405 matches
-
iad, ci felul în care trăiești sărăcia sau bogăția. Așadar, iubiții mei, pentru a dobândi împărăția lui Dumnezeu, trebuie să fim săraci în fapte rele ăsă nu facem cele rele) și bogați în fapte bune ăsă facem cele bune). 64. Înfrânarea Un tată credincios mergea cu fiul său, într-o zi de sărbătoare, printr-o livadă și vorbeau despre învățătura creștină. Copilul punea întrebări, iar tatăl îi răspundea cu lămu59 ririle necesare. Ajungând ei în dreptul unui pom cu roadele frumoase, tatăl
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
și de celelalte asemănătoare. Sfântul Antonie cel Mare spune că nu sunt cele ce se fac după fire sunt păcate, ci cele rele după alegerea cu voia. Nu e păcat a mânca, ci a mânca nemulțumind, fără cuviință și fără înfrânare. Căci suntem datori să ținem trupul în viață, însă fără nici un gând rău. Nu e păcat a privi curat, ci a privi cu pizmă, cu mândrie și cu poftă. E păcat însă a nu asculta liniștit, ci cu mânie. Nu
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_262]
-
Constantin a îngenunchiat la maică-sa, cerându-și iertare. Prilej de mare bucurie deci este. Dacă n-ar fi întristarea, n-ar fi bucuria. Tot astfel păcătoșii pot fi bucurie pentru Dumnezeu, întrucât se pocăiesc. Orice păcat, fiind prilej de înfrânare și umilință, poate fi și bun. În acest chip binecredincioșii părinți călugări bucurau lumea pentru fapta Vasilisei [s.n.]." (pp. 104-105) Departe de a demonstra "sfințenia" gestului Irinei, raționamentul colectiv al monahilor indică, de fapt, "filozofia" eretică ce străbate câmpului referențial
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
înțeapă urechile cu strigări obraznice, îți siluiesc simțirile minții și ard pe dinăuntru ca un foc ascuns, neștiut, împotriva căruia nu ai armă de apărare și loc de scăpare... Apa! Apa stinge focul! Apa rugăciunii stinge focul patimilor, domolite în înfrânările trupești, dar libere în cuget. Râul de apă continuă al rugăciunii neîncetate, râul rugăciunii adus în „vadul minții” curăță și spală moara de necurăția neghinei, de făina neagră a patimilor. Cine ține râul rugăciunii permanente, izvorât din muntele Dumnezeirii mereu
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
de rost. Ai umplut cerul de vorbe, fiule! Părinte, eu le-am scris, a zis și altul, lăudându-se. Tu ai umplut masa de hârtii! Părinte, mie mi-a crescut iarba pe vatră, se lăudă altul că a făcut mare înfrânare nemâncând mâncare fiartă. Tu ai alungat dragostea de străini de la tine, căci a crescut iarba pe vatră; înseamnă că nici pe oaspete nu l-ai omenit. 30 Decembrie 1947 În 30 Decembrie 1947 a avut loc decapitarea politică a statului
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
Crucii. Dacă nu găseam soluția optimă, invocam ajutor spre luminare. Ava, cum îi spuneam uneori între noi domnului Trifan Traian, era prin structură un iscoditor, un săpător cu mintea și un asiduu împlinitor a tot ceea ce duhul îi descoperea, de la înfrânări trupești până la controlul vorbirii, umilințe, osteneli, privegheri și lacrimi, în zbucium permanent pentru actul responsabilității ce-i impunea poziția în care Dumnezeu îl așezase în fața celor în suferință și a celor ce vor trebui să cunoască adevărul în lupta deschisă
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
în mijlocul copiilor să le descopăr intențiile satanice, ca să-i pregatesc să reziste încercărilor. Nu doream să-i impresionez prin cutezanța atitudinilor mele la provocările administrației, ci să le împărtășesc modul de viață creștinesc, cu rugăciuni regulate sau chiar permanente și înfrânări trupești, cu control în exprimare și cercetarea gândurilor, cu raporturi frățești și însușirea adevărurilor fundamentale ale credinței creștine. Tinerii aceștia nu parcuseseră toate etapele de viață în cadrul Frăției. Evenimentele politice se derulau repede și neprevăzut, ei intrau în lupta de
