772 matches
-
îndemnat la prânzare bătaia căldărilor, au rămas cu armele în mână îndârjiți. Sultan Soliman a poruncit să fie ridicat din cortul său leșul zeului palid, care fusese șahzadè Mustafa, iubitul său, și să fie lepădat spre marginea taberii, ca să se îndestuleze de vederea lui oștile de la Amasia. Crainicii au strigat: Dacă brațul meu nu m-ascultă, îl tai; și dacă inima mea nu m-ascultă, o străpung! Bătrânul ulemà Selim-Hafiz a recitat psalmul regelui Daud, când s-a ridicat asupra sa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
asta, om vedea noi ce datorii mai am față de dumneata... ― Nu-i vorbă de datorie, ci de omenie. Că de... Mai am și eu obligații față de jandari, față de primar și față de oamenii mei. ― Nu te plânge, jupâne, că te-oi îndestula eu cum se cuvine. Numai să ai grijă ca nu cumva să scape vreo unul o vorbă unde și când nu trebuie. ― Nici o grijă, că doar nu mă știi de ieri, de azi. ― Asta-i drept, da’ ferească Sfântul de
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
puțina viață ce 14 aveau, acel singur atom viu, în jurul cărora erau solidificate. Le ..... să se muncească în somnul lor, în moartea lor sincopală pentru a-i spune secretul pe care îl știau. Dar nu le putea învia. Nu avsa îndestulă putere. Sta sarbădă și singurul ei prieten de azi, timpul trecător, nu o slujea cu nădejdea plecării, deoarece sfârșitul blagoslovit al acelei corvade nu părea a se apropia. . . La 5 găsise pe toată lumea în hali și o ciocolată la gheață
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
războaielor viitoare! Deducția asta, de la facultățile sigure ale imaterialităței la materie, o bucură nespus, fu pentru ea o probă matematică a existenței organizate a trupului sufletesc. Mini vroi să spună Elenei că lumea se primenește, că pământul, după ce-și îndestulează oamenii, îi trimite la oraș rând pe rând, dar nu găsi curajul de a da glas unor astfel de opinii. I se păru că vor suna rău. Nory schimbă aspectul tragic al lucrurilor și le dete o altă întorsătură, întrebînd
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
de Ardeal! Recunoștință (soției mele) Iubita mea, cu tâmplele cărunte Te mai iubesc și acum, ca la început, Deși atâtea toamne au trecut Ești încă tot frumoasă și gura ți-e fierbinte! Tu ai știut că din puținul pâinii, Să-ndestulezi pe vârstnici și copii Și nu te-ai plâns că orele-s târzii Când privegheai, până s-au stins bătrânii... Copiilor le-ai fost și pildă și îndemn, Să știe cum să meargă pe cărare, Să dea din prea-puțin și
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
și la alte jocuri și jucării pline de hazul și farmecul copilăresc, parcă‐mi saltă și acum inima de bucurie! și, Doamne, frumos era pe atunci, căci și părinții, și frații, și surorile îmi erau sănătoși, și casa ni era îndestulată, și copiii și copilele megieșilor erau de‐a pururea în petrecere cu noi, și toate îmi mergeau după plac, fără leac de supărare, de parcă era toată lumea a mea! și eu eram vesel ca vremea cea bună și șturlubatic și copilăros
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
tuturor cui să cade a ști că, luând aminte domnia mea pentru lipsa apii ce era mai înainte vreme la orașul acesta și cu agiutoriul lui Dumnedzeu săvârșind noi acea pomană, aducând apa denaintea porții Curții domnești, din care să îndestulează toată obștiia , socotit-am că să cade a să așădza la o cale bună, ca și într-altă vreme viitoare să nu vie la stricăciune din lipsa apii și, cătră întemeiere de starea aceștii haznale, așa... am așezat ca să aibă
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
Parcă îți vine să alergi să le prinzi... Doamne, cât de mult îi plac nopțile iestea de august! Privesc la țigancă cum mănâncă și mă întreb de unde știe ea atâtea lucruri despre el și despre tainele cerului? După ce s-a îndestulat, nu a mai stat pe gânduri și s-a ridicat. Apoi mai rămâi sănătos, boierule, și nu uita că ești așteptat din toată inima. Ce să-i spun mâine când trec pe la mănăstire? Poate am norocul să-l întâlnesc... Spune
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
câte 100 ocă de ceară să fie la sfânta beserică de arsu neîncetat la Svintele moștii a Svintii”. Totodată confirmă scutirile de dări acordate mănăstirii de Grigorie Ghica voievod și Constantin Mavrocordat voievod. Și, ca și cum voievozii moldoveni n-ar fi îndestulat mănăstirea Trei Ierarhi cu ceară, a venit și Alexandru Ipsilant domnul łării Românești care la 8 septembrie 1775 dă 150 taleri „și cu acești bani vor cumpăra părinții de acolo ceară pentru treaba sfintei mănăstiri”. Nu te mira, fiule, de
