753 matches
-
-Mi pare diferită de scânteierea-n Duh cuprinsă. I-am așezat în Paradis pe-Adam și pe femeia lui, nădăjduind că prin purtare vor fi ca fiii cerului și că Pământul populat cu creaturi asemeni lor se va-nălța și înfrăți cu cerul într-un cosmic cor. Dar până nu-i voi cerceta cu de-amănuntul pe-amândoi, vreau ca Edenul să rămână loc de răsfăț doar pentru noi... Ți-i dau pe mână! Sunt ai tăi cu tot ce au
LUCIFER (PANORAMA DEZILUZIILOR) de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 902 din 20 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346104_a_347433]
-
-mi și mie, cu patimă, păcatele, toatele, până la ultimul - si udă-mi, cu roua fierbinte, fierbinte toate livezile și grădinile, neînstrăinatele, până la ultima - și dă în pârg toate florile și ierburile, si desfereca toate semințele și bucățele până la ultima - si înfrățește paltinii și ulmii și stejarii, si nucii, si prunii, si cireșii din...bogatele până la ultimul - și cu lacrimi mă ploua, pe suflet, pe frunte pe mâini, pe picioare, pururi înglodatele, până la ultima - și, mai ales, înțeleapto, da chip nou casei
ELOGIU RENASTERII de ION MARZAC în ediţia nr. 263 din 20 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356250_a_357579]
-
putere în sufletu-mi, ați pus - de-o vreme, doar cu mine mai lupt, ori cu demonul nesupus, si, ca Orfeu, din adâncuri izbândă îmi cânt în lumea de sus, viitoare - dar gându-mi viteaz, cu-al aproapelui meu se-nfrățește și lupta să scape de greaua robie, să uite ce-a fost, să nu lâncezească - aș vrea să vă-ncânt, să vă vindec, să-ndemn albinele să roiască, iar pe-Afrodita s-o simt, cum din inima mea, pururi, se
ELOGIU INFRUPTĂRII de ION MARZAC în ediţia nr. 413 din 17 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356269_a_357598]
-
descurajare!... Cât dor!... Răsuflarea se întretaie și apoi se oprește sporadic sub presiunea timpului inamic. Creierul geme cu fulgere ascuțite, brăzdând întunericul durerii, de curcubee sângerii. Ochii se închid, goliți de lumină și plâng în tăcere sub pleoapele ermetice. Suflete înfrățite întru dor și înstrăinare bat cu disperare la porțile grele ale țării, care li s-au închis implacabile, renegându-și fii. Printre zăbrelele lor, ochii goliți de bucurie și iubire își cântă disperarea într-un Ave Maria funebru, îndoliind primăvara
SĂ NE TREZIM DEMIURGUL de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2292 din 10 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368814_a_370143]
-
la București care i-l facea rost de la niște cubanezi. Un fum gros și albăstrui plutea acum în toată încăperea chilerului. Degeaba ținea ușa deschisă, fumul nu ieșea afară. Se încăpățâna să se încolăcească în jurul lui, așteptând parcă să se înfrățească cu celălalt, care ieșea cald din plămânii ce se auzeau de la poarta cum horcăie. Când stătea la masă, avea timp să mediteze. Răsucea pipa pe toate părțile ca și cum ar fi vrut să-i cerceteze vechimea și calitatea. Își amintea de
UN GRĂDINAR ŞI O FLOARE ÎNTRE FLORI de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 213 din 01 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370916_a_372245]
-
Acasa > Poezie > Vremuri > ÎN GÂND ȘI SIMȚIRE Autor: Costică Nechita Publicat în: Ediția nr. 1849 din 23 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului Se înalță azi făclie Și în inimi de români Înfrățite peste glie Se-aud glasuri din străbuni. Ridică-te iar Ioane Să dai țării iarăși glas, Fără jalbe și plocoane Să scoți țara din impas! Doamne, saltă sus blazonul Moștenit din moși-strămoși, Că ne-am dat destul obolul Celor ce-
ÎN GÂND ȘI SIMȚIRE de COSTICĂ NECHITA în ediţia nr. 1849 din 23 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370529_a_371858]
-
cu întrebarea mută, despre vină și un răspuns de dat, nu mâine ... AZI ! Gem fierăstraie puse pe tăiere, să umple pungile nesățioase trecând prin porțile de priveghere deschise abuziv, cu mite grase. Rămân doar cioturi pe versanți care acum, se înfrățesc cu norii. Degeaba jalbe duse spre-adresanți ! Sunt orbi sau surzi, ori trădători notorii. Bucegii plâng cu lacrimi în șuvoaie când vin furtuni și nu pot fi oprite. Ce grozăvii ne mai aduce-o ploaie rupând zăgazuri, drumuri pietruite ? Atâtea locuri