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
și strălucire în viața aceasta. Două puteri rămân permanent în casa sufletului, și acestea umilite și slăbite: Credința și Nădejdea. Dragostea, înșelată și amăgită de toate plăcerile și strălucirile vieții, a târât după ea și prietenele bune: răbdarea, bunătatea, mila, înfrânarea. Adversarul, diavolul, îi ține calea să nu se întoarcă în casa sufletului cu tot alaiul de surori, virtuțile. Aruncarea zarului înseamnă prilejul creat de Dumnezeu, pe care ți-l oferă viața, de a aduce iubirea din lume în locul destinat ei
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
imagine se formează: Domnul Maxim, cum îmi ziceți, aproape zilnic, fie la amiază, fie seara, stă în capul mesei unui grup de elevi, cu o porție bogată de mâncare dinainte, fără îndoială pusă din dragoste din partea voastră, și vorbește despre înfrânare, despre post și rugăciune, cumpătare și toate virtuțile care ușurează trupul de povara cărnii, prin care plăcerile ațâțate de satan duc la pierzania sufletului. Și... azi la o masă, mâine la alta, bucuria că am vestit Evanghelia fără plată, deși
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
o viață atât de străină obișnuinței umane. Ceea ce voi prezenta acum succint în fața cititorilor, despre această viață petrecută în starea de claustrare fizică, aș vrea să fie și un semnal de alarmă pentru toți cei care, ignorând problema virtuților creștine, înfrânarea și cumpătarea, pierd prilejul valorificării stării de claustrare. Îți dai seama imediat ce fel de om ai în față chiar după felul în care se comportă față de hrana ce i se oferă în condițiile închisorii. Prin două moduri se secătuiește de
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
fel de om ai în față chiar după felul în care se comportă față de hrana ce i se oferă în condițiile închisorii. Prin două moduri se secătuiește de energia fizică un organism: înfometarea impusă de cineva, contra voinței sale, și înfrânarea la care te supui conștient, pentru câștigarea unei forme ideale de stăpânire și control asupra plăcerilor și funcțiilor biologice, pentru spiritualizarea trupului. Dacă flămânzirea impusă voinței de factori externi nu este acceptată și folosită conștient, însușindu-ți-o ca pe
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
în altă parte, nu-ți face probleme, mai e timp! Ești tânăr! Nu-ți închide poarta plăcerilor trupești pentru niște închipuiri! Lasă-mi plăcerea să-ți fiu ghid pe drumul vieții. Fii atent ce-ți spun: Hristos te pune la înfrânări de tot felul, să-ți controlezi gândurile, vorbele și faptele, să postești, să te rogi, să nu te cerți cu ceilalți oameni, prieteni, vecini, colegi de serviciu, să faci fapte bune, să fii conștiincios în muncă, când tu poți să
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
voi toți una sunteți în Hristos” (Galateni 3, 28). Familia, în concepția hrisostomică, este o școală a deprinderii virtuților de către soți, mediul desăvârșirii creștine. Viața de familie trebuie să se conducă, de la început, după virtuțile creștine: credința, frica de Dumnezeu, înfrânarea, îngăduința necazurilor, nădejdea, blândețea, smerenia, nepătimirea. Familia înseamnă un efort constant și permanent de înlăturare a obstacolelor ce stau în calea ei. Ea înseamnă jertfă și sacrificiu,. așa cum e dă pildă Mântuitorul care și-as pus viața pentru mântuirea neamului
Rolul familiei în asistenţa social - pastorală a copiilor abandonaţi by Adriana Nastasă () [Corola-publishinghouse/Science/91710_a_93179]
-
