5,677 matches
-
protezelor "cosmetice" ale chirurgiei estetice (a se vedea nu numai cazurile de "reparație" și "întreținere" fizică, gen Cher, ci și cele de hibrizare identitara, de tipul Michael și Janet Jackson), ca și a protezelor "ornamentale" ale piercing-ului (inele și cercei, înfipte în diferite zone anatomice) și pocketing-ului ("mînere" și tije metalice mobile, cu extremitățile ancorate carnal) ridică mai multe probleme de ordonare spatio-corporală și identitara: biologia umană o precede pe cea cyborgică sau invers? sau, reformulînd în linia ideologică a Donnei
Corpuri dezarticulate by Ion Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17699_a_19024]
-
anunță, din multe puncte de vedere, plină de promisiuni. Ce ne-a fost dat să auzim, spre indignarea disperată a prietenei mele americane, care predă la o universitate din Mid-East - fiecare propoziție a junelui politician român avea efectul unui cuțit înfipt în inima ferbinte a unui intelectual care deși locuiește în America, trăiește cu pasiune orice eveniment din țară -, așadar, tabloul înfățișat de acest insider depășește în închipuire tot ceea ce detractorii regimului Constantinescu (printre care ma prenumăr, nu-i așa?!) au
Aseară ti-am luat hazna by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17810_a_19135]
-
pe dos cu gesturi înecate spintec/ carnea paginii albă/ îmi revăd rănile cu o milă copilăroasa" (Maimuțăreli). Tip asocial, cu izbucniri incomode (la nivelul discursului!), poetul își înscrie existența într-o marginalizare structurală, pe care o savurează la modul antinarcisiac: Înfipt cu tălpile zdravăn/ în zoiul dezăpezirii/ cu urechi veșnic fluturătoare/ înjuram mărimile zilei le vorbeam lung/ femeilor pe la spate./ Mîncăm frugal mă învesmîntam sobru./ Trăiam în fereala.../ Mie îmi țineam de căldură!/ Blagoslovit cu o pereche de membre asidue/ reci
Poeti bistriteni by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17827_a_19152]
-
baladescul Cercului de la Sibiu, pe rusticitatea autohtonă de acestă pusă în valoare: "O iarbă-albastră șterge tatuaje/ De pe spinarea dealului din noi;/ Pilcuri de fragi închipuie grilaje/ Prin ceață care fumegă-napoi.// Ca niște nave satele de munte/ Vîslesc cu crucile înfipte-n cer;/ Lumina-n trapul stelelor cărunte/ De sînge spală ierbile-n eter.// Hai, tată, vînătoarea de-animale/ De mult s-a terminat. S-a tras la sorți/ Pe pușcă și trăgaciul dumitale/ Cerbii uciși de vînătorii morți" (Elegie). Uneori suavitatea
Poeti bistriteni by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17827_a_19152]
-
de lupi hămesiți, alergând disperați după căpătuiala? Mascarea îndărătul "intereselor partidului" a celor mai josnice ambiții personale? Ceea ce uită, indiferent de culoare și direcție, politicienii români aflați în activitate e că partidul nu e doar șleahta de profitori care se înfige cu nerușinare la ciolan. Din păcate pentru ei, partidul sunt și cei care i-au votat. Or, aceștia sunt - conform principiului resentimentar al funcționarii vieții politice din România - cei dintâi de care partidele ar dori să scape. Confruntarea cu electoratul
Buftea politică by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17857_a_19182]
-
nesimțit, mitocan nu ai nici o șansă de-a fi auzit. Lucrul e valabil și în afaceri, și în manifestările publice. Probabil din această cauză au înflorit (și prosperă incredibil) oamenii de televiziune cu fețe de procurori și maniere de killeri. înfigându-și agresiv-sașiu privirile în cameră, ei își execută, în numele culturii de groapa lui Ouatu, preopinenții, din care își extrag colții doar atunci când i-au adus la moliciunea unei cârpe. Imprudenții care acceptă să treacă pe la "talk-show"-urile nocturne trebuie să
Fanții catodici by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17190_a_18515]
-
