1,372 matches
-
strșnic A ne da și ultima picătură omenoasă... neamului. Steaua Unirii Ursita ne-a fost dată din vechi vremi, Să stăm veșnic cu întuneriucu`-n sân Și să rătăcim în cruntul tartar muribund, Precum pedepsiții titani viteji. Brad falnic și îndurerat, Pătimit-ai de cruzimea multora... Fost-ai tăiat și aruncat în ale zării uitare: Un Osiris al timpurilor apuse, Ce dorește din nou lipirea. Din cetatea eternă a palatinului, Sălășuie încă duhul dârzeniei aprige, Ce-n veci ne va hrăni
PARTEA II DIN VOLUMUL MASTI de ALEXANDRU ENACHE în ediţia nr. 2149 din 18 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/alexandru_enache_1479472490.html [Corola-blog/BlogPost/342962_a_344291]
-
Pescara, 22 ianuarie. Cinci zile de la cutremurele din Italia, cinci zile de când avalanșa din Apenini a lăsat în urmă o Italie disperată și multe familii îndurerate. Vineri, când aproape nimeni nu mai spera, au fost găsiți 10 supraviețuitori. „Să-mi spuneți ce s-a întâmplat, nu-mi amintesc nimic. A fost cutremurul, apoi un zgomot puternic...avalanșă? Nu știu, nu mi-am dat seama de nimic
Adriana, românca salvată, cu copiii ei, după 40 de ore în hotelul îngropat de avalanșă în Italia by https://republica.ro/adriana-romanca-salvata-cu-copiii-ei-dupa-40-de-ore-in-hotelul-ingropat-de-avalansa-in-italia-zam-rezistat [Corola-blog/BlogPost/338773_a_340102]
-
noi »... Dialogul quasi-hamletian, departe de a fi mut, convoacă instanțele Poeziei la un remember cu valoare de introspecție, în veșmintele unei poeticități de o delicată sensibilitate. E poezia aproapelui îndepărtat, a fiindului auto-surghiunit dincolo de fruntariile nefiindului, a eului stingher și îndurerat, plecat în căutarea perechii sale nepereche. Așa cum e și poezia îndepărtării aproapelui, deznădejdea clocotind la poalele unui vulcan stins de lacrimile pogorâtoare din înaltul simțirii, pecetluind soarta magmei fumegânde a unei Iubiri imposibile... Căci poezia aceasta este ca un joc
CE SPUN CRITICII DESPRE POEZIA LUI VASILE BURLUI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 877 din 26 mai 2013 by http://confluente.ro/Ce_spun_criticii_despre_poezia_pompiliu_comsa_1369628390.html [Corola-blog/BlogPost/354929_a_356258]
-
fi adus izbăvitoare ritmuri de trezire a culturii europene moderne din inocenta amețire cu “teoria plată a fericirii”. În aceste condiții filosofii vremii i-au atribuit lui Hegel “inițiativa” de a fi creionat conștiința ca pe o Penelopă tristă și îndurerată care coase așteptarea pe pânza eternă , fără speranță, a înfrângerii umane . Prin Hegel, speranța perfecțiunii umane a iluminismului ducea, inevitabil, către filosofia contemporană filosofului ; prin Nietzsche această speranță era amputată , iar nihilismul lui anunța ca „mal du siecle”al culturii
CONŞTIINŢA NEFERICITĂ A LUI HEGEL PRIN GÂNDIREA EPOCII LUI B.FUNDOIANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 302 din 29 octombrie 2011 by http://confluente.ro/_constiinta_nefericita_a_lui_hegel_prin_gandirea_epocii_lui_b_fundoianu.html [Corola-blog/BlogPost/356998_a_358327]
-
flori, multe lacrimi însă lacrimi pline de recunoștință și, mai ales, pline de nădejde că părintele s-a mutat de la moarte la viață acolo unde nu mai este nici suferință, nici întristare nici suspin ci viață fără de sfârșit!... Alături de familia îndurerată, mai cu seamă de soția părintelui - Doamna Veturia - cu care a viețuit numai puțin de 64 de ani, au fost preoții împreună slujitori de la această biserică și domnul Teodor Maghiar - cel care a condus destinele universității orădene vreme îndelungată și
