403 matches
-
în "Religia Naturii"), care îl pune pe cruce pe Hristos, fiind potrivnica lui Ierusalim, pe care o și azvîrlă în temnița (Vala, VIII, 402-405). Rahab este mamă Tirței, si cu această ea formează dualismul desfrînare-înfrînare: Tirța este puritana/pudica, simbolul înfrînării, cea care pune limite fizice trupului uman. Tirța cu Surorile ei întocmesc țesuturile trupului material: creează, limitînd, formă fizică, țes "Trupul Natural" (Natural Body) opus "Trupului Spiritual" (Spiritual Body). Poemul "To Tirzah" ("Către Tirța") din Songs of Experience este o
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
biblice și fraze înțelepte pe tema indicată de titlu, drept confirmare a poziției Înțeleptului. Așa cum e conceput de C., Divanul e mult mai complex ca problematică și concepție, evident laică, decât alte cărți din aceeași clasă a didacticii morale despre înfrânarea instinctelor, spre dobândirea unei vieți echilibrate. La nivelul cel mai general al discursului, textul configurează o teorie a fericirii omului, ceea ce l-ar plasa în terenul eudemonologiei de nuanță creștină, dar nu numai. Cele două personaje, a căror „gâlceavă” dă
CANTEMIR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286073_a_287402]
-
După cum afirmă Uniunea ecuației triple: Lăsați ca vidul să fie cazanul vostru; lăsați natura să fie furnalul vostru; ca ingredient principal, luați nemișcarea; ca reactiv, folosiți liniștea; în loc de mercur, utilizați esența voastră vitală; în loc de plumb, energia voastră zilnică; în loc de apă, înfrânarea; în loc de foc, meditația. În textele taoiste, alchimia internă activată de qi gong este denumită „Unitatea Triplă” a esenței, energiei și spiritului, în timp ce metoda externă de practică folosită pentru a pune în mișcare acest proces se numește „echilibrarea corpului, respirației și
Qi Gong. Manual de inițiere by Daniel Reid () [Corola-publishinghouse/Science/2142_a_3467]
-
este cea mai puternică forță din sistemul energetic uman și, în consecință, au elaborat practici pentru stăpânirea acestei puteri pentru sănătate, longevitate și dezvoltare spirituală și pentru a o împiedica să ne determine să acționăm în moduri care sunt contraproductive. Înfrânarea totală a sexualității și a altor dorințe fundamentale, așa cum se obișnuiește în atât de multe ordine religioase, nu numai că produce frustrare emoțională acumulată ce poate erupe brusc, asemenea unui vulcan, ci îl și privează pe individ de cea mai
Qi Gong. Manual de inițiere by Daniel Reid () [Corola-publishinghouse/Science/2142_a_3467]
-
elemente, a tonului și a gestului, reprezintatorul se aduce pe sine însuși sub puterea sa, astfel încît ni poate prezinta deja nu o operă a naturei, ci o operă a artei. Chiar prin lucrul acesta el s-a sumis unei înfrînări aspre, s-a liberat de sub nemijlocirea afectului și a espresiunei sale și s-a făcut apt și forte ca să domine el asupra afectului și să dispună liber de el. Însă actorul a cucerit prin asta și a căpătat sub puterea
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
și de celelalte asemănătoare. Sfântul Antonie cel Mare spune că nu sunt cele ce se fac după fire sunt păcate, ci cele rele după alegerea cu voia. Nu e păcat a mânca, ci a mânca nemulțumind, fără cuviință și fără înfrânare. Căci suntem datori să ținem trupul în viață, însă fără nici un gând rău. Nu e păcat a privi curat, ci a privi cu pizmă, cu mândrie și cu poftă. E păcat însă a nu asculta liniștit, ci cu mânie. Nu
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_262]
-
și de celelalte asemănătoare. Sfântul Antonie cel Mare spune că nu sunt cele ce se fac după fire sunt păcate, ci cele rele după alegerea cu voia. Nu e păcat a mânca, ci a mânca nemulțumind, fără cuviință și fără înfrânare. Căci suntem datori să ținem trupul în viață, însă fără nici un gând rău. Nu e păcat a privi curat, ci a privi cu pizmă, cu mândrie și cu poftă. E păcat însă a nu asculta liniștit, ci cu mânie. Nu
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_260]
-
și de celelalte asemănătoare. Sfântul Antonie cel Mare spune că nu sunt cele ce se fac după fire sunt păcate, ci cele rele după alegerea cu voia. Nu e păcat a mânca, ci a mânca nemulțumind, fără cuviință și fără înfrânare. Căci suntem datori să ținem trupul în viață, însă fără nici un gând rău. Nu e păcat a privi curat, ci a privi cu pizmă, cu mândrie și cu poftă. E păcat însă a nu asculta liniștit, ci cu mânie. Nu
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_263]
-
