313 matches
-
răul trebuia pedepsit și binele nu putea decât să triumfe. Este nobilă și de o superioritate morală certă, până în ultimele momente: „Bernabo, recunoscându-și nevasta, i se aruncă la picioare, cerându-i cu lacrimile-n ochi iertare; dânsa îl iertă înduioșată, deși nu era vrednic și, sculându-l de pe jos, îl îmbrățișă cu iubire, ca pe un soț ce se afla a fi”194. Prenumele Zinevra trimite, poate, la numele eroinei romanelor cavalerești, Ginevra, înțeleapta soție a regelui Arthur, care totuși
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
cuminte, și eu ți-am dat cât am putut de toate... am dat cât am avut din dragostea mea fierbinte de mamă. Plecând în lume pe vremuri cețoase, îți vei aminti mereu de călduțul așternut..." Privind în urmă de pe deal, înduioșat cătam prin ceață satul meu. Se auzeau pe câmpie tălăngi de la o turmă și casa părintească mă striga din urmă: "Măi, Gheorghe, măăăi! Când vii să mă mai vezi?" Mereu când am plecat, tu m-ai condus, când m- am
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
să fie prezentată ca reciprocă sau cel puțin compatibilă cu căsătoria.29 Convențiile iubirii curtenești sunt întâlnite la Geoffrey Chaucer în Povestirea răzeșului (Arveragus, pentru a câștiga mâna soției sale, trece prin mai multe probe, în cele din urmă femeia înduioșată îl acceptă; tot pentru a o atrage pe Dorigena, Aurel cântă și dansează, își păstrează tainică dragostea timp de doi ani), a morarului (Avesalon îi dedică serenade înfocate iubitei lui, Alison, sub fereastră) sau a negustorului (Damian suferă cumplit din
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
răul trebuia pedepsit și binele nu putea decât să triumfe. Este nobilă și de o superioritate morală certă, până în ultimele momente: „Bernabo, recunoscându-și nevasta, i se aruncă la picioare, cerându-i cu lacrimile-n ochi iertare; dânsa îl iertă înduioșată, deși nu era vrednic și, sculându-l de pe jos, îl îmbrățișă cu iubire, ca pe un soț ce se afla a fi”194. Prenumele Zinevra trimite, poate, la numele eroinei romanelor cavalerești, Ginevra, înțeleapta soție a regelui Arthur, care totuși
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
un bărbat), iar apoi, fără pic de milă, frigiditatea. Iubita lui Bizu nu e însă cu totul frigidă, de vreme ce "simțea chemarea căreia nu i se rezistă", chiar dacă "amețeala nu mergea până la uitare de sine". De vină e, se înțelege, bărbatul... Înduioșată, Diana își cere iertare pentru sinceritatea ei brutală, exprimându-și totodată convingerea că "iubirea trece peste rațiune și peste simțuri", fiind "ceva insesizabil, inexplicabil" cuvinte ce rănesc o dată mai mult orgoliul lui Bizu, adoratorul misterului feminin, despicătorul firului în patru
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
aduc numai cerneală și ei mi-au dat mărturii de dragoste, pe care n-o merit, pentru că eu nu le-am răspuns, în schimb, decât cu judecată critică. Am rămas de atunci cu o mare slăbiciune: lăcrimez la fiecare atenție, înduioșat și totuși umilit". Schimbul acesta epistolar are loc așadar cu puțin înainte moartea amfitrionului de la Sburătorul. Vezi E. Lovinescu, "Sburătorul". Agende literare, vol. VI, ed. cit., pp. 559-566. 101 Ioan Holban, op. cit., p. 85. 102 Petru Creția, op. cit., p. 35
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
lumină, Se văd ieșind ai mării urși, cu ochi de foc, cu pașii rari, Când dintre văile adânci, când dintre munții solitari. Și dorm adânc, și dorm mereu nemărginirile polare, Iar din prăpăstiile adânci seaudeo stranie vibrare, Și urșii albi, înduioșați, întrun oftat adânc și greu, Sentind pe labe de sidef, și dorm adânc, și dorm mereu. (Iuliu C. Săvescu, La Polul Nord) 197 Redactează, pe foaia de examen, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerințe cu privire la text: 1. Numește câte un sinonim
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
excelează în miresme metafizice, constituindu-se astfel într-un produs liric definitoriu. Neconsolată de dispariția propriei surori, Sora mea de dincolo (1980) un fel de bona dea modernă -, Ileana Mălăncioiu ridică evenimentul dezolant la nivelul unei drame pan-umane; rostirea înduioșată, intens-jelitoare, rămâne statornic în matca elegiei. Coborârii în pământ, i se substituie o înălțare, o ascensio, de unde preludiul Muntele, revelator: Muntele nu mai era același munte, Parcă nu mai era făcut să fie urcat, Bărbatul care-l urca plângând Parcă
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