ŞASE ANI DE LA SĂVÂRŞIREA DIN ACEASTĂ VIAŢĂ A P. C. PR. PROF. UNIV. DR. GHEORGHE LIŢIU (1920 – 2006) ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 600 din 22 august 2012 by http://confluente.ro/In_memoriam_sase_ani_de_la_savarsir_stelian_gombos_1345635363.html [Corola-blog/BlogPost/365844_a_367173]
-
străini, voiam să-i scriu lui tata plic Să-mi cumpere, de-o vrea, una și mie!... Am înțeles , apoi, ce-nseamnă MAMĂ, Dar n-o vedeam, credeam că se ascunde!... O tot strigam, dar un fior de teamă Simțeam îndurerat cum mă pătrunde! Credeam că jocu-acesta se va termina, Că MAMA, dragă va apare-odată, Credeam că, totuși, undeva, pe-aici, era... Dar n-am putut nicicum s-o văd vreodată ! Și jocul meu, copil fiind, nefericit S-a transformat în
DOR DE MAMĂ de VIRGIL URSU în ediţia nr. 1700 din 27 august 2015 by http://confluente.ro/virgil_ursu_1440623456.html [Corola-blog/BlogPost/343974_a_345303]
-
-o foarte des, te iubesc mămico, într-un fel stângaci, poate în felul meu pe care tu îl știai deja. Voi purta de- a pururi durerea și neîmpăcarea sufletească, pentru că atât tu cât și tata ați plecat neîmpăcați, triști, abătuți, îndurerați și îngrijorați că nu m-ați știut la rostul și la casa mea, ați plecat undeva, poate ”cam repede” pentru a cunoaște pe cineva drag sufletului meu, pentru a vă bucura alături de un fiuș de o minunată fiică. A venit
DR. IONUŢ HORIA T. LEOVEANU de BAKI YMERI în ediţia nr. 1607 din 26 mai 2015 by http://confluente.ro/baki_ymeri_1432666445.html [Corola-blog/BlogPost/343296_a_344625]
-
o singură ființă. Nu-ți mai găsești limita simțirii, începi să te scufunzi în infinit, începi ca întreaga-ți viață să o închini unei singure persoane. Nu trăiești și nu gândești decât la cum să o faci fericită. Dacă este îndurerată, tu îi cauți alinarea, dacă este umilită, tu torni în sufletul ei măreție, iar peste suferință așterni plăcere. Toate acestea ca persoana iubită să poată fi cu adevărat fericită. - Acestea se întâmplă doar în teorie sau în cerneala pe care
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1168 din 13 martie 2014 by http://confluente.ro/stan_virgil_1394722236.html [Corola-blog/BlogPost/353451_a_354780]
-
care a trecut România, marele poet Adrian Păunescu a scris poezia „Basarabia” care exprimă cel mai bine sentimentele românilor la pierderea ținuturilor de peste Prut și, în finalul scrierii de față, o voi reproduce în întregime: Țara noastră zbuciumată, Mamă mult îndurerată, Ți-au furat cei răi o fată, Încă-o dată și-ncă-o dată. La-ntuneric de ursită, Când barbarii se agită, Ți-au răpit, răpit, răpită, Partea cea mai răsărită. Au venit cu mare grabă, Roșii steaguri pe tarabă
BASARABIA, PĂMÂNT ROMÂNESC de ION C. HIRU în ediţia nr. 568 din 21 iulie 2012 by http://confluente.ro/Basarabia_pamant_romanesc_ion_c_hiru_1342896994.html [Corola-blog/BlogPost/358128_a_359457]
-
Dar toamna a venit cu ploi și brume grele și floarea, floarea lui s-a ofilit, dar ea știa, știa că-n primăvară va râde iar în soarele-aurit. O, bietul călător plângea-n neștire iubita lui plecată fără țel, și-ndurerat își strânse-a lui aripă și lângă ea muri apoi și el. Povestea lui, povestea mea sau poate povestea ta ce o spui spre-al serii ceas e doar povestea unui flutur cărui iubirea de cuvinte i-a rămas. Leonid
