643 matches
-
chiar din partea lui Plutarh 3. Mai Întâi, trebuie să spunem că nu avem alte lămuriri asupra identității personajului decât cele cuprinse În dialog (adică foarte puțin: este lacedemonian, Întors tocmai dintr-o călătorie În Egipt și În țara troglodiților, se Îndeletnicește cu studiul istoriei „În ideea că aceasta oferă subiecte filosofiei a cărei Încununare, după propria lui expresie, e teologia” (410 b). Există mai multe elemente care ne Îndeamnă să credem că felul În care Cleombrotos este „taxat” de către unii exegeți
[Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
ditamai încăierarea în ceata de nomazi. Unii dintre bărbați voiseră să-l ducă înapoi, căci, spuneau ei, se repeziseră la o îmbucătură prea mare pentru gurile lor. Nu era vorba de principiul mușcăturilor din corpul social exterior, cu care se îndeletniceau dezinvolt, ci doar de alegerea prea vanitoasă a prăzii. Își dădeau seama ce amenințare formidabilă plana asupra șatrei din cauza îndrăznelii fără precedent a acelui act, ce atacase nechibzuit de frontal tihna unei familii de vază din Navarra. A da crezare
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
de luciditate rarefiată anestezic. El nu făcea parte din mașinărie, ci fusese introdus pe furiș în ea de Pasife. După consumarea actului, Dedal îl găsi înauntru, leoarcă de sudoare, lacrimi și sânge; puse faptul pe seama magiei cu care regina se îndeletnicea curent. Nu înțelese pe deplin sensul celor petrecute decât după ce se închise el însuși în vaca de lemn păstrătoare de amprenta sonoră a grozăviei. Domnea în ea liniștea profundă a foselor marine abisale, la care zbuciumul stihiilor nu răzbește; regina
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
unei întregi zone aflate în apropierea unei conducte importante de combustibil, o sursă informală și ilegală de venit, mai mult sau mai puțin importantă, a reprezentat-o așa-numitul furt de combustibil „de la conductă”. Faptul că mulți săteni s-au îndeletnicit cu asemenea practici este recunoscut de oameni, într-un mod mai mult sau mai puțin voalat. Uneori sunt identificate în mod specific anumite persoane, bănuite că s-ar fi îmbogățit din asemenea practici, ulterior devenind așa numiți „privatizați ai satului
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
și sârguința spre a să înființa folosul pe care Epitropia așteaptă de la a dumitale lucrare, prin informarea (sic!) de vrednici tineri moldoveni în deosebite științe și meșteșuguri aducătoare de folos și cinste pământului, nefiind volnic d<umnea>ta a te îndeletnici, fără voia Epitropiei, cu alte lucrări străine însărcinării d<umi>tale"7. Ar fi de reținut, așadar, pe de o parte, faptul că postul sau funcția ce i se încredințase ținea de un proiect mai amplu al guvernului moldav, a
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
în cuprinsul unui foileton serial, a fost destul de greu "a îndupleca pe tineri la învățarea manufăpturilor și se poate zice că prin osteneală herculică s-au pus în mâna lor un ciocan pentru lucrul făurăriei; căci, din vechime, moldo-românul se îndeletnicea numai cu arme, lucrarea pământului sau păstoria, lăsând toate artele și îndeletnicirile manufăpturii, ca și romanii, străinilor și sclavilor, care aici se reprezentau prin țigani"33. Chiar în cuvântul de deschidere a sesiunii anuale din 1840 a Obșteștii Adunări, domnitorul
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
ar hrăni numai cu ținerea vitelor. Unde se lucrează minele, acolo e mulțime de oameni, cari lucrează la scoaterea, topirea și <la> feluritele operații a<le> metalurilor, află a lor hrană și substenție pe lăngă acești mulți proprietari, cari se îndeletnicesc cu lucrarea minelor, nu numai că trăiesc din producția acestora, dar încă mulți dintre dânșii fac și însămnătoare stări și, în acest chip, înmulțesc numărul cetățenilor înavuțiți a<i> țărei. Între lăcuitorii acestor politii muntenoase se află o mulțime de
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
ave sigură vânzare în alte țări lipsite de minerii. Cât de mult pot mineriile a spori înavuțirea unei țări pe tot anul se vede din următoarele arătări statistice care înfățoșază anuala producție de metaluri a mai multor staturi ce se îndeletnicesc cu minerii. După o sigură socoteală, producția de aur a Transilvaniei în anul 1827 au fost de 1.560 marce; 1 marcă = 15 țentnari 60 funți sau 468 ocă de aur. Ungaria au produs tot în acest an 1827 o
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
