303 matches
-
că În primii ani de căsătorie mai veneau pe lume și pruncii, Îngrijirea lor În primii ani revenea tot tinerelor neveste, iar pe atunci nu se auzea de pampers și hăinuțe prea deocheate pentru copii. Copilul, după ce era alăptat, era Înfășat În scutece și se lega cu o brineață de nu mai putea mișca nici un deget. De multe ori dacă plângea era lăsat acolo să plângă pentru că până la urmă o tăcea el. Timp pentru prea multe drăgălășenii nu era, altele erau
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
spirituală a oratorilor, prin antrenament, se ascute întotdeauna și se cizelează și, împreună cu chestiunile despre care tratează, firesc strălucește liberă. Noi însă, oamenii de azi (adăuga), parcă am fi fost crescuți la școala unei sclavii cât de cât legitime, aproape înfășați în regulile și în structurile acesteia, pe când mințile noastre încă mai erau fragede, fără a fi gustat din cel mai frumos și mai fecund izvor al elocvenței, vreau să spun (declara) libertatea, pentru care nu reușim să fim nimic altceva
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
puncte fixe, aproape pînă la identitate, cu Paparuda. Există suficiente motive, după părerea îndreptățită a regretatului folclorist Nicolae Rădulescu, pentru asocierea lui Lazăr, „erou vegetațional”, cu Dumuzi, Osiris, Adonis și Attys. Elemente comune: a) Nașterea miraculoasă. „La naștere, Lazăr apare înfășat în elemente vegetale: foi de viță, foi de nuc, legat în crengi de vișin”; „Adonis s-a născut din copacul de smirnă”; „Forma primitivă a lui Osiris a fost un trunchi de copac”; „În numele lui Attys se executau sacrificii de
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
doctorul nu mai fuse nevoit să- i dea palma la fund, cum se obișnuiește la noii născuți. Gigilică luă nota zece la naștere, singura lui nota de zece, pe parcursul vieții. - Ăsta, sigur o să se facă doctor, Îi zise moașa doctorului, Înfășându-l. - Sper să nu se facă ginecolog, ca mine, răspunse doctorul. Gigilică a fost botezat pe la două luni. În momentul când preotul l-a luat să-l bage În cristelniță, acesta a Început să-și facă nevoile atât pe mâna
Pete de culoare by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91516_a_107356]
-
acasă și prăjeau pe foc într-un ceaon mare niște hoștine cu său; și după ce mi-au tras o frecătură bună cu oțet de leuștean, mi-aduc aminte ca acum, au întins hoștinele fierbincioase pe o pânzătură și m-au înfășat cu ele peste tot, ca pe-un copil; și nu pot ști cât a fi trecut la mijloc, până ce am adormit mort, și de-abia a doua zi pe la toacă m-am trezit sănătos, ca toți sănătoșii; Dumnezeu să odihnească
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
Stele palid tremurânde Ard pin negurile sure. Lumea-n rouă e scăldată, Lucioli pe lacuri sboară. Luna umbrei, umbra lunei Se amestec, se-nfășoară. Lunecând pe ceruri, norii Negri-acopăr tot seninul. Se sting una după alta Și icoana, și suspinul. Înfășat în întuneric Eu nu văd, nu aud șoapte. Ah, mă simt atât de singur! Este noapte, noapte, noapte. 49. TRADUCERI ȘI ADAPTĂRI (cca 1874) Dulce cu corp de omăt înnecat în păru-i de aur, Venera zace murind - cine o
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
multe totalitarisme au țâșnit din Europa. De scrâșnetele istoriei ne mai poate salva doar homo ironicus. Eroii sunt cariatidele istoriei. Ca popor mic, am depins mereu de tot soiul de istambuluri. Popoarele mici situate în coasta coloșilor par niște copii înfășați în sârmă ghimpată. În unele epoci istorice singura direcție bună este cea a vântului. Imperiile au dispărut. Nu și sechelele lor. Prea multe gloanțe a oferit istoria celor câteva întrebări capitale ale omului. Unele generații au spart semințe de floarea
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
obosește imediat și suspină întruna? se întreabă cei din jur. Pomilia și bunică-sa încearcă să-i dea ceai îndulcit, același rezultat. Nașterea a fost relativ ușoara, iar mama lui nu vrea să se despartă de micuț. Îl schimbă, îl înfașă stă cu ochii pe el și... oftează: - Oare să aibă și el soarta Marilenei ? Își spune ea, gândindu-se la soarta altui copil pe care l-a pierdut în urmă cu 4 ani. Dincolo în sufragerie, tatăl băiețelului și cumnatul
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