ULTIMUL RĂMAS de LEONID IACOB în ediţia nr. 919 din 07 iulie 2013 by http://confluente.ro/Ultimul_ramas_leonid_iacob_1373193618.html [Corola-blog/BlogPost/363877_a_365206]
-
nu mai plânge, cine transformă lacrima-n sânge, am pierdut noțiunea de vetre, mă-ntorc mereu cu fața spre pietre, caut răspântia pe unde te strig, de-atâta umblet mi-e dor și mi-e frig, se-aude glasul tău îndurerat, cine mă caută, cine-a strigat, ochiul cel rece mă tot petrece, mă uit pe stradă, cine mai trece, nimeni nu râde, nimeni nu plânge, din steaua polară mai curge sânge, cine transformă lacrima-n miere când pierzi o-ntreagă
CU FAŢA SPRE PIETRE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1470036427.html [Corola-blog/BlogPost/382537_a_383866]
-
Când versuri lugubre în minte-mi vibrează.... XVII. TOAMNĂ DESPLETITĂ, de Curelciuc Bombonica , publicat în Ediția nr. 1738 din 04 octombrie 2015. În grabă, despletită, vine toamna Cu-alaiul ruginiu, înflăcărat, Privește-nspre păduri și înspre mine, Că sufletu-i pustiu, îndurerat. Azi asfințitul mă sfâșie-ntruna Ca o hienă nesătulă, rea; Se zbate-n mine-un dor flămând, isteric Și o povară mă apasă, grea. O, toamnă, mă subjugi cu-a ta aramă, Cu lacrimile sfintelor păduri, M-adăpostesc în ploaia
CURELCIUC BOMBONICA by http://confluente.ro/articole/curelciuc_bombonica/canal [Corola-blog/BlogPost/379611_a_380940]
-
Și haină-mi faci din frunze sângerând... Neputincioasă-n stolul de cocori Și eu mă sting, treptat, cu tine-n gând. Citește mai mult În grabă, despletită, vine toamnaCu-alaiul ruginiu, înflăcărat,Privește-nspre păduri și înspre mine,Că sufletu-i pustiu, îndurerat.Azi asfințitul mă sfâșie-ntrunaCa o hienă nesătulă, rea;Se zbate-n mine-un dor flămând, istericși o povară mă apasă, grea.O, toamnă, mă subjugi cu-a ta aramă,Cu lacrimile sfintelor păduri, M-adăpostesc în ploaia aurieși în izvorul
CURELCIUC BOMBONICA by http://confluente.ro/articole/curelciuc_bombonica/canal [Corola-blog/BlogPost/379611_a_380940]
-
vorbe goale scrise în cartea lui Isaia și pretutindeni în Biblie eu am experimentat prezența Lui Dumnezeu cu mine în călătoria vieții de asemenea am întâlnit oameni ce trăiau asemenea stări sublime. De aceea cred că toți cei cu inimile îndurerate ce nu au primit decât răceală și respingere din partea oamenilor pot primi dacă vor mângâiere divină din abundență de asemenea pot conlucra împreună cu Hristos la o lucrare ce cred că uimește universul mă refer la îngeri și la lumile necăzute
CĂLĂTORIND PRIN VIAȚĂ FĂRĂ TEAMĂ de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 1824 din 29 decembrie 2015 by http://confluente.ro/eugen_oniscu_1451391604.html [Corola-blog/BlogPost/370825_a_372154]
-
Publicat în: Ediția nr. 1771 din 06 noiembrie 2015 Toate Articolele Autorului Simți durere-n suflet, prin nopți ce-n tine sapă, gheare înfipte-n cuget, ce mâine te deșteaptă? Știi ce-i disperarea, când inima-ți revarsă, prin gene-ndurerate, lacrima neștearsă! Crede și în mâine, ține-ți speranța strânsă, să-ți trăiască-n cuget, chiar dacă fața-i plânsă! De cine să te-apropii, oare ce te-așteaptă...? Te naști pentr-o viață, ce nu-i doar parfumată! Să nu
CÂND NU ȘTII CE SĂ FACI... de MIHAIL JANTO în ediţia nr. 1771 din 06 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/mihail_janto_1446801588.html [Corola-blog/BlogPost/373156_a_374485]
-