din protivă, neavând noroc, poate cheltui mai multe mii de galbeni și totuși să nu câștige nimic. Mineriile nu atârnă numai de la industrie, ca celelante meșteșuguri și fabrici. În această privire, este de trebuință și potrivit ca, acelor ce se îndeletnicesc cu mineriile, să li se deie din partea statului deosebite privileghii și slobozenii, spre a îndămâna a<le> lor întreprinderi și a face ca să înflorească minele în țară. 3. Lucrarea minelor foarte mult se îndămânează dacă, spre cercetarea munților și spre
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
Înainte de cădere”267. Uriașa responsabilitate, greutatea misiei dar și cinstea și prețuirea de care se bucură cei care au răspuns chemării lui Dumnezeu pentru a Îmbrățișa această artă au fost evocate succint de către același Sfânt Părinte : „Toți cei care vă Îndeletniciți cu medicina știți că chemarea voastră Înseamnă grija față de om. Și mi se pare că cel care pune știința aceasta Înaintea tuturor celorlalte Îndeletniciri, cărora Își poate Închina omul râvna, și‑a găsit judecata cuvenită și nu s‑a depărtat
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
Pe Pavel îl dor șalele. Dar toate astea pălesc în fața sublimului tablou de familie înfățișînd șase primari de sector încinși cu eșarfe tricolore, filmați abundent pe post de patroni fizici și spirituali ai loburilor și așilor. Domnul prefect Oprea se îndeletnicește uneori cu tenisul și se zvonește că s-ar pricepe. Edilii sectoarelor n-au încotro, așa că vor trebui să-și însușească și ei pînă mîine terminologia de specialitate. Quinze-zéro. Avantage la Roumanie. Egalité. Cu asta e mai simplu, scria și
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
pâinii. Fructele se așezau pe vatra fierbinte, pe o lesă din nuiele sau pe frunze de leuștean ori de varză. Când se răcea cuptorul, fructele se scoteau afară, unde se uscau la soare. În satul Tarnița, familia Miron, care se îndeletnicea cu olăritul, obișnuia să usuce prunele direct pe cuptorul de ars oale, după stingerea focului. Perjele se uscau în cuptor sau pe lojnițe, prin uscare și afumare. Pentru instalarea unei lojnițe, se săpa o groapă într-un mal și se
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
la stupi CĂRĂUȘIA Această ocupație s-a practicat de localnici pe trasee ce duceau către orașele mai mari precum Bacău, Bârlad, Tecuci, Galați sau la târgurile apropiate: Podu Turcului, Stănișești sau Gloduri, mai ales toamna și iarna. Oamenii care se îndeletniceau cu cărăușia mergeau în aceste orașe sau târguri ducând cu carele cereale și alte produse alimentare și aducând la întoarcere mărfuri pentru prăvăliile sătești (pește, petrol, sare ș.a.). Căruțele greoaie cu loitre și oiște din lemn străbăteau cu greu prin
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
mistreți, căprioare, vulpi, lupi și iepuri. În impresiile unui călător străin care vizita aceste meleaguri prin secolul al XVIII-lea, era consemnat: „în râuri și mlaștini și pe câmp se află din belșug păsări de văzut, dar locuitorii nu se îndeletnicesc cu vânătoarea, fiind ocupați cu alte treburi: ară, pasc vitele, fac unt, cresc albinele și altele...” În contrast cu aceste informații, pe la 1788 se menționa că țăranii vânau în Moldova cam 20.0000 de iepuri. Reglementarea vânătorii în Moldova s-a făcut
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
poate fi explicată prin faptul aici există loc bun pentru modelarea vaselor și o sursă de apă în apropiere (Berheciul). Așa se poate explica că în satul Tarnița, până prin anul 1972, familiile Miron Ion și Sofronea Ion s-au mai îndeletnicit cu olăritul, meserie dispărută astăzi. În anul 1975, cu ocazia arăturilor de primăvară, a fost descoperit de către mai mulți locuitori ai satului Bărboasa, un tezaur alcătuit din 49 de denari romani imperiali. Locul unde a fost descoperit tezaurul se află
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
târziu pentru a porni către India pe mare, am preferat să rămânem câteva luni la Șiraz, practicându-ne profesia 101 și așteptând iarna, anotimp care este mult mai propice călătoriilor spre Lahore. Am profitat de acest răgaz pentru a ne Îndeletnici cu studiul limbii persane, deoarece stăpânirea ei ne-ar fi facilitat angajarea 102. Dar, fiind mai tot timpul rău tratați și jefuiți, nu am putut rămâne aici prea multă vreme, considerând, prin urmare, că ar fi mai bine să pornim
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
dar acum se arăta foarte fericită pentru faptul că fusese Împiedicată de la acest gest148. Ranjit Singh mi-a adus la cunoștință că dr. Allen (guvernatorul de origine americană al Gujaratului 149), fiind În cetate, căuta pe căi lăturalnice să se Îndeletnicească cu practicarea alchimiei 150. Nu mi-am putut stăpâni râsul la ideea că acesta se aștepta să transforme metalele obișnuite În aur, de vreme ce se dovedi că nici măcar transformarea mercurului În argint nu era posibilă. Ulterior, afirmațiile mele s-au verificat