bazat pe convenabile rezultate medicale, încă mai abitir pe scorul ridicat în sondaje. De ziua lui, de nativ în pești, i se aduc buchete de flori mai bogate decât jerbele funerare, un buluc de partizani îi împing poarta, i se înfig în față. I se pregătește un post pe care l-a mai avut și pe care, de patru ani, rîvnește să-l redobândească. Toate merg strună, dnii Năstase, Gherman, Solcanu, Mitrea, mai nou Todoran veghează startul, devotați, nemodificați, apți prin
În căutarea compasiunii by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17207_a_18532]
-
asupra mea stau ochii tăi/ Ca desprinși din fruntea visătoare,/ Într-un dulce haos se-nvîrtesc tăcuți/ Cu priviri apăsătoare.// Mă trezesc înspăimîntată, nu știu/ dincotro se vor aprinde iar,/ Doar o clipă se fixează-n gol/ Ca-ntr-un cap înfipt în păr" (Rugă). Dorința se află la un pas de necrofilie: Și-atuncea cînd chipul meu trece în apă/ Și fața mea pală în ea se oprește/ Pe chipul meu ud ca de-o ploaie eternă/ Figura de umbră-și
Poezia Ilenei Mălăncioiu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17193_a_18518]
-
decorativă, "androidă" și "apucată", dar total lipsită de transcendență... De unde nu e, nici Dumnezeu nu cere! Modernitatea acestei Ioane nu ține de esență, ci de look... Momentele din Joan of Arc în care se rostogolesc pietroaie, se prăbușesc metereze, se înfig săgeți, curg cărnuri - îl pot face invidios pînă și pe un Spielberg, care, prin ...Soldatul Ryan, a arătat că știe ce înseamnă să filmezi, ca lumea, un măcel! Luc Besson pare contaminat, iremediabil, de microbul competiției cu americanii pe terenul
Jeanne d'Arc în misiune SF by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17217_a_18542]
-
fata aceasta se îndrăgostise eroul blînd. Murea după ea. Îi vorbea frumos, nu ca ăilalți, cu măscări. Da' nu mergea deloc cu frumosul, nici cu teoriile... De exemplu, într-o seară, - taman sub o claie - proaspăt ridicată cu furcoiul încă înfipt sus în ea, nu știa ce să-i mai spună, s-o cîștige. Și-atunci, cum era un început de noapte de iulie, înstelată o întrebase, fără să îndrăznească să puie mîna pe ea, în timp ce fata ședea cu picioarele dezvelite
Note abandonate by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17323_a_18648]
-
de pe trunchiul-mamă a devenit în România post-ceaușistă singura regulă a vieții politice. Un semn indubitabil că partidele de la noi sunt aglomerări de interese conjuncturale, și nu asociații pe bază de opțiuni doctrinare. Ca dovadă, ele se destramă atunci când și-au înfipt adânc colții hămesiți în ciolanul generos al guvernării. O banalitate, veți spune. însă tocmai astfel de adevăruri elementare sunt bagatelizate, dacă nu disprețuite, de starurile vieții publice. La ce să te mai aștepți, când noii demisionari țărăniști au fost calificați
Ferește-mă, Doamne, de dizidenți, că de partid mă apăr singur! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17327_a_18652]
-
așa cum a fost, în Ardealul dinainte de Marea Unire, "jalea" poeților mesianici: Nu avem de ales între primul și ultimul drum/ ci între un chin și alt chin./ Cuțitul însîngerat e frate geamăn cu pixul,/ sora mea siameză - Tristețea -/ și-a înfipt ghearele în obrazul lui Dumnezeu/ săpînd gropi pentru îngeri.// Să nu blestemăm vulturii ce se înalță/ cu bucăți din ficatul nostru./ Să rupem un crin/ și alți crini/ cu mîinile nimănui" (Obrazul lui Dumnezeu). Dacă atari vorbe par (și... sînt
Ironie și patetism by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17368_a_18693]
-
hazarda în dragoste. În paralel, povestea unui asasinat în familie, la care soțul încornorat al protagonistei este apărător din oficiu. El este astfel dublă victima a... emancipării femeii. Care-și aroga dreptul de a cunoaște o dragoste sau de a înfige cuțitul de bucătărie în carotida soțului decrepit. Degradarea ființei antrenează degradarea relațiilor interumane și intensitatea expresionista a Strigatului polonezei Barbara Sass prezintă diagramă existenței unei astfel de femei: o fată băietoasă crescută în promiscuitate, la ieșirea din închisoare, ajunge infirmieră