în final începe ceremonia de creștinare a copilului. Femeile nu se pot stăpâni, plâng mocnit, iar bărbații sunt posomorâți. Preotul ia copilul repede, îl cufundă în apă de trei ori conform ritualului, nici un scâncet și îl dă nașei să fie înfășat. O voce întreabă, - A murit ? Răspunde încetișor, plângând, mama pruncului, în vreme ce îl îmbracă în scutece noi, - Doarme! Îl așează pe dormeza încăpătoare, culoarea vineție se schimbă încet în paloare și doarme adânc, nimic nu-l deranjează în timp ce, femeile stau răbdătoare
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
A fost ceartă astă-vară: O emfatică sepală Vorbea unui bob din spic, La-început cu sfială: Crede-mă, n-am cu tine nimic! Uneori până și eu Înțeleg cât îți este de greu, Să fii așa ... mic! Toată vara ai fost înfășat, Nu ai avut nici soare, nici vânt, Stând mereu ...la nchisoare, Îți... zic -pe cuvânt Ai crescut necultivat! Și încă mai crești, frățioare, Total fără...rost, Vei ajunge un nimeni, un prost ! Pe când despre...mine, Se vorbește ...numai de bine
Calul cu potcoave roz Epigrame-Fabule-Panseuri by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/468_a_877]
-
slujitorii de taină, încercând ca nimeni să nu ducă dorul Ieșilor. Numai Alexandru Coconul era trimis să slujească în Țara Românească, domnind după povețele tătâne-su și sub privegherea mitropolitului Anastasie și a maicii sale Arghira. Țigăncile lustruiră podelele și înfășară paturile, coșarii curățară hornurile, alungând cucuvelele, care-și făcuseră cuib tocmai acolo, baba Saveta, pităreasa Curții, cumpărase, de la Franț, spoitorul cel neamț, toate blidele trebuincioase bucătăriei. Asudase de multele porunci date slujnicelor pricepute în facerea bucatelor, neuitând să dea porunci
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
tifos, care de scârbă, rămânându-le nădejdea și bucuria creșterii copiilor. Îi privea cu duioșie pe cei trei băieței, care-și încropiseră, din coceni de porumb, adevărate tabere militare, cu care se războiau, țipând și hohotind, făcând-o, pe ființa înfășată în pelinci scrobite, să tresalte, încruntându-și sprâncenele de-abia arcuite și agitându-și, neputincioasă, brațele și picioarele prea strânse în legătoare. Scâncetul o trezi din cascada amintirilor. Legănă, încă lunatic, pătuțul, deșteptându-se ca dintr-un somn adânc. De
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
plutind. Totul pare un continuum care te absoarbe nesătul. Simți ceva cald care te inundă, prelungindu-se pe burtă, pe picioare și pe mâini. Un miros cu care ești obișnuit, apoi totul din cald devine de un rece stăruitor. Ești Înfășat, precum sunt Înfășați toți pruncii și te-ai pișat pe tine. Scutecele ude și grele ca o cămașă de forță dintr-o viață anterioară pe care cineva ți-o pune tocmai acum. Degeaba spune Mihai Ivanovici Kalinin că mișcarea, educația
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
un continuum care te absoarbe nesătul. Simți ceva cald care te inundă, prelungindu-se pe burtă, pe picioare și pe mâini. Un miros cu care ești obișnuit, apoi totul din cald devine de un rece stăruitor. Ești Înfășat, precum sunt Înfășați toți pruncii și te-ai pișat pe tine. Scutecele ude și grele ca o cămașă de forță dintr-o viață anterioară pe care cineva ți-o pune tocmai acum. Degeaba spune Mihai Ivanovici Kalinin că mișcarea, educația fizică, este un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
mari, care popular se mai numesc și câini alani. Aceștia se hrănesc de către stăpânii lor, și se hrănesc pentru a fi feroce și mușcători; și stăpânii Îi asmut asupra dușmanilor sau adversarilor; și amintiții câini trebuie să fie Îmbrăcați sau Înfășați cu piele de măgar sau bivol pentru două motive: Primul motiv este ca să nu-l ardă focul pe care câinele Îl poartă Într-un vas de aramă; al doilea motiv este că, de foc, calul se teme și de Îndată ce-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
În continuare, o Îndemnă Sam... Mai Împinge... și Încă odată... OK, a ieșit. S-a terminat Ronnie. Bravo. Poți să te relaxezi acum. Câteva clipe mai târziu, bebelușul scoase primul lui țipăt mic și mâțâit. În uralele mulțimii, Sam Îl Înfășă pe bebeluș Într-un prosop și-l puse la pieptul lui Ronnie. —Ce e? Întrebă cineva. Phil care părea cu totul copleșit și mai mult decât absent, mormăi: E un bebeluș! E un bebeluș micuț. Sam Îi sugeră cu blândețe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
