433 matches
-
speră să rămână în istorie cu atacuri subterane !! întreb: "în ce pom cu multe roade nu se aruncă cu ceva?" sau "Neputând să te ajungă crezi c-or vrea să te admire ?" (M. Eminescu) în cartea TVV 15... explozia... (lăudată îndestul) am demonstrat că în centrul curentului cultural informațional, de la Vaslui, unic și irepetabil, Grupul nostru de presă a fost făclie și purtător de cuvânt. Poate fi mândrie mai mare? Vor veni alții puși numai pe câștig și vor accentua concurența
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
și vite, dar puțin loc pentru culturi agricole. Este interesant de consemnat faptul că, numai cu 13 ani mai târziu, în anul 1816, satul apare cu o parte de teren donat din moșia răzeșească, cu vii și loc de hrană îndestul, respectiv terenul de la hotarul satelor Oțelești și Antohești, teren ce se întinde până la Râpa Rotarului. Între moșiile satelor învecinate se aflau hotarele, marcate cu pietre de hotar, care erau niște grămezi de pământ împrejmuite cu gard rotund de nuiele sau
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
spune Eliade În 1978!) regăsirea acestei case, el preia actul autoritar al interdicției lui Dasgupta, rezultat dintr-o aceeași dezechilibrare a normei pe care o impun aceste gazde inițiatice. O frugală indicație din final - „viața mea a fost și așa Îndestul de Încercată, În urma tainelor pe care dna Zerlendi m-a Îndemnat să le cercetez” (106) - trimite, Într-un fel, la telegrama lui Dasgupta de la Roma și la posibilitatea reîntâlnirii după atâția ani, căci o „viață Încercată”, În urma descoperirii secretului lui
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
urât etc.). În funcție de sintagma în care intră, termeni precum frumos, urât, încet, adânc etc. pot fi adjective: „Un mort frumos cu ochii vii/Ce scânteie-n afară” (M. Eminescu, I, p. 170) sau adverbe: „De te rogi frumos de dânsul/Îndestul e de hain.” (M. Eminescu, p. 109) La nivel morfologic identitatea specifică a adjectivului rezultă din dependența variabilei din structura bipolară a cuvântului de categoria gramaticală a intensității, categorie gramaticală proprie, și de sensurile de gen, număr și caz ale
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
lexico-gramaticală cu adjective: corect, frumos, voios, dublu, triplu, îndoit etc.: volum dublu/„I-a dat dublu înapoi”, efort îndoit/„I-a plătit îndoit.”, „Vis frumos avut-am noaptea” (M. Eminescu, I, p. 80) $adjectiv$$/„De te rogi frumos de dânsul,/Îndestul e de hain...” (Ibidem, p. 109) $adverb$$. Caracterul adverbial al actualizării acestor termeni este marcat, pe de o parte, de natura totdeauna verbală (sau adjectivală) a regentului, pe de alta, de invariabilitatea lor în funcție de gen, număr și caz; se deosebesc
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
bătrân pe cine caută.” (M. Sadoveanu) Enunțuri interogative retorice Sunt enunțuri sintactice care se caracterizează printr-o contradicție între prezența unei intonații ascendente, interogative, sau a unor elemente interogative în planul expresiei și caracterul asertiv al planului semantic: „Nu ești îndestul de smerită, îndestul de chinuită, îndestul de sfâșiată?” (Al. Russo), „Și într-adevăr dacă în limbă nu s-ar reflecta chiar caracterul unui popor, dacă el n-ar zice oarecum prin ea: așa voiesc să fiu eu și nu altfel
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
caută.” (M. Sadoveanu) Enunțuri interogative retorice Sunt enunțuri sintactice care se caracterizează printr-o contradicție între prezența unei intonații ascendente, interogative, sau a unor elemente interogative în planul expresiei și caracterul asertiv al planului semantic: „Nu ești îndestul de smerită, îndestul de chinuită, îndestul de sfâșiată?” (Al. Russo), „Și într-adevăr dacă în limbă nu s-ar reflecta chiar caracterul unui popor, dacă el n-ar zice oarecum prin ea: așa voiesc să fiu eu și nu altfel, oare s-ar
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Enunțuri interogative retorice Sunt enunțuri sintactice care se caracterizează printr-o contradicție între prezența unei intonații ascendente, interogative, sau a unor elemente interogative în planul expresiei și caracterul asertiv al planului semantic: „Nu ești îndestul de smerită, îndestul de chinuită, îndestul de sfâșiată?” (Al. Russo), „Și într-adevăr dacă în limbă nu s-ar reflecta chiar caracterul unui popor, dacă el n-ar zice oarecum prin ea: așa voiesc să fiu eu și nu altfel, oare s-ar fi născut atâtea
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