Femei despre femei by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/17990_a_19315]
-
marota asta. Nu puteai să i-o scoți din cap. Odată, în recreația mică, a început unul să strige prin curte: mama lui Mardare e o curva mare! Auzise el, pe undeva... Ce-i da prin cap lui Fredi? Se înfige în fața ăluia și-i zbiară în ureche: - Nu-i adevărat! Cea mai mare curva e mama mea! Tovarășa o cheamă pe mama lui Fredi la grădiniță, îi spune și aia ridică din umeri. - Fredi, ia hai încoace! Fredi vine, maică
Daneliuc îndrăgostit by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/18010_a_19335]
-
genele, dar nu mă spălasem. În mijlocul mesei, făcuseră loc pentru pasca grăsana, cu brînză de vaci și smîntînă, pe care dormea crucea din aluat răsucit. Dacă băgai degetul și o ridicai de un capăt, crănțănea între dinți, iar dacă-l înfigeai mai adînc, dădeai de dulceața fragilă a umpluturii. Cozonacul cu nasturi din rahat, drobul verzui, ridichile roșii, andrelele de ceapă subțire, telemeaua cu purici de chimen în farfuriile groase, cu bordura liliachie, din care spărgeau în fiecare an cîte una
Daneliuc îndrăgostit by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/18010_a_19335]
-
toate direcțiile pînă cînd, "răpus" de un tir de mitralieră, împroașcă albul ecranului cu vopsea siclam. Totul nu durează decît un minut, dar e cea mai deșteaptă "punere la zid" a esteticii Tarantino venind din partea unui young rebel, care-și înfige dinții în carnea Maestrului! Cu puține excepții, nu am văzut la Clermont - și mai ales în competiție - scurt-metraje care să dea aceeași siguranță a "cinematografului încăput pe mîini bune" că filmele acestor americani (unii, inca studenții!). Am văzut ifose - în
Judy Garland la Clermont-Ferrand by Alex. Leo Șerban () [Corola-journal/Journalistic/18027_a_19352]
-
poet și cititor, se ajunge la o oboseală deloc favorabilă lecturii. Îți trebuie o răbdare supraomeneasca ca să parcurgi noi și noi "mesaje" de acest gen: "Căci posesiunea niciodată completă din/ spatele ferestrei/ și expectativa și liniștea îmbrățișate/ se adaugă steagului înfipt într-o mare curte/ interioară Disimulata/ și toate acestea sunt întrerupte și mai adânc/ de cel investit cu Forța./ Delimitatorul de profesie." (Instrumente din Văr); "Vagi plimbări, adânciții pași ai ochilor/ Înspre păsările vii din crângul pustiu./ Și valul îl
Poezia dată la maximum by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18098_a_19423]
-
cum visează intelectualul să ajungă la Paris!) Ideea că ar putea, cu ajutoare de el cunoscute, prelua puterea și instaură o dictatură în care fiecare miner - sau ca si miner - să primească cei zece mii de dolari râvniți i s-a înfipt în creier. Judecătorul care l-a slobozit își dă demisia din magistratură, nu covârșit de rușine, ci clamând că o face în urmă presiunilor. Cei care îl judeca pe Miron Cozma în procesele pe rol sunt, de la natură, înzestrați cu
Scurtă privire peste umăr by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/18113_a_19438]
-
năvălesc cerșetorii din partea locului. Aceștia organizează ei o nuntă, în stilul lor: o bătrână grasă și știrba îmbracă rochia de mireasă, care plesnește la subțiori, un bețiv nespălat de multă vreme se instalează în rolul de mire, în timp ce ceilalți își înfig mâinile până la cot în tortul de frișca, supraetajat sau duc la gură clondirele de cristal din care li se preling pe bărbie, ca o poșirca, cele mai scumpe licori. Practic, totul se transformă într-o caricatură. Ceva asemanator se întâmplă
CIMITIRUL VESEL AL LITERATURII ROMÂNE by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17442_a_18767]