Acasa > Poeme > Devotament > RÂND DE (MARE) STĂRUINȚĂ Autor: Aura Popa Publicat în: Ediția nr. 1653 din 11 iulie 2015 Toate Articolele Autorului Azi m-am gândit mai serios la tine, La valul tău ușor îndurerat Ce șchiopătează încă înspre mine Și-mi strigă cerul trist și înnorat Să își întoarcă streașina mirării Spre cuibul tău de mare, azuriu... Azi mi-am legat iar zmeiele-ncercării La-ncheietura zilei ca să-ți fiu Cuprinsu-n care nu
RÂND DE (MARE) STĂRUINŢĂ de AURA POPA în ediţia nr. 1653 din 11 iulie 2015 by http://confluente.ro/aura_popa_1436603045.html [Corola-blog/BlogPost/377389_a_378718]
-
Moștenitoare Margareta a României e deopotrivă de strălucitoare și cu dreaptă măsură a asemănării, potrivindu-i-se, de asemenea, numele „Prințesa inimii”. Marile virtuți în viața Reginei Maria au fost întotdeauna dragostea, gestul grațios al binefacerii, neastuparea urechii la chemarea îndureraților, deschiderea sufletului, atașamentul la bucuriile oamenilor, neîntrebuințarea paloșului trufiei, dăruirea de sine, coborârea la oameni. De-am putea să-i punem azi vreo întrebare, trebuie să ne-o punem nouă înșine, mai întâi: cât de mult o cunoaștem, cât o
REGINA MARIA. REGINA INIMII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 931 din 19 iulie 2013 by http://confluente.ro/Nemiloasele_mahniri_ale_regin_aurel_v_zgheran_1374222734.html [Corola-blog/BlogPost/360434_a_361763]
-
cu pas, pe Rusia, Vladimir Ilici Lenin. Măcelul familiei Țarului Nicolae de care era legată prin rudenie Regina, ca nepoată a țarului, mama ei Alexandrovna fiind fiică a Țarului Alexandru al II-lea, a consternat-o pe Regină. Va scrie, îndurerată, mai târziu: „Moscova! Străvechea cetate a țărilor, azi orașul lui Lenin și Troțki, al lui Derjinski și Stalin. Azi sunt părăsite catedralele aurite, iar în marea curte din fața Kremlinului se ridică un groaznic monument unde sunt expuse rămășițele celui care
REGINA MARIA. REGINA INIMII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 931 din 19 iulie 2013 by http://confluente.ro/Nemiloasele_mahniri_ale_regin_aurel_v_zgheran_1374222734.html [Corola-blog/BlogPost/360434_a_361763]
-
toate acestea și alte multe Băiatul i-a smuls mamei inima din piept, Aruncând-o în mărăcini s-asculte Tânguiala lumii ca ceva nedrept. Bărbatul se șterge de sânge în grabă Cu-o aripă de corb în zbor, Din tufă, îndurerată, inima întreabă: “Dragul mamei,mâinile te dor? Dragule, mâinile te dor? Mâinile te dor Te dor Dor...” Al.Florin ȚENE Referință Bibliografică: Inima mamei, poeyie de Al.Florin Țene / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1067, Anul
INIMA MAMEI, POEYIE DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1067 din 02 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Inima_mamei_poeyie_de_alflor_al_florin_tene_1386000887.html [Corola-blog/BlogPost/340588_a_341917]
-
loc aparte în creațiile sale îl ocupă lirica religioasă. În „Îndrumar creștin”, aceasta oferă o autentică lecție de credință, adresându-ne fiecăruia chemarea de a fi „martor învierii lui Iisus”. „Tu știi cât s-a jertfit, om păcătos!/ Pe cruce-ndurerat și înrobit,/ Ți-a luat păcatele și te-a iubit/ Acum, fii în credință lui Hristos!” Fie că este vorba de „Rugăciuni” („Se simte vânt ușor la piatra de mormânt/ Când rugăciuni spre cer, la Tine înălțăm”), de „Îngerul meu