despartă (Matei 19, 4-6). Sfântul Apostol Pavel adâncește și mai mult problema căsătoriei numind-o taină mare. Scopul căsătoriei creștine este: înmulțirea, perpetuarea și creșterea neamului omenesc, prin nașterea de copii, întrajutorarea reciprocă, purtând unul altuia sarcinile (Galateni 6, 2), înfrânarea trupească, dar mai ales realizarea stării de iubire desăvârșită între soți (Efeseni 5, 25, 28, 33). Căsătoria este deci unirea tainică dintre bărbat și femeie prin care se „înnobilează iubirea conjugală”. Căsătoria nu poate fi socotită desfrânare sau păcat, pentru că
Rolul familiei în asistenţa social - pastorală a copiilor abandonaţi by Adriana Nastasă () [Corola-publishinghouse/Science/91710_a_93179]
-
preț în fața Domnului. Tot Clement Alexandrinul arată că bărbatul este coroana femeii iar femeia coroana bărbatului iar copiii sunt florile căsătoriei pe care dumnezeiescul Lucrător le culege din livezile cele trupești. Pe lângă nașterea de copii, căsătoria are și scopul de înfrânare a poftelor trupești. „Stăpânul nostru obștesc, văzând slăbiciunea firii omenești a legiuit căsătoria, ca să ne îndepărteze de desfrânare; Să nu lăsăm tinerii de capul lor, ci, cunoscând văpaia cuptorului să ne străduim să-i căsătorim potrivit legii lui Dumnezeu, înainte de
Rolul familiei în asistenţa social - pastorală a copiilor abandonaţi by Adriana Nastasă () [Corola-publishinghouse/Science/91710_a_93179]
-
altă femeie și scade în același timp plăcerea pentru soția ta - spune el - închide-te în casă, deschide Scriptura și luând pe Pavel mijlocitor, repetând cuvintele lui, stinge flacăra. Căci precum adulterul este izvorul tuturor relelor, tot așa castitatea și înfrânarea naște iubirea pricina a mii de bunătăți.” Sfântul Ioan Hrisostom privește cu mari rețineri chiar și recăsătoria, în cazul morții unuia dintre soți. El exprimând în mod plastic raportul dintre prima căsătorie și a doua, prima comparație dintre feciorie și
Rolul familiei în asistenţa social - pastorală a copiilor abandonaţi by Adriana Nastasă () [Corola-publishinghouse/Science/91710_a_93179]
-
cărui altar a slujit cu cele mai alese simțăminte. Sfântul Grigorie Teologul, scriind despre Sfânta Nona, mama sa, zise: „Unele fermei își câștigă laudă și slavă pentru ostenelile lor casnice, altele pentru bunătate și curăție, altele pentru blândețe și pentru înfrânarea trupului, unele pentru lacrimi, evlavie, îndurerare de săraci, iar Nona a fost împodobită cu de toate.” Alte exemple ar mai fi: Sfânta Macrina, sora Sfântului Vasile cel Mare, Sfânta Emilia, mama lui; Sfânta Monica, mama Fericitului Augustin. În afară de acestea mai
Rolul familiei în asistenţa social - pastorală a copiilor abandonaţi by Adriana Nastasă () [Corola-publishinghouse/Science/91710_a_93179]
-
făceau cu prilejul deselor schimbări și reînnoiri de domnie și, printr-o stabilitate mai mare, a permis ca locuitorii să se bucure de un sistem mai statornic și mai puțin jacaș, prielnic dezvoltării țării; 4.îmbunătățirea simțitoare a administrației și înfrânarea jafurilor prin privegherea exercitată de consuli numiți de Curtea împărătească în Principate; 5.libertatea comerțului și libertatea de navigație pe Dunăre și în Marea Neagră, care a permis dezvoltarea economică a Principatelor și avântul uriaș luat în veacul trecut de această
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
Carol ar fi fost mai mare dacă țara n-ar fi „în doliu național, inegalabil cu nici o bucurie”, aluzie la pierderile teritoriale din perioada iunie-septembrie 1940. Ziaristul Al. Caulin a observat că, în pofida schimbărilor legislative care aveau loc, lipsea totuși „înfrânarea speculei și pedepsirea exemplară a tuturor ce profită de sărăcia și lipsa populației”, în timp ce O. Kramer a apreciat că opinia publică românească cere cu insistență să se instaureze „rapiditatea și dreptatea în rezolvarea cererilor făcute de public”, adică o reducere