-
nordică, povestita la focul unei sobe, într-o noapte polara" etc. Uneori, călătorul, în plină emoție (și asta, mai ales, în Țară Sfîntă), caută metaforă: "Poliedru din piatră, painjeniș de coloane căutînd lumină celesta, căpățina de Golgotă în care sînt înfipte cruci peste cruci, vestmînt de cruciați veniți să slobozească din stăpînirile păgîne împărățiile Domnului, așa se înfățișează Biserică Bunei Vestiri". Puțină subiectivitate în aceste note de călătorie; ochiul descoperă, înainte de toate, valorile știute ale spațiului, le caută mereu povestea și
Voluptatea povestitorului by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/17535_a_18860]
-
-ți dai seama când din receptor ai devenit creator. Răspunderea celui dintâi comunica cu răspunderea celui de-al doilea. Abia atunci înțelegi cât de precară este formula "a face literatura". Nu textul contează cât rădăcinile sale. Mai precis unde se înfig ele. În cer? În pământ? Riposta ar veni prompt: în minte, adică în mental. Acesta ar fi argumentul suprem al partizanilor ficțiunii speculative. De acord, dar cu o condiție: dacă eu, autor, am atâta putere încât să dovedesc că mintea
Literatura împotriva zilei by Dan Stanca () [Corola-journal/Journalistic/17547_a_18872]
-
sub chipul invincibil al "uimirii", sorginte deopotrivă a poeziei și a cugetării, închizînd cercul antagonismelor pururi active: "Toate epitetele și-au luat cîmpii din poemele mele./ Singur extatic amar construit din bucurii retezate/ stau atent să văd unde-și mai înfige colții/ Metaforă./ Dimineață umbră ta seamănă cu un clopot/ mi se spune/ cu un palimpsest revoltat./ Deasupra întîmplării de-a nu fi/ nimic și nimic/ dedesubtul întîmplării de-a nu fi/ nimic și nimic/ oglinzile acoperă singurătăți voiajere/ pe limbă
Un supraromantism by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17549_a_18874]
-
un palimpsest revoltat./ Deasupra întîmplării de-a nu fi/ nimic și nimic/ dedesubtul întîmplării de-a nu fi/ nimic și nimic/ oglinzile acoperă singurătăți voiajere/ pe limbă dulce-amară înflorește furtună/ singur extatic amar/ stau atent să văd unde-și mai înfige colții/Metaforă./ La academia poemului principalul subiect e uimirea" (Academia poemului). Cerneală, instrument al sacrificiului literar, apare celebrata nervalian: "Copleșitoare măreția golului/ pe care urmează să-l umplem./ Astfel așezat între imnele stăpînirii de sine/ în camera asta unde vorbesc
Un supraromantism by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17549_a_18874]
-
psihică, mitologica, genetică, tehnologică din poemele anterioare" (Gh. Crăciun); aceste sentințe par de multe ori părți ale unui poem mai amplu: "cenușă lină din pagini grele învinețite curgea" poate avea drept urmare firească hai-ku-ul imediat următor "era ea existența: un electrod înfipt în corpul meu". Următorul volum (cel din 1990) apare sub titlul de Întoarcerea în viitor. Poemele se lungesc, se transformă în veritabile discursuri scrise într-o limbă încifrata, amintind încă de aruncarea mallarmeană a zarurilor. Apar uneori "traduse" în acest
Un poet obosit by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/17586_a_18911]
-
pedala, nu mai simte aerul timpului (nici literar, refuzînd să accepte succesul tinerilor scriitori, nici politic, pentru că nu înțelege virajul patriotic la timp și scrie, tîrziu în 1959, despre cum „patriotismul nostru nu trebuie să aibă țepi care să se înfigă în spiritul internaționalismului proletar”) și este „înlăturat de la conducerea treburilor literare” în vara anului 1965. Primește un vot de blam din partea colegilor din Uniunea Scriitorilor și este nevoit să citească el însuși darea de seamă prin care este înlăturat. Activitatea
O revistă culturală în comunism. „Gazeta literară“ 1954-1968 by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/2502_a_3827]