GABRIELA PETCU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 137 din 17 mai 2011 by http://confluente.ro/Despre_poezie_si_proza_la_malul_marii_negre_gabriela_petcu.html [Corola-blog/BlogPost/344306_a_345635]
-
descoperit Suferința sufletului Și mi-am șoptit: Iată! Cunoașterea este limitată Și această apăsare Suferința Nu o vezi izbăvită Decât prin poruncă Descântată Rostiră incantatoriu Ca la granița cu purgatoriul Alungată cu o mantră De golire, de curățire A locului îndurerat Vremelnic ocupat de ceva ce se mlădie prin oase prin structurile nervoase din cap spre călcâi mai întâi apoi spre brațe îți dă ocol te încrucișează și te face cruce de ace. Doar Prin credință și cunoaștere Pe calea înfrânării
CALEA de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 837 din 16 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Calea_elena_armenescu_1366176057.html [Corola-blog/BlogPost/345838_a_347167]
-
Azi -noapte te-am visat prevestind nedeslușit (Sub calde lacrimi creștinești căzând din stele), Că-n beznă se va tângui un câine adormit Și-or pregăti o nuntă ursitoare rele. O rugă pentru noi ai pus în orice carte, Sufletu-ndurerat ni l-ai uns cu friguri noi; Azi țara îți deschide pământu-nspre moarte, Către Marele Olymp din piatră și noroi. Din viață tu plecași să îmbrățișezi pe toți, De suspine să-ntrebi trimise ca simbrie, S-anunți că-n viață
STELIAN PLATON by http://confluente.ro/articole/stelian_platon/canal [Corola-blog/BlogPost/368446_a_369775]
-
fiecare zi.Azi -noapte te-am visat prevestind nedeslușit(Sub calde lacrimi creștinești căzând din stele),Că-n beznă se va tângui un câine adormitși-or pregăti o nuntă ursitoare rele.O rugă pentru noi ai pus în orice carte,Sufletu-ndurerat ni l-ai uns cu friguri noi;Azi țara îți deschide pământu-nspre moarte,Către Marele Olymp din piatră și noroi.Din viață tu plecași să îmbrățișezi pe toți,De suspine să-ntrebi trimise ca simbrie, S-anunți că-n viață
STELIAN PLATON by http://confluente.ro/articole/stelian_platon/canal [Corola-blog/BlogPost/368446_a_369775]
-
schimonosește chipuri în trecerea spre nicăieri, Anii poartă vise risipite pe a uitării cale, iar dorințele neîmplinite se îmbracă-n zale. Atâta durere împrăștie dorul când revine de se-mbracă pământul cu nevăzute suspine, nici măcar o rază nu mângâie zarea îndurerată și acoperită de lacrimi plânge întinderea toată. Referință Bibliografică: Dureri... / Mariana Ciurezu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 335, Anul I, 01 decembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Mariana Ciurezu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
DURERI... de MARIANA CIUREZU în ediţia nr. 335 din 01 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Dureri_.html [Corola-blog/BlogPost/350932_a_352261]
-
nr. 976 din 02 septembrie 2013 Toate Articolele Autorului De vânt bătută, frunza A căzut pe iarba udă. Mă plec, o iau în mâini, O mângâi și mă doare Mâhnirea ei de amurgită Floare(a). Strâng frunza-n brațe, Crengi îndurerate... Arțarul singuratic În flăcări vii se zbate. Ascult pădurea și mă-ntreb: De unde atâtea frunze într-un crâng?! De unde atâtea crânguri într-o frunză?! E toamnă... să râd, să plâng?! Referință Bibliografică: E toamnă! / Floarea Cărbune : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
E TOAMNĂ! de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 976 din 02 septembrie 2013 by http://confluente.ro/E_toamna_floarea_carbune_1378099196.html [Corola-blog/BlogPost/364387_a_365716]