Aceste noi energii derivate din sentimentul responsabilității asumate sînt deosebite de cele ale afectivității bazale, care sînt Însetate de obținerea plăcerilor imediate, de moment. Energiile conștiinței sînt , de fapt, energii spiritualizate, care cuprind un paradox: impun, de obicei, acțiuni de Înfrînare, de blocare sau amînare, Însă tocmai acest blocaj adus tendințelor instinctuale/primare sau dorințelor precipitate, reprezintă condiția psihologică fundamentală pentru construcția psihicului la niveluri tot mai Înalte. * „Cel mai coborît nivel al cunoașterii este «Știuă. Apoi, «Nu știuă, « Știu că
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
imediat, pe cînd cel adus de virtute este Îndepărtat. De aceea, „păcatul” te Îmbată, te copleșește, te prinde În mrejele lui. În schimb, pentru a obține succesul virtuții trebuie să te supui insomniilor conștiinței, trebuie să te Înarmezi cu răbdarea „Înfrânării”. Cu toate acestea, deși succesul adus de păcat este atrăgător, el este În realitate Înșelător, deoarece singură virtutea este creatoare de curățenie sufletească, de pace interioară, de demnitate personală. * „Virtutea și ambiția nu stau Împreună.” (Michel Montaigne) Desigur, este vorba
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
chiar pedeapsa), deși pe moment este supărătoare pentru noi, ne obligă totuși să realizăm un proces de interiorizare mentală, prin care se obțin, treptat, clarificări morale și chiar un sentiment al răspunderii proprii, care va impune pentru viitor acțiuni de Înfrînare, de blocare sau amînare a unor dorințe care ne-ar putea compromite. „Pedeapsa fără judecată se Îndură mai ușor.” (A. Camus) Bineînțeles că suportăm greu o discuție cu privire la motivele și consecințele greșelii pe care am comis-o la un moment
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
Între datorie și egoism. Educația Însă este aceea care vă Învață să faceți alegerea” (G. Mazzini). * „Nimeni nu e liber, dacă-i sclavul corpului.” (L.A. Seneca) Sentimentul libertății nu se poate constitui decît prin conștiința necesității de a realiza unele Înfrînări. * „Unde e multă libertate, acolo vom găsi și mult adevăr.” (Vasile Conta) Pentru că „adevărul” nu poate ieși la lumină, decît din confruntarea liberă/necenzurată de opinii, de idei: „Libertatea e bunul care ne Îngăduie să ne bucurăm de celelalte bunuri
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
dacă le cîntărești prea mult”. Așadar, „Dacă vei fi stăpîn pe ziua de azi vei depinde mai puțin de ziua de mîine” (L.A. Seneca). * „CÎnd se mînie, omul se află În afara trupului său.” (P. Syrus) Evident În afara trupului spiritual, unde „Înfrînarea” se luptă mereu cu „incitarea”. * „Cel care n-a știut niciodată să se limiteze, n-a știut niciodată să admire.” (J. Renard) SÎntem aici În fața unui punct de vedere intelectual cu privire la „sentimentul admirației”, care este considerat un atribut al profunzimii
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
biblic de mai sus, apreciind că simpla ispită nu este totuși totuna cu păcatul. N. Steinhardt, de exemplu, a văzut și el o deosebire Între „păcatul cu gândul” și „păcatul cu fapta”: „Altfel nu s-ar mai face distincție Între Înfrânare și desfrânare, n-ar mai fi nevoie de două cuvinte. Înfrânatul se poate să fie necurat În cuget, dar nu trece la fapte. Teologii occidentali au evidențiat că a voi să ucizi pe cineva nu e totuna cu a-l
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
Aceste noi energii derivate din sentimentul responsabilității asumate sunt deosebite de cele ale afectivității bazale, care sunt Însetate de obținerea plăcerilor imediate, de moment. Energiile conștiinței sunt, de fapt, energii spiritualizate, care cuprind un paradox: impun, de obicei, acțiuni de Înfrânare, blocare sau amânare, dar tocmai acest blocaj adus tendințelor instinctive/primare sau dorințelor precipitate reprezintă condiția psihologică fundamentală pentru construcția psihicului la niveluri tot mai Înalte. Μ Poate că nimeni n-a surprins mai bine condiția perenității unui aforism ca
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
artist/poet) și sursă (privind dinspre receptor) a imaginației productive, este, În ciuda (de)plinătății sale ca act liber, depășită. E vorba despre o depășire paradoxală, una pe care am fi Înclinați mai degrabă să o considerăm, teoretic, o reducție, o Înfrânare voită a creativității. Ea apare În limbaj, unde interlocutorul nu mai trebuie să fie vorbitor „Într-un oarecare sens” (cum se Întâmpla, să zicem, cu receptorul poeziei, obligatoriu poet la momentul lecturii, dar care nu avea a răspunde poeziei - ca
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
și rugăciuni fierbinți, prin binefacerile în folosul săracilor și al călugărilor; în cinstea ei, autorul s-a hotărât deci să scrie un tratat consacrat virtuților de care a dat dovadă. În douăsprezece secțiuni (prima fiind chiar introducerea) se vorbește despre înfrânare, despre vanitate, despre lectură și despre rugăciune, despre folosirea bunurilor și despre grija față de alții, în special față de săraci, despre abandonarea propriilor bogății, despre ispitele diavolești și despre lupta spirituală, despre viața de călugăr și, în sfârșit, despre slava ce
