306 matches
-
motivele să urască bărbații și să fie revoltată de ceea ce i-a rezervat scurta viață, căci a fost scurtă, era cu doi ani mai tânără ca mine. Iar fetița ei, Alindora, ce drum o fi parcurs ca să ajungă de la pruncul înfășat în scutece mizerabile, născut în Gulagul siberian, la doctorița frumoasă, blândă și competentă, dar atât de misterioasă, de la spitalul din Strasbourg ?" Nu trebuie să o roage pe Teodora să continue căci ea reîncepe povestirea de acolo de unde a întrerupt-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
dă ascuțit creoane În aia de-mi ține loc de moacă. După ezercițu dă Încălzire mi-am pus șpențăru, care manevră iera să evit guturaiu, care În partea dă jos Îți prezintă zero treizeci la Genioles. Grumazu mi l-am Înfășat În fularu care l-ai cârpit cu degetele tale de zână și mi-am adăpostit urechile sotto galibarda aia mică și naltă, da marea bombă a zilei a adus-o Pirosanto, c-a zis că să-i dăm foc la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
parte, și germ. weben („a țese”), engl. web („țesă tură, pânză”), pe de altă parte, sau dintre engl. to weave („a țese, a urzi”) și engl. wife („nevastă”) etc. (vezi și în limbile scandinave vefinn, veifa, vefja, cu sensurile : a înfășa, a înfășura, a înveli) (22, pp. 70-71). Pentru a rămâne în domeniul lingvisticii, mă opresc o clipă asupra numelui Ariadnei. În pofida etimologiei „clasice” (Ari-agnos = prea sfânta, prea pura) (106), numele ei inițial - Ariagne - îmi sugerează asocierea cu păianjenul (gr. arachne
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Așa, de pildă, ce altceva este "orariul" ce-l pun credincioșii ortodocși la capul mortului, dacă nu un "simbol" al coroanei de spini de pe capul Mântuitorului. Ce-nsemnează "pânza" cu care se acoperă mortul, dacă nu "giulgiurile" cu care a fost înfășat Mântuitorul la îmbălsămare? Ce-nsemnează "vinul, untul de lemn și tămâia" pe care preotul le toarnă peste mort, dacă nu, neînsemnatele noastre "aromate", cu care ar fi fost uns și îmbălsămat Domnul? Ce-nsemnează "pământul" pe care-l aruncăm peste mort, dacă
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
părea lui Fima simplistă. Poate că tatăl sau avea până la urmă dreptate: Nu există o hartă universală a realității; nu există și nu e posibilă. Fiecare se orientează singur prin pădure, folosind hărți dubioase, Încurcate, complicate, În care a fost Înfășat de la naștere sau pe care le-a găsit ici-colo pe drum. Din acest motiv greșim cu toții. Ne mișcăm În cercuri. Începem cu o cană și sfârșim În general Într-un butoi. Ne lovim unul de celălalt fără să știm și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
Jet? Jennie? Jessica? Jolanda? Uitasem numele surorii lui David. Eu, care nu visam niciodată. Încă din copilăria joasă nu cunoșteam altceva în afară de somnul adînc, lipsit de vise. De fapt, somnul începea din momentul în care îmi strecuram mîna sub pătura înfășată cu grijă, simțeam cearșaful răcoros și trăgeam colțul cuverturii de pe pat. Ca și cum ai fi deschis o ușă. Îmi plăcea să împăturesc astfel încît deschizătura să fie cît mai mică și să alunec sub pături ca și cum aș fi dormit într-un
by H. M. van den Brink [Corola-publishinghouse/Imaginative/955_a_2463]
-
înghițit de această cetate silvestră. Se priviră îndelung, față în față. Bătrânul reglându-și respirația și pulsul, Jordan Augenstein von Saxa așteptând senin într-un jilț domnesc la care fuseseră adaptate roți mari cu spițe. Picioarele și coapsele inerte erau înfășate într-un halat arăbesc din păr de cămilă. Pe bustul gol și costeliv era o duzină de lipitori mari și grase. Trupul lui Jordan era atât de stafidit, încât bătrânul se gândi dacă această activitate are menirea de a-i
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
ar fi recunoscut, mulțimea l-ar fi sfâșiat pe loc. Dar nimeni n avea acum ochi pentru el. În fruntea alaiului pășeau câteva fete tinere purtând Scaloianul o păpușă meșterită dintr-un băț cu crăcan, modelată din clisă galbenă și înfășată în zdrențe părăsite femeiești. Cu mâinile și picioarele legate, împodobit cu flori, canafi și coji de ouă roșii, Scaloianul zăcea întins într un mic coșciug de șindrilă. În șanțul de la marginea drumului stătea Hepu nebunul satului. în poziție de drepți
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