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
Palanchinul care transporta rămășițele lui Ranjit Singh avea perdelele trase la o parte, În timp ce lecticile soțiilor sale erau acoperite, respectându-se astfel Întru totul maniera În care călătoreau și În timpul vieții. Ministrul mergea alături de palanchinul stăpânului său, regele, și se Îndeletnicea cu alungarea muștelor din preajma celor adăpostite În el, arătându-și astfel respectul față de maharajah. Când procesiunea ieși afară din cetate pe poarta Delhi, din fortul și de pe meterezele orașului au fost trase numeroase salve de tun ca ultim omagiu adus
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
6 Apostolic spune: "Episcopul (...) să nu ieie asupră-și lucruri lumești; IAR DE NU SĂ LE DEPUNĂ"; Canonul 81 Apostolic: "Am zis că nu se cuvine episcopului sau prezbiterului să se deie pre sine în ocârmuiri publice; ci să se îndeletnicească în lucrurile bisericești. Deci, ORI SĂ SE SUPUNĂ a face aceasta, ORI SĂ SE DEPUNĂ; căci nimeni nu poate sluji la doi domni, după dumnezeiasca poruncă"; Canonul 11 al Sinodului local din Constantinopol (861) stabilește: "Pe prezbiterii sau diaconii cari
[Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
Diaconul, lumești purtări de grijă să nu ia asuprăși, iar de nu să se caterisească". Iar Pidalionul spune în tâlcuirea acestui Canon: Nu este iertat celor preoțiți (ori sfințiți) a se împletici pe sineși în lucruri lumești, ci să se îndeletnicească la Dumnezeiasca slujbă a făgăduinței lor, și să păzească mintea lor slobodă de fieștece turburare și zarvă lumeacă". Canonul 7 al Sinodului al IV-lea Ecumenic: "Cei ce odată în cler s-au rânduit, și monahi, am hotărât, ca nici
[Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
11, Primul și Al Doilea Sinod: Dacă vreunul dintre ei (clerici) ar întrebuința lumești dregătorii (...), să se izgonească din ele". Canonul 81 Apostolic: Nu se cuvine Episcopul, sau Presbiterul a se pune pe sineși în ocârmuiri publice, ci să se îndeletnicească la trebuințele bisericești. Deci ori să se supună a nu o face acesta, ori să se caterisească. Că nimenea poate sluji la doi Domni, după Dumnezeiasca poruncă". Iar Pidalionul spune în tâlcuirea acestui Canon: "Și canonul acesta, asemenea cu cel
[Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
cu cel al 6-lea, oprește pe cei Ierosiți a nu se împletici în lucruri lumești, zicând: Nu se cuvine Episcopul, sau Presbiterul, a se pogorî pe sineși în POLITICEȘTI și lumești purtări de grijă și ocârmuiri, ci să se îndeletnicească în slujbele și trebuințele Bisericii". Canonul 10 al Sinodului al VII-lea Ecumenic: "Nu este lor (clericilor) iertat a primi asuprăși purtări de griji politicești și lumești, ca unii ce sunt opriți de a face aceasta de Dumnezeieștile Canoane". 13
[Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
continuă să strige în auzul tuturor adevăruri care aduc disconfort și iritare. Dar scriitorul își asumă antipatia odată cu rolul său. - Lectura previne. Oamenii nu pot trăi fără întrebări filosofice. Filosofia este catalogată de cei mai mulți ca pierdere de vreme. Să te îndeletnicești cu chestionarea lumii, să sapi în tine întrebări aparent fără răspuns, să-ți amâni acțiunile prin această frenatoare îndeletnicire!... Filosofia însă, chiar dacă a cunoscut contestări, nerecunoașteri, ironii din partea simțului comun, nu a murit nicicând. Se manifestă ca un domeniu de
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
ursarilor care duceau o viață nomadă și Își câștigau existența În principal dând spectacole cu urși dresați de ei. Pe lângă această ocupație de bază ei mai confecționau ciururi și diverse obiecte mărunte din fier (cuie, topoare, broaște etc) sau se Îndeletniceau cu creșterea catârilor. Începând din perioada interbelică, numeroase alte meserii au fost de asemenea practicate de rromi, printre care confecționarea sitelor, olăritul, morăritul, extracția pietrei sau a sării, confecționarea de obiecte din os, comerțul cu flori, cu cai, sau cu
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
din caolinit, Întrebuințată În industria ceramicii, a hârtiei, a sticlei, În medicină etc. Știați că... - În marile orașe din România sunt străzi care poartă numele de ”cărămidari” și pe care au locuit și, Încă mai locuiesc, neamul rromilor care se Îndeletniceau cu această ocupație. În orașul Iași, În cartierul Galata, este o astfel de stradă care se numește ”Cărămidari”, unde rromii exploatau argilele din dealul Galata și foloseau, În trecut, apa din râul Bahlui și pârâul Nicolina. În București este cunoscută
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]