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
Urmează secțiuni privitoare la dragostea față de Dumnezeu, la percepție sau simțul sufletesc (24-25), temă dezvoltată apoi în expunerea despre capacitatea de a discerne între duhuri și despre viziuni și vise (26-40). Apoi vin capitolele despre ascultare (41), despre cumpătare și înfrânare (42-52), despre boli (53-54), despre necesitatea de renunțare la atracțiile lumii acesteia (55-57) și de a învinge akedía, adică plictiseala și dezgustul față de experiența spirituală (58), de a nu uita numele lui Dumnezeu și de a invoca numele lui Isus
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
și teologice. În PG 65, 905-1140 au fost publicate zece din ele (retipăriri ale unor ediții din secolele al XVI-lea și al XVIII-lea), din care două nu au însă nimic de-a face cu Marcu: tratatul 6, Despre înfrânare, este o colecție de extrase din Maxim Mărturisitorul și din Macarie; numărul 9 pare că poate fi atribuit lui Marcianc cf. aici, mai sus). Celor opt rămase li se mai adaugă unul, Despre unirea după ipostază care apare în două
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
de probleme. • Blocaje ale situației - Rezistența la ideile noi și izolarea. Această tendință caracterizează apariția unor șabloane de tipul „nu o să meargă niciodată” sau „costă prea mult”. În același timp, departamentalizarea excesivă oferă o perspectivă secvențială care poate aduce o înfrânare a creativității. - Centrarea excesivă pe posibilitățile de cooperare sau, dimpotrivă, de competiție. O astfel de perspectivă ignoră faptul că atât cooperarea, cât și competiția în cadrul grupului posedă elemente benefice, necesare acestuia, dar și aspecte negative. Dimensionarea exhaustivă a activității de
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
adăugarea a zeci de maxime luate din diverse surse. Celălalt tip de clasificare e sistematic; sentințele referitoare la o temă precisă de viață spirituală au fost adunate în același capitol: despre înaintarea către desăvîrșire, despre liniștire (hêsychia), despre pocăință, despre înfrînare (enkrateia) și așa mai departe. Al doilea tip de colecții este probabil mai recent și provine dintr-o epocă în care autorii lor nu-și mai propun atît să transmită apoftegmele pentru a face cunoscute marile personalități ce țin de
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
meditație și rugăciuni fierbinți, prin binefacerile în folosul săracilor și al călugărilor; în cinstea ei, autorul s-a hotărît să scrie un tratat consacrat virtuților de care a dat dovadă. în douăsprezece secțiuni (prima fiind chiar introducerea) se vorbește despre înfrînare, despre vanitate, despre lectură și despre rugăciune, despre folosirea bunurilor și despre grija față de ceilalți, în special față de săraci, despre renunțarea la propriile bogății, despre ispitele diavolului și despre lupta spirituală, despre viața de călugăr și, în sfîrșit, despre slava
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
Urmează secțiuni privitoare la dragostea față de Dumnezeu (12-23), la percepție sau simțul sufletesc (24-25), temă dezvoltată apoi în expunerea despre capacitatea de a discerne duhurile și despre viziuni și vise (26-40). Apoi vin capitolele despre ascultare (41), despre cumpătare și înfrînare (42-52), despre boli (53-54), despre necesitatea de a renunța la atracțiile lumii (55-57) și de a învinge akedía, plictiseala și dezgustul față de experiența spirituală (58), de a nu uita numele lui Dumnezeu și de a invoca numele lui Isus (59-61
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
duhovnicești și teologice. în PG 65, 905-1140 au fost publicate zece dintre ele (preluate din ediții din secolele al XVI-lea și al XVIII-lea), din care două nu au însă nimic de-a face cu Marcu: tratatul 6, Despre înfrînare, este o colecție de extrase din Maxim Mărturisitorul și din Macarie; numărul 9 pare că poate fi atribuit lui Marcian (cf. supra). Celor opt rămase li se mai adaugă unul, Despre unirea ipostatică, transmis în două manuscrise. O parte a
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
apostolice- cel mai târziu în secolul al III-lea - și să vadă în ea o precursoare a monahismului feminin 163), precizând că trebuia să li se acorde încrederea numai „celor cu adevărat văduve”(I Timotei, 5, 16) și fac din înfrânare o poruncă de bază a vieții lor (I Timotei, 5,11; I Corinteni, 7,8). „Cea cu adevărat văduvă și rămasă singură are nădejdea în Dumnezeu și stăruiește în ceruri și în rugăciuni, noaptea și ziua” (I Timotei, 5, 5
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]