său un neplăcut sunet și, în loc ca neastâmpărata mediocritate (ci cu puțin talent) să geamă pentru toate aceste sporiuri, pentru că înaintea ei să strâmtorează neîncetat câmpul geniei, adevăratul om literat, petrecându-l cu ochi sigur, va vedea că rămân lui îndestule prilejuri de a înălța acolo câte un monument. * * * Vreau să insist asupra acestei prime figuri a angajamentului afectiv în literatură recurgând la un text clasic. Spinoza este cel care a reflectat asupra imitației de afecte și asupra rivalității în structurarea
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
a gândi și Înțelege binele și răul, ci mai cu seamă a-l Însuși și a-l practica prin voință. „Omul Întreg” - ființa morală - este În egală măsură rațiune, sensibilitate și voință. Numai astfel, el poate depăși ipostaza, ea Însăși Îndestul de Înaltă din punct de vedere moral, descrisă de Îndemnul „Ascultă-ți propria conștiință!”, pentru a se supune imperativului cu mult mai Înalt „Fii o conștiință!” Preocupări etice românești cu privire la formarea conștiinței morale Filosofia autentică - ne spune Husserl - este un
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
Năsturel. Învățăturile... vor declanșa cea mai lungă și mai întortocheată dezbatere din exegetica noastră literară. Ca și în alte cazuri, timpul modern a descoperit în etape (versiunile în română, slavonă și greacă) această scriere, cap de serie cu o istorie îndestul de complicată. Treptele acestei cunoașteri - o lungă dispută în jurul „chestiunii homerice” a literaturii române vechi cum o numește Dan Zamfirescu - au constituit tot atâtea prilejuri pentru configurarea și revigorarea periodică a controverselor în legătură cu drepturile de proprietate ale lui N.B. asupra
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288381_a_289710]
-
atât mai important este să o poți face astăzi, într-o epocă a informației globale. Informația înseamnă putere, iar tehnologia modernă transmite informația pe un spațiu mai întins decât oricând în istorie. Cu toate acestea, conducătorii politici nu au cugetat îndestul la felul în care s-a schimbat natura puterii și cu atât mai puțin la cum să integreze dimensiunile blânde în strategiile lor de exercitare a puterii. Ce înseamnă puterea? Puterea este precum vremea. Cu toții depindem de ea și discutăm
by Joseph S. Nye, jr. [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
grija evenimentelor? Putem lăsa la voia Întâmplării ceea ce a fost visul nostru de veacuri, ceea ce a fost idealul către care ne-am Îndreptat pașii? - era Întrebarea. Nu! - era răspunsul unui exponent al epocii. Unirea s-a Întâmplat, dar nu e Îndestul, ea trebuie Întărită. Orașele, districtele, provinciile s-au unit; mai trebuie unite sufletele, cugetele, inimile, iată ce avem de făcut!” O cultură În luptă cu imperiile și metropolele occidentale, culminând cu independența (În 1877) se Încheia acum (În 1918) negreșit
Prelegeri academice by Alexandru Husar () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92344]
-
însă vădit este că nu în toate județele am ajuns a aduce aceleași servicii și în genere pare să fie o tendință generală ca județele să se bizuie mai ales pe centru pentru a obține fondurile necesare fără a căuta îndestul de a-și asigura veniturile (...) Noi anul acesta am făcut sacrificii peste măsură de mari dând: (...) 122.000 (de lei n.n.) pentru Vaslui; 1.000 la Bârlad (...)”. Mai departe, în acest fulminant și îngrijit discurs care ne-a rămas la
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
cel moral aplicat după obiceiurile pămîntului nostru; va coprinde încă bucățile dramatice ce se vor reprezenta în teatrul național cît și în cel strein; Critica actorilor rumâni în rolele lor. Afară de aceasta, cînd articulele mai sus arătate nu vor fi îndestule a umplea colonele aceștii foi; atunci se vor culege materii și din alte gazete de teatru ale Europii întru a ceea ce privește spre înaintarea teatrului și alte asemenea. Redacția aceștii foi se va face în Comitetul filarmonic. Sînt rugați dară
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
vocală și scopul aciștii școli să fie a pregăti tineri prin cari pe de o parte să putem avea un teatru și pe de alta să se intruducă și să se întinză în prințipat muzica vocală. Amatori s-au aflat îndestui spre a se numi soți, și prin a lor dărnicie plină de rîvnă s-a și adunat o sumă de bani cu care să se poată acoperii toate cheltuielile spre aceasta. Numele amatorilor și sumele ce au dat se vor
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
prin alte intervenții orientative, îi precizează tot mai hotărât obiectul propriu și funcția-i constructivă. Incă din 1838, când în “Alăuta românească”, introduce, pentru judecata literaturii, o rubrică nouă, intitulată “Critica”, Kogălniceanu consemnează “Mărimea foaiei noastre nu iartă să vorbim îndestul de toate cărțile ce ies azi în România”. O asemenea perspectivă o descoperim în judecățile critice din cuprinsul revistei “Dacia literară”. Adăugate celor din “Propășirea” și” România literară”, ele înlesnesc, prin acumulare, saltul pe care abia deceniul al șaptelea îl