părea lui Fima simplistă. Poate că tatăl sau avea până la urmă dreptate: Nu există o hartă universală a realității; nu există și nu e posibilă. Fiecare se orientează singur prin pădure, folosind hărți dubioase, Încurcate, complicate, În care a fost Înfășat de la naștere sau pe care le-a găsit ici-colo pe drum. Din acest motiv greșim cu toții. Ne mișcăm În cercuri. Începem cu o cană și sfârșim În general Într-un butoi. Ne lovim unul de celălalt fără să știm și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
fiindcă sus, pe platformă, unde urcasem cu telefericul împreună cu vărul meu, privisem prea multă vreme peretele de nord despre care circulau fel de fel de zvonuri: acolo se putea vedea „păianjenul“, picioarele lui erau dungile săpate în stâncă, și-și înfășa prada făcând coconi din ea, ca niște desagi lunguieți care atârnau multă vreme acolo sus în ghețuri. Mama nu făcuse sport niciodată și, dacă fusese o dată împinsă de tata să încerce totuși, asta n-a dus decât în pragul unui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
dă ascuțit creoane În aia de-mi ține loc de moacă. După ezercițu dă Încălzire mi-am pus șpențăru, care manevră iera să evit guturaiu, care În partea dă jos Îți prezintă zero treizeci la Genioles. Grumazu mi l-am Înfășat În fularu care l-ai cârpit cu degetele tale de zână și mi-am adăpostit urechile sotto galibarda aia mică și naltă, da marea bombă a zilei a adus-o Pirosanto, c-a zis că să-i dăm foc la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
animalul. Deși probabil nu fusese niciodată conștient de asta, trăia cu convingerea adânc înrădăcinată că o viață lipsită de dragoste fizică nu avea nici un rost. Mama lui fusese foarte generoasă cu asemenea manifestări: îl atingea, îl ținea în brațe, îl înfășa, îl corcolea, îi ciufulea părul, îi mângâia fundulețul și îl legăna pe genunchi. Nici tatăl lui nu pregeta să-i strângă tare mâna sau să-l îmbrățișeze bărbătește din când în când. George crescuse cu ideea că aceste încântătoare coliziuni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
În lumea lui Frank nu prea mai erau multe lucruri care să se potrivească atît de bine. I-am atîrnat În șifonier cămășile risipite peste tot și i-am Împăturit cu grijă șalul de dantelă veche În care fuseserăm amîndoi Înfășați cînd eram bebeluși. După moartea mamei, Frank recuperase șalul din legătura de haine depuseă de tata la o instituție filantropică din Riyadh. Țesătura străveche, moștenită de la bunica lui, avea culoarea gri și delicatețea unei pînze de păianjen Împăturite. M-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
am scos șalul de dantelă. Ținîndu-l de un colț, l-am Întins pe mijlocul și umerii Paulei. — Ce-i asta? Întrebă ea, Întorcîndu-se să privească dantela veche. O Învelitoare de copii din perioada victoriană...? — Frank și cu mine am fost Înfășați cu el. Era al mamei noastre. E doar un joc, Paula. — Bine. Ridică privirea spre mine, nedumerită că stăteam așa cuminte.) SÎnt gata de multe chestii. Ce vrei să fac? — Nimic. Doar să stai așa puțin. Am Îngenuncheat deasupra ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
înroșindu-se și ieșindu-și cu adevărat din fire. Dar nu știe că, poate, oi fi bețiv și destrăbălat, tâlhar nelegiuit, dar că am dreptul s-o țin una și bună că pe acest zeflemist, pe când era prunc, l-am înfășat, în copaie l-am scăldat și la soră-mea Anisia, care sărăcise și rămăsese văduvă, eu, la fel de nevoiaș ca și ea, stăteam și nu dormeam cât era noaptea de lungă, îngrijindu-i pe amândoi, căci erau bolnavi, furam lemne de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
aproape nu se putea trece. Pe masă, într-un sfeșnic la fel ca în cealaltă cameră, ardea o lumânare de seu, iar pe pat chițcăia un copil minuscul, de cel mult trei săptămâni, judecând după scâncet; îl «schimba», adică îl înfășa o femeie bolnavă și palidă, parcă tânără, într-un neglijeu destul de transparent; femeia, poate, de-abia începuse să se ridice din pat după naștere; dar copilul nu se potolea și țipa în așteptarea sânului slăbănog. Pe canapea dormea alt copil
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
o femee-așa dă gâtu iei șî moașa iera la spatele tău șî te țânea șî-l nășteai pă mâinili iei și-i tăea ia buricu, stătei acolo pă scaun te punea dă șădeai pă scaun șî tăea buricu șî-l Înfășa ș d-aci te lua... femea lăuza ș-o punea pă buriian c-așa ierea atuncia la noi te punea-m pat colo dacă te punea-n pat ț-așternea niște... o zdreanță dă rogojână niște buriian acolo șî tencingea
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]