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
gata de drum... soarele ne-a mângâiat cu ultimele raze ce au rămas uitate deasupra dealului... Ca de obicei, călugărul a pregătit cât ai bate din palme - doar el știe cum - cele trebuitoare pentru o cină îndestulătoare... După ce m-am îndestulat, am ieșit să stau pe malul pârâului, cu ochii înfipți în stele... Cât oi fi stat nu știu, dar la o vreme îl aud pe bătrân apropiindu-se cu pas ușor. Spune-mi, dragule, câte stele ai numărat, că de
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
că situațiile noastre erau aproape identice. Amândoi locuiam singuri, nici unul nu avea vreo relație cu o femeie și nici unul nu avea prea mulți prieteni (în cazul meu, nici unul). Ce modalitate mai bună de a sparge monotonia singurătății decât să te îndestulezi împreună cu un confrère, cu un semblable, Tomassino cel-demult-pierdut, tocând mărunt câte-n lună și-n stele în timp ce îți umpli burdihanul? Marina era de jurnă în ziua aceea și arăta grozav într-o pereche de blugi strâmți și o bluză portocalie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
veci cum să-i mulțumească, și după toate astea nu-i puțin lucru la ce o duce capul să aiureze, povestindu-i Mirelei despre bărbatul ăla pricopsit care de bună seamă c-o s-o scoată la lumină și o s-o îndestuleze, mă rog, ea și copiii ei or s-o ducă într-un lux ca-n filme, păi, chiar și ceva mai bătrân dac-ar fi și tot n-ar deranja-o, ba’ i-ar conveni, c-ar muri mai repede
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
cele cu adevărat sărace, n-ar ajunge niciodată să fie proprietara unei căruțe, nici n-ar avea cu ce să Întrețină un animal care mănâncă atât de mult cum este catârca. Era vorba de o familie de mici agricultori, oameni Îndestulați În modestia mediului În care trăiau, persoane cu educație și cu suficientă instrucție școlară ca să poată Întreține dialoguri nu numai corecte din punct de vedere gramatical, dar și cu ceea ce, În lipsă de ceva mai bun, unii obișnuiesc să numească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]
-
amiază. Era aproape de chindie. Multe femei cu copiii lor au plecat spre casele lor cu cât pește au prins, cum le-a fost norocul. Noi am rămas să prindem pește ca Pălădoaia, pentru ca mama să aibă de unde face o saramură îndestulată pentru toți ai casei. Uitasem că trebuia să mă duc acasă cu fratele ca să scot vitele la păscut după-amiaza, așa cum obișnuiam. Mama și-a dat seama că nu mai venim la timp și a trimis-o pe sora mai mare
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
școlii monografice, Paul Stahl ajunge la concluzia că gospodăria este cea mai mică unitate socială, și nu indivi dul. Chiar și sistemul de valori al acestei societăți se concentrază în mare măsură într o morală a bunului gospodar. Iar gospodăria „îndestulată” exprimă toate acestea după coduri clare și împăr tășite, reclamînd recunoașterea „bunului gospo dar” în ochii satului. De aici și pînă la actualele case făloase - trecînd inclusiv prin „Casa Poporului” - poate fi identificată destul de ușor o continuitate simbolică, dincolo de evidentele
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
cu un zâmbet trist, să-i spui că a avut dreptate: majoritatea mesagiilor sunt extrase din Evanghelii, în primul rând Fericirile. - Fericirile? întrebă Pantelimon. Adică...? - Nu ai auzit niciodată de Fericirile proclamate de Isus? Fericiți cei înfometați, căci se vor îndestula. Fericiți cei ce plâng, căci vor fi mângâiați... Fericiți iubitorii de pace... - Ah, da! exclamă Pantelimon roșind. Știu. Le-am auzit și eu. Dar nu știam că li se spune așa: Fericirile. - Sunt opt Fericiri, adăugă Pantazi așezând cu degetele
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
dată. În timp ce Toaibă vorbea, crâșmarul i-a umplut un țoi cu rachiu și i l-a așezat dinainte. Ei, asta-i altă gâscă în ceea traistă - a glăsuit Toaibă bucuros, ducând țoiul la gură. Crâșmarul l-a lăsat să se îndestuleze. I-a umplut țoiul din nou, furându-l cu privirea. Măi Toadere, te aș întreba ceva, dar mi-i să nu te superi. Când m-am supărat eu pe matale? Niciodată. Atunci, dă-i drumul! Dumirește-mă și pe mine
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