clipa cumplitei descoperiri: „Oare cu ce-ar putea fi asemuită despărțirea?”. Refuzul mamei de a accepta această despărțire are puterea nu numai de a aduce lângă ea fantoma copilului, ci și de a-i reda viața, căci, în finalul piesei, înduioșați, Cei Șapte Înțelepți din pădurea de bambuși îl fac pe copil să învie și să-și întâlnească mama într-un spațiu bizar, aflat undeva între viață și moarte. Timpul piesei no a fost timpul insuportabilei separări, învinsă de forța amintirii
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
-și dori ceva; dorințe; drăguț; duh; dumnezeiască; la Dumnezeu; epuizare; evlavie; femeie; focului; forță; frig; furor; gîndea; grădina Ghetsimani; greșeală; greutate pe suflet; a ierta; lui Iisus; inconștient; indulgență; insistă; insistență; inutilă; împlinire; încet; a te închina; închina; închinare; îndemna; înduioșat; îndupleca; îngenunchere; îngeri; înjosi; înnobilează; legătură; libertate; lingușire; liniște; lumină; lumînare; pe mama; mănăstire; milog; milogeală; milostenie; milostiv; minte; mulțumire; a mustra; muzică; necaz; necesitate; necunoaștere; necunoscut; nimic; nouă; oameni; oamenii; un om; organ; orgoliu; ostilitate; pace; palmă; păcătos; păr
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
tânăr" începe voit naiv, într-o atmosferă de basm în care împăratul cel tânăr primise în dar pe tânăra împărăteasă, căprioară de argint, care și-acum "se despletea ca salcia de plâns". Natura participă la durerea mamei "frunza se lovește înduioșată, pietrele se macină sonor, ramurile se descărnează de fructe". Un sentiment blagian de liniște absolută încheie poemul: "Și de-atâta încordare și tăcere/ Iarba se aude înțepând bocancii/ și trecând prin piepturile celor șase". Poemul asimilează structura blestemului ce are
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
lumină, Se văd ieșind ai mării urși, cu ochi de foc, cu pașii rari, Când dintre văile adânci, când dintre munții solitari. Și dorm adânc, și dorm mereu nemărginirile polare, Iar din prăpăstiile adânci seaudeo stranie vibrare, Și urșii albi, înduioșați, întrun oftat adânc și greu, Sentind pe labe de sidef, și dorm adânc, și dorm mereu. (Iuliu C. Săvescu, La Polul Nord) 197 Redactează, pe foaia de examen, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerințe cu privire la text: 1. Numește câte un sinonim
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
ceva vreme bărbat, cum îi amintea mereu bătrînul, chiar dacă încă mai trebuia să se supună celor mai în vîrstă și mai puternici și s-o încaseze din cînd în cînd. Ochii tatălui îl sorbeau pe fiu, cufundați în cine știe ce amintiri, înduioșați poate. Umeziți, gata să strecoare cîteva dîre alunecoase și fierbinți pe obrajii lui buhăiți. Mai avea puțin și sărea pe el să-l înhațe în brațe. N-a făcut-o. Poate că nu băuse suficient ca să-și piardă de tot
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
a unui adolescent (căutarea unor ouă de pasăre etc.), toate acestea se transformă în mistere ale sângelui și ale cărnii, în ritualuri ale jertfei"170. Retorica acestui volum, precum și a celorlalte care îi vor urma, nu adoptă un discurs "feminin înduioșat, ci, mai degrabă, unul masculin, rece, s-ar putea vorbi chiar de un realism al percepției, de o despuiere a emoției de afect, dar doar în aparență, atipice pentru poezia anilor '60 asemănare cu Ana Blandiana, n. n. A.I.P. Emoția
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
în ea decât o singură pornire pătimașă, să meargă la femeia aceea și să-i tragă cu ghiarele pelea de pe obraji. Era amețită, tremura din tot trupul și nu se putea mișca din loc... Bărbatul e acum cel deschis și înduioșat. Întors acasă pe chezășie, după experiența anchetei de la cazarmă, el se întoarce convins că făcuse totul din dragoste pentru soția și copiii săi. Atitudinea ei îl surprinde neplăcut, căci e nu doar neașteptată, cât mai ales inexplicabilă în condițiile date
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
prezența ei simțită ca inoportună între cei doi. Bărbatul este cel care are, și de această dată, inițiativa și autoritatea în alegerea limbii. Deși înțelege nepolitețea cu care e tratată tânăra de lângă ea, Persida acceptă, cu supunere, decizia lui Națl, înduioșată și marcată de degradarea fizică a tânărului. Dialogul e mărturia unei schimbări radicale în raporturile celor doi. Din mijloc de comunicare, limba Celuilalt devine spațiu al intimității, punte de legătură între tinerii care traversează o criză lăuntrică de proporții. Cea
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
dac-ar trebui să merg și eu de hăț cu tine. În aceste condiții, crima nu mai miră, chiar dacă în continuare nu își găsește justificare. În termenii lui René Girard, "explicația" lui Ghiță: Nu-ți fie frică, îi zise el înduioșat; tu știi că-mi ești dragă ca lumina ochilor. N-am să te chinuiesc: am să te omor cum mi-aș omorî copilul meu când ar trebui să-l scap de chinurile călăului, ca să-ți dai sufletul pe nesimțite. se