lapte ca de obicei. Păstorul 2: Da...Cine-i acolo? Un înger cu stea: Nu vă temeți, căci vă aduc o veste bună, care va fi o mare bucurie pentru toți. Astăzi s-a născut Mântuitorul nostru, Hristos Domnul. Pruncul înfășat în scutece este într-o iesle. Păstorul 1: Dar ieslea unde este? Îngerul: Steaua mea vă va conduce. Păstorul 2: Slavă lui Dumnezeu în cer și pace pe pământ! Steaua și păstorii se îndreaptă spre iesle. Pauză muzicală de trecere
MICI ŞCOLARI, DAR MARI ACTORI by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/368_a_561]
-
apăru dintr-o dată, înfricoșându-i pe aceștia de moarte. Îngerul : Nu vă temeți, nu vă temeți, căci o veste bună vă aduc. Mergeți, călăuziți de această stea până veți da de o peșteră. Intrați acolo și veți găsi un Prunc înfășat în scutece și culcat într-o iesle. El este Mesia, salvatorul nostru. Mergeți, mergeți !... Păstor 1 : Să mergem la Betleem și să căutăm peștera despre care îngerul ne-a vorbit ! Păstor 2 : Să mergem ! Și să vedem cu ochii noștri
MICI ŞCOLARI, DAR MARI ACTORI by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/368_a_561]
-
pe care o rostise cândva și Împăratul Nero: „Ce mare artist piere odată cu mine...“. Cine știe, poate că Bertha avea dreptate: Înlăuntrul ei sălășluise un artist, căruia destinul, ca al multor altora, i-a fost potrivnic. Visul ei de-a Înfășa tot Betleemul În vată de zahăr vanilat și a-l oferi copiilor orfani În zilele Crăciunului rămăsese neîmplinit. Ca și acela de a merge În genunchi până la Mecca, pentru a lua piatra sacră În gură și a se Întoarce cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
e alea că sunteți tineri încă da eu știu c-am trecut prin ele. Dar când ați născut, domajur? Să nu-mi vorbiți mie ca niște boi d-ăia care i-a insuflat căldură mamei lui Hristos de l-a înfășat și l-a pus în iesle în loc de leagăn, așa cum v-a legănat pă voi mama voastră, că urlați ca niște porci de ăia de se taie la Crăciun. Că de aia are omul porc, să-l taie la Crăciun să
Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
multiplicat În mii de exemplare. Undeva, retras Într-un col, se ițea, străjuit de doi ochi imenși, chipul triunghiular al lui Lilith. Sânii ei ca doi saci orbi se rostogoleau spre el. Picioarele sale lungi cât zilele de post Îl Înfășau Într-un păienjeniș de gânduri negre, paralizându-i Încet-Încet voința... Zăcând Întins, la rându-i, cu mâinile sub cap, acompaniat de scrâșniturile de dinți și de urletele lui Oliver, care ba creșteau, ba scădeau În intensitate, inginerul Edward, sărind de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
răsad mai rău, Dintr-atîția, prin ce har? Mă brodisem șui, hoinar. Eram mult mai prost pe-atunci... Când Păresimi da prin lunci, Cu pietrișul de albine, Ne părea la toți mai bine: Țânci ursuzi, Desculți și uzi, Fetișcane Cozi plăvane Înfășate-n lungi zăvelci, O porneau în turmă bleagă Să culeagă Ierburi noi, crăițe, melci... Era umed în bordei Și tuleam și eu cu ei. I Tot așa o dată, iar, La un sfânt prin Făurar Ori la sfinții Mucenici, Târla noastră
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
gaură aicea, era moale-n cap, toată partea asta așa. Să nu cumva să-l atingă cineva, să-l spele cineva. Dacă-l scapă, îl lovea? Eu îi făceam baie, eu îl trăgeam, eu îi făceam frecții cu alifii, îl înfășam, tot. Lupu Am cunoscut un băiat, unu’ Lupu Gheorghe, a murit... l-a călcat mașina, care m-a învățat să fur. Cu el am mers peste tot. Am învățat și-am făcut absolut orice, până la crimă și bănci. Să-nveți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
brazi de Crăciun. Noaptea, rugăciunea lui Petru, apă tulbure. Aleluia! 51. A adormit pe la 3. Chilia sărăcăcioasă, dar curată; un pat din trei scânduri îndrepta oasele, peste ele o pătură din lână pliată pe din două; perna, ghemotocul din cârpe înfășate într-un sac de cânepă, dosea visele; fereastra cât o scorbură de ciocănitore întuneca cerdacul; sub fereastră, masa, candela, două lumânări din seu, icoana Fecioarei, Psaltirea, Îndreptarul pentru spovedanie, mir, chibrituri și o prescură coaptă în săptămâna luminată; la răsărit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
de crud, starețul l-a trecut cu vederea, de Visarion nu scapă, mama lui de poponar. Chilia sărăcăcioasă dar curată; un pat din trei scânduri, peste ele o pătură din lână pusă pe din două; perna, un ghemotoc de cârpe înfășat intr-un sac din cânepă; pentru învelit, o piele dubită de oaie. Petru a scris 7 pagini despre o cale ferată crescută în podul palmei și despre un tramvai ce alerga de-a curmezișul destinului. Ultimul rând s-a desprins
