drept derivat din convenții. Ne-o spune, ca nimeni altul J.J.Rousseau, în „Contractul social” sau „Principii
ESEU DESPRE PUTERE (I) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366891_a_368220]
-
în stânga și dreapta - când șefii ierarhici au nevoie de o „vuvuzelă” de criză (de popularitate !?) - acuratețea și echilibrul viziunii integratoare a spectrului politic căruia pretinde că-i aparține (adăugând și ceva pe deasupra), insuflă „masei” prosternate și aproape abulice abureli axiomatice, încropite la repezeală și oportun dintr-un melanj conceptual și sistemic, din care se „servește” și slobozește copios citate pentru gură cască, din opera gânditorilor la modă. Speră să cucerească, să inducă și chiar să exalte sensibilități, să contureze și să
RISC DE SIMULARE POLITICIANISTĂ... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 212 din 31 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366966_a_368295]
-
cai. Catârul, măgarul, capra și oaia sunt la ele acasă. Și totuși, oameni acelor sate par cei mai fericiți locuitori ai pământului. Cu totul altfel arătau chiar și în antichitate satele de la câmpie. Erau ticsite de oameni locuind în case încropite din piatră, căci lemn era prea puțin în Armenia. Erau sate de oameni harnici, pricepuți cultivatori de grâu, orz, secară și mei, dar și de felurite legume : napi, varză, sfeclă, ceapă, usturoi. A mai dat Cel de Sus un mare
CETATEA DE LUMINĂ (1) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1565 din 14 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367529_a_368858]
-
și caraghioslâcuri și joci tontoroiul pe supărarea și mormintele altora” și mi l-am alungat de îndată, spunându-mi că nu e decât o fantasmă dintr-un joc al minții „plecată cu sorcova” pe care fără să vreau l-am încropit amintindu-mi de cine știe ce rezonanțe și echivalențe românești și pe care l-am repudiat tot la fel de repede, gânduri și poziții aflate în contrapunere cu normalul - tocmai spre a te poziționa și judeca prin prisma ambelor părți și din noroc, șansă
ALCATRAZ-UL DESTINELOR NOASTRE!... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 174 din 23 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367024_a_368353]
-
că nu „se întâmplă nimic” și care își pierduse (de mult) credibilitatea. Și căruia, iată, tineretul studios îi surprinsese scăderile, că participarea acestuia pe bază de voluntariat în taberele de muncă studențești s-a făcut din nevoia regimului de a încropi un fel de „model Tripșa” (din industria furnalelor anilor 1950) pentru întreaga societate, pentru tineretul studios cu deosebire. Acesta, se constata în documentele (de partid și de stat, singurele de altfel) devenise, în ochii guvernanților, apatic, dornic de permanente escapade
FRONDA ŞI CĂTE CEVA DESPRE LAŞITĂŢI... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 192 din 11 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367096_a_368425]
-
treilea moment care mi-a stârnit curiozitatea de a știi mai mult despre atâtea câte se petreceau și zvoneau, îmi va fi stârnit de un contact „exterior”, de o realitate existentă aevea (nu departe de granițele de vest ale României), încropită într-un melanj ludic al unor băiețandri de țară la marginea unei seri de sfârșit de octombrie 56, pe o bancă în fața porții, când, vorbind fel de fel, niște „percepții extrasenzoriale” păreau a se fi năpustit asupra simțurilor, potopindu-le
ÎNCEPUTURILE LECTURII ŞI CUM ÎŢI VINE POFTA DE EA ... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 159 din 08 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367214_a_368543]
-
oasele, oameni buni, mângâiați-le, mai ales, în târziile ierni ale voastre, căci ele vă sunt aici, pe pământ, cele mai sigure mărturii ale timpului vostru... Și amăgiți-vă arar - vă este permis în iernile voastre târzii - că veți supraviețui încropindu-vă osuar și în... propriile poezii! 05.01.2014 Referință Bibliografică: ÎN IERNI TÂRZII... / Gheorghe Pârlea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1103, Anul IV, 07 ianuarie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Gheorghe Pârlea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
ÎN IERNI TÂRZII... de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1103 din 07 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363680_a_365009]
-
invadatorilor. Nu erau - scrie în aceeași gazetă din primăvara anului 1915 - decât 22 de cazaci călări, cari intrară, venind dinspre Hatna, în Gara Ițcani”. Patru cazaci au pătruns pe strada Burdujenilor până la bariera de la frontiera română și au încercat să încropească un dialog cu ostașul care stătea de santinelă dar acesta, îndreptând arma către ei, „i-a invitat să-și caute de treabă”. Cazacii s-au concentrat apoi la capătul podului spre Suceava și, peste puțin timp, urcau „pe drumușorul ce
CAZACII, LA SUCEAVA de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 76 din 17 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349108_a_350437]
-
Valul o izbea și o făcea să se legene și să sune ușor. Mi-a venit să râd. Biata mea lopățică! La ce mi-ar mai folosi acum? Am lăsat-o acolo unde era și m-am dus să-mi încropesc un culcuș. Și să aștept, să aștept... — Ce? — Iar întrebi? Ți-am mai spus o dată. Aștept să uite vraciul. Să mă uite. Aștept de o sută de ani. Părinții mi-au pierit între timp, nici n-am avut curajul să
EUGEN DORCESCU, PORTIŢA VISELOR de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349392_a_350721]