Eliberează-ne de Satana și de toate aceste mari chinuri. Îndură-Te de noi, Învățătorule". Iisus a răspuns: "Fericiți trebuie să deveniți voi, cei cărora vă este foame de adevăr. Dacă mă veți asculta și mă veți înțelege vă voi îndestula cu pâinea înțelepciunii. Fericiți trebuie să deveniți voi, cei care bateți, pentru că dacă mă veți înțelege vă voi deschide ușa vieții eterne. Fericiți trebuie să deveniți voi, care înțelegând vă veți lepăda de puterea lui Satana, pentru că astfel vă voi
Cărticică înspre… minte, trup şi suflet = mic tratat de bunăstare =. In: Cărticică înspre… minte, trup şi suflet = mic tratat de bunăstare by Dan Alexandru Lupu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/545_a_749]
-
-mi gătească golgota, să-mi pună cu grijă crucea pe umărul drept, să o aud cum vestește cu gura plină sosirea cuvintelor aspre și-a asasinilor, și zîmbetul porților de abator. Cum stau În groapa Glina a poeziei moderne, mă Îndestulez din semințele visului și beau din sîngele cald al acestui poem. Aștern pe patul puștii cuvintele tinere, scuip Între ochi sintaxa, ascult torcînd În suflet motoarele mașinilor de război. Ard În cinstea lor lumînări făcute din seul poetului necunoscut. Cu
UN CARNAVAL ÎN INFERN (scene din viaţa și moartea poetului necunoscut) by Marian Constandache [Corola-publishinghouse/Imaginative/91597_a_107358]
-
nimic în afara Pământului. Rar mai privesc oamenii Luna, stelele iar televiziunea îi alimentează cu ce au mai văzut cosmonauții pe acolo pe unde au călătorit ei cu masca la gură. Mai interesant și mai apropiate sunt rokul, eroticul și drogurile. Îndestulează-i cu din ăstea și nu se mai gândesc nici măcar la Lumea de Dincolo... Publicat în Jurnal tardiv început și fără sfârșit, 20002006,vol.I , Editura PIM Iași, 2006 Notă biografică: Stephen Hawking William , (născut la 08 ianuarie 1942) este
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93043]
-
bătrân. L-am băut picătură cu picătură. Băutura, sau spiritul ei, alerga prin venele mele cu tropot de centaur. Tocmai când am terminat de ospătat, s-au auzit pași târșiți, semn că bătrânul se întorcea... Ia spune, fiule, te-ai îndestulat? Mulțumesc lui Dumnezeu și sărut dreapta, părinte! Mai mult decât în visele mele. Da’ de unde asemenea bunătăți, părinte? Apoi mai sunt și oameni ai lui Dumnezeu care au grijă și de sufletele noastre păcătoase... Spunând acestea, călugărul a așerzat în fața
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
1741 (7249), spune: „Facem știre cu acest testament a domnii mele...că, luând aminte domniia mea pentru lipsa apii ce era mai înainte vreme la orașul acesta... săvârșind noi acea pomană, aducând apă denaintea porții Curții domneșt, din care să îndestulează toată obștiia...am așezat ca să aibă fieștecând doi oameni suiulgii pe treaba aceasta, stătători și neschimbați de la slujba haznelii. Și drept aceea, acum, într această dată, aflata-am domniia mea a fi harnic de această slujbă...doi oameni streini arnăuți
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
tălmăcire Octaihului celui mare și cu alte...și având și tipografiia sa...n-au lipsit a-l agiutori dându-i și privileghiia ce trebuicioasă cu care să poată ave odihna lui...și să poată lucra necontenit lucrul tipografii ca să să îndestuleze țara de cărți, lipsită fiind...prin care hrisov hotărăște ca să fie scutit el cu toată casa lui și să ia câte 20 de lei leafă pe lună de la camara gospod la Paști și la Crăciun câte un postav i un
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
temelia învățăturii pentru Moldova.” Când am citit despre vodă Constantin Nicolae Mavrocordat că: „n-au lipsit a-l agiutori dându-i și privileghiia ce trebuincioasă cu care să poată ave odihna lui...și să poată lucra necontenit lucrul tipografii ca să îndestuleze țara...” am simțit că îmi crește inima de bucurie, dar știu că de la vorbă la faptă calea-i lungă și multe piedici se pot ivi. „Dacă tot ai pomenit de piedici în calea spuselor lui vodă, uite aici am o
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
lumină. Comaniță nu se lasă atras de metafizica idealistă și scrie ceea ce vede pe fundul mormintelor, stări convingătoare încărcate de motive de reflecție. În poezia sa practică metoda dialectică. Nu se consideră ca Beniuc în „Mărul de lângă drum”, gata să îndestuleze trecătorii flămânzi și însetați. Nu! El răstoarnă această metaforă. „În pomul vieții sunt un măr copt/Legat de ram/ Printr-o codiță/Subțirică atârnând.”... „Voi cădea curând/Scuturat de vânt...” Dar de ce va cădea” Pentru că: „În interiorul meu/Se lucrează mereu
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93053]