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
în luptă și să simtă sulițele limbii tale; aceste sulițe sunt ascuțite de tine cu o finețe pe care ceilalți nu ar bănui-o la tine. Dar, dacă vezi că cineva suferă de pe urma unei soarte potrivnice, sufletul tău devine mai înduioșat decât al oricărei femei. Eu am simțit acest lucru, atunci când cea mai mare parte a prietenilor mei a refuzat să mă recunoască...". Chiar și în asemenea momente dramatice, din cauza morții lui Paulus și a lui Augustus, poetul sulmonez se gândește
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
fata e alungată de maică-sa și își găsește adăpost chiar în noua locuință a naivului pictor, mai întâi fără voia (îl amenință că se aruncă pe fereastră dacă nu o primește), însă după aceea cu deplinul consimțământ al bărbatului, înduioșat finalmente de pătimașa dorință a fecioarei și de pilda unui devotament ieșit din comun. Reticența lui Tullio se explică, inițial, prin absența interesului erotic față de fetița "sfioasă și nenorocită", cu sânul "ca un bobocel în floare", de care se îndrăgostește
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
comun. La granița dintre crimele de drept comun și terorismul ce invocă cauze politice, regăsim vechiul anarhism "fin de siècle", un anarhism revendicat ca o scuză de către criminali, în timp ce anarhia însăși, în calitate de filosofie politică, le dezavuează crimele cu o indulgență înduioșată. În mod sigur, un mediu familial dezorganizat a cîntărit greu în formarea gîndirii lui Ravachol: "Tatăl meu o bătea pe mama (scrie el) și a părăsit-o cu patru copii" (citat de Jean Maitron, op. cit., pag. 46). Multe detalii comune
Terorismul by Jean Servier [Corola-publishinghouse/Science/1077_a_2585]
-
viața daimonilor cîmpiilor și codrilor: Orfeu se așază pe o piatră cu lira pregătită, își aduce aminte de Euridice, iar, la glasul său, păsările se opresc pe crengile copacilor să-l imite (ținîndu-i isonul), căprioarele își încetinesc pasul apropiindu-se înduioșate. Este, în fond, ținuta arhicunoscută a cîntărețului dintotdeauna, învățată de la maestru. Singurătatea în măreția mediului luxuriant pare să fie cea mai favorabilă cîntărețului, instrumentul muzical devenind obiectul sacru și nelipsit, așa cum, pentru Dumuzi, obiectele stînii sunt semnele de identitate ale
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
nicicând pasiunii sacerdotale dacă nu i-ar fi cerut-o soțul său. După aceste imputări, tânăra femeie plecă la țară. Cine fu foarte uluit? E vorba de pastorul de nemângâiat, ce își căuta peste tot oița rătăcită. Soțul, prefăcându-se înduioșat, lăsă să i se smulgă promisiunea unei ultime întâlniri; indică ascunzătoarea fugarei. Bietul prelat fugi acolo cu toată viteza cailor săi. Abia ajunse, că intră soțul, înarmat până-n dinți, reproșează seducătorului încercările sale de a desfrâna o femeie cinstită (sic
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
nimeni nu-i mai auzea. Din când în când, pe deasupra capetelor vizitatorilor, Jonas întâlnea privirea Louisei, și i se părea că această privire e tristă. Venea, în sfârșit, și seara, unii plecau, alții mai rămâneau în camera cea mare, privind înduioșați cum Louise culca copiii, ajutată grațios de o elegantă doamnă cu pălărie, ce se socotea nefericită că va ajunge atât de curând la ea acasă, unde viața, risipită pe două etaje, era infinit mai puțin intimă și mai lipsită de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
și salariilor, rămâneți Ortansei, porumbeilor, am fost caraghios, neputincios, vă las în grija altora, aceiași. Rotise palma până la subțioara umedă, păroasă. Prelungi ultimul balans, clătinându-se, balans bolero bușitură, plaja clocotea. Cerul și marea în bulbul albastru al ochilor : ridicase înduioșat, milostiv, fără grabă, fără frică, înlăcrimat, aceeași privire rănită. — Vera, eu sunt idiot ? Râdea, ochii deveniseră negri, plăcere intensă... o, intensitatea. Deci, intensitatea și râsul, râsul plăcere, prelungind, sporind plăcerea. Râsul acela viu, vital, obrazul ridat, pergamentos. — În nici un caz
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
Să știi însă că fotografiile sunt mizerabile, adăugă el cu însuflețire. Mai ales nevastă-mea... e de o mie de ori mai bine, delicată, blândă, frumoasă. Cine o cunoaște trebuie s-o adore... Sărută fotografiile, le puse bine și murmură înduioșat, cu ochii scăldați în lacrimi: ― Din pricina lor și de dragul lor sunt cum sunt, Bologa!... Altfel, Dumnezeu știe, poate că și eu... Așa însă nu pot... Sunt capabil de orice lașitate, numai să nu mor înainte de a-i îmbrățișa, să mă
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]