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
aflat lângă Liceul Economic. Bunica mă avea numai pe mine și eu o aveam numai pe ea. Eram aerul ei, mândria ei, seninul ei. Despre tata nu vorbeam, iar pe mama am visat-o o singură dată, legănând un prunc, Înfășat În scutece aurii, cu fețișoara roz. Mama Îi spunea pruncului că o dor rău rinichii, că țara noastră va intra În curând ca membră cu drepturi depline În Uniunea Europeană, iar la urmă i-a vorbit de Teoria Undelor Magnetice, telefonia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
ești convins că, după ce Își va umple burdihanul cu mâncare, te va trăda, te va da pe mâna poliției sau și mai rău pe mâna psihiatrilor. Când te gândești la carnea albă a copilului, la moltonașul roz În care era Înfășat, la brațele care-l purtau prin Întunericul casei, la tifonul din care țâșnea sucul dulceag de morcov fiert, la salopeta de pescar a fostului chiriaș În care te Îmbrăcai așa, din plictiseală, la copilașul care plângea frecându-și piciorușele... Când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
A fost ceartă astă-vară: O emfatică sepală Vorbea unui bob din spic, La-început cu sfială: Crede-mă, n-am cu tine nimic! Uneori până și eu Înțeleg cât îți este de greu, Să fii așa ... mic! Toată vara ai fost înfășat, Nu ai avut nici soare, nici vânt, Stând mereu ...la nchisoare, Îți... zic -pe cuvânt Ai crescut necultivat! Și încă mai crești, frățioare, Total fără...rost, Vei ajunge un nimeni, un prost ! Pe când despre...mine, Se vorbește ...numai de bine
Calul cu potcoave roz Epigrame-Fabule-Panseuri by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/468_a_877]
-
acasă și prăjeau pe foc într-un ceaon mare niște hoștine cu său; și după ce mi-au tras o frecătură bună cu oțet de leuștean, mi-aduc aminte ca acum, au întins hoștinele fierbincioase pe o pânzătură și m-au înfășat cu ele peste tot, ca pe-un copil; și nu pot ști cât a fi trecut la mijloc, până ce am adormit mort, și de-abia a doua zi pe la toacă m-am trezit sănătos, ca toți sănătoșii; Dumnezeu să odihnească
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
era atât de fragilă, trecătoare ca o apă, că, o vreme, m-am îndoit că ar și exista, întoarsă cum tot timpul era după simpla ta căldură și lumină. când noaptea venea, și asta se întâmpla des, în neculoare se înfășa și aștepta răsăritul. iubire mută și oarbă, floare a soarelui, te prinde toamna într-o rază, din ea te strig, din ea te chem, suav descântec, sfânt blestem. iubire să-ți afli salvarea într-un strigăt, să-ți găsești odihna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1549_a_2847]
-
a aprins felinarul. S-a dezbrăcat și cu ajutorul unui ciob de oglindă a cercetat umărul. O bucată de mușchi smulsă de pe tot brațul ședea răsfrântă și sângera... A căutat o cămașă albă curată, a rupt-o în fâșii și a înfășat-o strâns... Scrâșnind, s-a așezat, ca să poată răbda mai ușor durerea. Simțea un zvâcnet în locul rănit. „Îi prea strânsă legătura. Am s-o slăbesc, dar mai târziu. Să se oprească sângele. Acum ar trebui să văd cine a gândit
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
ghionturi încercând, fără rezultat, să-l facă să tacă. Imediat ce preotul îl scosese din apă și îl trecuse în brațele mamei, copilul se liniștise și adormise dus. Nu se trezise nici măcar când nașă-sa îl ștersese cu prosopul și îl înfășase. Apoi plecaseră cu toții la restaurant. Fusese o petrecere pe cinste și se întorseseră acasă abia în zori. Pop se pilise puțin, dar numai atât cât să devină mai guraliv decât de obicei și nu se dădea dus la culcare. Ținea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
slujitorii de taină, încercând ca nimeni să nu ducă dorul Ieșilor. Numai Alexandru Coconul era trimis să slujească în Țara Românească, domnind după povețele tătâne-su și sub privegherea mitropolitului Anastasie și a maicii sale Arghira. Țigăncile lustruiră podelele și înfășară paturile, coșarii curățară hornurile, alungând cucuvelele, care-și făcuseră cuib tocmai acolo, baba Saveta, pităreasa Curții, cumpărase, de la Franț, spoitorul cel neamț, toate blidele trebuincioase bucătăriei. Asudase de multele porunci date slujnicelor pricepute în facerea bucatelor, neuitând să dea porunci
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]