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
fost băgat de seamă târziu de omul care simțise deja răsuflarea, ba chiar și vântul pe care-l aduna În pânzele corăbiei ori În aripile morii. La urma-urmei, un metru cub de aer cântărește totuși 1,29 kg... Dovedindu-se Îndestul de „consistent“ pentru a permite păsării, ba chiar și reptilelor mezozoice să zboare. Și, din păcate, și avioanelor care au bombardat Jugoslavia. Și tot destul de consistent pentru a ne apăra de ploaia neostoită de bombe cosmice, meteoriții, pe care frecarea
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
ascund, afundându-se. Aerul se limpezește, iar temperatura sufocantă scade. Și apar mamiferele, iar În vârful piramidei, curând și omul... Procesul de dosire a carbonului continuă și astăzi, dar mai Încet, căci bioxidul de carbon e doar de leac, dar Îndestul ca să susțină evoluția. Doar că omul a constatat că lemnul oferit de o pădure tot mai mică e insuficient pentru a-l face și lemn de foc, și mangal pentru fierul săbiilor și tunurilor, descoperind cărbunele. Apoi, pentru setea vitezomană
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
și veniți aici pe căpătuite s-au înlocuit cu oameni probă; contingentul cel mare isvorăște din foștii sergenți și sergenții furieri liberați"731. În aceste condiții, jurnaliștii afirmă că "nu putem de cât să aprobăm această măsură, căci ea (...) înlocuiește îndestul găurile simțite în această slujbă administrativă, și dă un mijloc onorabil de existență celor cari au slujit țărei"732. De asemenea, redacția săptămânalului "Dunărea de Jos" din Tulcea remarca faptul că "în județul Tulcea fiecare comună are școala ei construită
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
lui martie 1881, a fost prezentată situația revendicărilor cercurilor politice de la Viena, concluzia fiind că „Austria vrea să ne umilească”. Toată lumea, de la conservatori prin glasul lui Alexandru Lahovari, care declarase În Cameră „această Dunăre e a noastră; am plătit-o Îndestul În trecut, căci au fost secole În care ea a dus la mare mai mult sânge românesc decât apă...”, până la liberali, care, prin glasul lui Dumitru Brătianu, declarase În mai 1881, În calitate de prim-ministru că „poartă În sânge dragostea
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
țării și a lua măsurile legislative neapărate pentru vindecarea suferințelor ei. Sunt acuma cinci ani de când se aplică noua Constituțiune. Acesta este un timp foarte scurt în teorie; iar în practică, când lucrurile merg rău, cinci ani de anarhie sunt îndestul pentru a dezorganiza și a pierde o țară întreagă. Cine ar putea zice că aceasta este o exagerare? Oare nu am văzut momentul unde principele domnitor era să părăsească tronul, fiindcă licența și anarhia domneau în țară? Oare Puterile mari
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
batjocurile făcute prin presă să fie judecate nu de juriu, care le achitează totdeauna și agravează prin aceasta încă injuria făcută persoanei atacate, ci să fie judecate de tribunalele corecționale, ca în țările civilizate. Pentru ca să adopți această măsură binefăcătoare, este îndestul să vă amintiți atacurile infame făcute de o parte a presei noastre nu numai în contra persoanei domnitorului, dar și în contra familiei sale, până și în contra copilului din fașă. Prin urmare, propunem ca alineatul al 2 lea din articolul 24 al
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
cei mai în vârstă. Această satiră era o șarjă împotriva noii pături de ciocoi care se ridica, ciocoi cari, ca toți parveniții din toate epocile, erau nesuferiți. Fiindcă fiecare transformare socială și fiecare revoluțiune ridică la întâietate pături noi nefasonate îndestul pentru exercițiul noii lor funcțiuni. Satira lui C. Bălăcescu este intitulată: Fă-mă, tată, să-ți seamăn sau Căftănitul de țară la București. Iată câteva strofe: Un străvechi mazil de țară De multe pilde nboldit, Se hotărî, într-o vară
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
vremii: „De câteva săptămâni d. Gr.C. Suțu a deschis frumoasele sale saloane eleganței Bucureștilor. Joia trecută a fost o splendidă serată danțantă unde tot ce este mai elegant în societatea noastră s-a amuzat până la ziuă. Obicinuiții acestor saloane cunosc îndestul amabila recepțiune a d-lui și d-nei Gr. Suțu, pentru ca să mai avem trebuință să mai descriem această serată. Grațiozitatea și eleganța damelor noastre ne dispensează de orice detaliuri. La acest bal se afla și Don Familia Grigore Suțu avea un
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]