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
perioadă i se face lui Émile educație morală. Este o activitate dificilă, pentru că încep acum să se nască pasiunile. Copilul intră într-o viață nouă: cea socială. Preceptorului îi revine datoria de a îndruma elevul spre acțiuni morale și spre înfrînarea pasiunilor. Copilului trebuie să i se formeze sentimentele de pietate, generozitate, prietenie, dreptate, dragoste, toate acestea prin intermediul exemplelor date de educator și, mai ales, a acțiunilor în sens moral. Nu trebuie să i se țină discursuri moralizatoare: "făcînd binele, devii
by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
biblice și fraze înțelepte pe tema indicată de titlu, drept confirmare a poziției Înțeleptului. Așa cum e conceput de C., Divanul e mult mai complex ca problematică și concepție, evident laică, decât alte cărți din aceeași clasă a didacticii morale despre înfrânarea instinctelor, spre dobândirea unei vieți echilibrate. La nivelul cel mai general al discursului, textul configurează o teorie a fericirii omului, ceea ce l-ar plasa în terenul eudemonologiei de nuanță creștină, dar nu numai. Cele două personaje, a căror „gâlceavă” dă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286073_a_287402]
-
în versiunea canonică, de obicei sincretică. "Călăul istoric al eroului nu este antieroul, ci masele", afirmă tăios autorul. ibid., pp. 7-9. "Măreția omului se măsoară numai prin ceea ce putea să fie. Nu ne îndreptăm nicăieri, acum marele ideal este mediocritatea; înfrânarea impulsurilor.", spune și Max Aub, Crime exemplare, p. 6. 443 Ibid., p. 14. 444 Ibid., p. 16. Otto Best susține că antieroul este diferit atât de eroul pozitiv, cât și de cel negativ: el duce la absurd calitățile tipice ale
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
și de celelalte asemănătoare. Sfântul Antonie cel Mare spune că nu sunt cele ce se fac după fire sunt păcate, ci cele rele după alegerea cu voia. Nu e păcat a mânca, ci a mânca nemulțumind, fără cuviință și fără înfrânare. Căci suntem datori să ținem trupul în viață, însă fără nici un gând rău. Nu e păcat a privi curat, ci a privi cu pizmă, cu mândrie și cu poftă. E păcat însă a nu asculta liniștit, ci cu mânie. Nu
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_260]
-
În acest sens, exemplul cel mai bun este salonul, atât de remarcabil descris de Marcel Proust sau Tomaso di Lampedusa. Salonul monden este saturat de obiecte neînsuflețite. Oamenii devin niște etichete, cuvintele învăluie numai dorințe ilegitime, iar cheia succesului este înfrânarea de la înfrânare. Demonul futilității domnește nestingherit, stârnind ambiguitățile, aclamând tautologia sterilă și disprețuind osteneala creatoare. Mondenitatea se definește prin apologia indirectă a nerușinării. Inconsecvențe abuzive și repetate definesc adevărul lumii. Câtă vreme suntem în lume, credem că nimic nu supraviețuiește
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
sens, exemplul cel mai bun este salonul, atât de remarcabil descris de Marcel Proust sau Tomaso di Lampedusa. Salonul monden este saturat de obiecte neînsuflețite. Oamenii devin niște etichete, cuvintele învăluie numai dorințe ilegitime, iar cheia succesului este înfrânarea de la înfrânare. Demonul futilității domnește nestingherit, stârnind ambiguitățile, aclamând tautologia sterilă și disprețuind osteneala creatoare. Mondenitatea se definește prin apologia indirectă a nerușinării. Inconsecvențe abuzive și repetate definesc adevărul lumii. Câtă vreme suntem în lume, credem că nimic nu supraviețuiește morții și
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]