CINE „PLĂTEȘTE” ?! de DOREL DĂNOIU în ediţia nr. 2118 din 18 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369352_a_370681]
-
parcursul furtunos al deceniului de sfârșit euroasiatic de mileniu secund: (I) Lugoj - situația locală în contextul general al României (cu 11 capitole / subcapitole: «Istoria orașului Lugoj»; «Cartierele municipiului Lugoj»; «Școlile și liceele din Lugoj»; «Actuala conducere a municipiului Lugoj»; «Orașe înfrățite cu Lugojul» etc.); Partidul Comunist Român (cu 11 capitole / subcapitole: «Congresele Partidului Comunist Român»; Situația social-politică în decembrie 1989...»; «Nicolae Ceaușescu - biografia unui dictator» etc.); Organele de represiune : Securitatea (cu opt subcapitole: «Securitatea, o instituție după model sovietic»; «Arhivele Securității
MONOGRAFIE A REVOLUŢIEI VALAHE ANTICOMUNISTE DIN 1989 ÎN ARIA LUGOJULUI de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/370596_a_371925]
-
au trecut/ prin mâna semănătorului.“( Semințe neîncolțite). Retras în satul său, poetul înțelege prin aceasta un soi de libertate eliberată de regulile unei vieți citadine. Satul pentru poet este paradisul, o ilustrație a vieții unui popor încredințat că universal este înfrățit cu el. Legea acelei lumi este legea naturală, iar această Lege este Dumnezeu sub care încolțește speranța: „Din stâncile uscate/ Izvoare vor țâșni/ Iar oamenii vor bea/ Și nu vor mai muri.//“ (Talazuri ). Teofil Mândruțiu, spiritual, face parte din stirpea
TEOFIL MÂNDRUŢIU – POETUL SENTIMENTELOR ADÂNCI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1873 din 16 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368195_a_369524]
-
mare. Și pentru prima oară , probabil, în funcția de șef al Direcției Cultură a fost anume un adevărat profesionist, Lidia Noroc Pînzaru. Autoritară și foarte simpatică, actrița Lidia Noroc -Pînzaru a reușit să stabilească relații trainice cu colegii din orașele înfrățite din România, Bulgaria, Ucraina. Iată ce destăinuie, într-un articol despre Lidia Noroc -Pânzaru, Eugenia Moldovanu, "Soarta m-a adus la Bălți, în calitate de pedagog artistic la Clubul- Meșter Popular. Aici am făcut cunoștință, în particular, cu doamna Noroc -Pînzaru, care
ARTISTA EMERITĂ A REPUBLICII MOLDOVA, DOAMNA LIDIA NOROC-PÎNZARU, MUZĂ A UNEI DINASTII DE ACTORI de LILIA MANOLE în ediţia nr. 2030 din 22 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/353363_a_354692]
-
comunei Pădureni, curios și plin de emoții, întâmpinat de două indicatoare de localitate. Unul este tradițional, sculptat în lemn cu stema localității si numele, iar celălalt este modern și, dedesubt, este însoțit de unul mai mic, pe care citești: Comună înfrățită cu Merdrignac (Franța). Ce o vrea să spună? Unde ai nimerit? Să fie România țara tuturor posibilităților? Te întrebi ce vei mai găsi? „Ai răbdare, călătorule!”..., îți spun... „Încă nu ai văzut nimic!” Intrând în localitate, natura îți pune stăpânire
VATRĂ DE ISTORIE ŞI CULTURĂ – de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1620 din 08 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352722_a_354051]
-
patra, sinodul, un fel de CSM propriu lor. Dă Doamne! Avem Parlament, Guvern, CSM și Sinod, precum avem 1001 ministere. Oare de ce mai este necesară Președinția dacă Președintele nu este ascultat și poate fi revocat dacă cele patru puteri se înfrățesc. Spere că zeița discordiei nu va permite însă. A risipit cam multe mere, dar tot sper să-i rămână unul spre a împiedica un plebiscit în care poporul, care în mare majoritate l-a ales să dispună acum revocarea sa
SE MERITĂ OARE? de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1620 din 08 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352756_a_354085]
-
departe - Cu un vânt purces din spate, Dinspre un al meu străbun - Și abia se-opri din drum... De vei vrea să știi anume, Unde-au poposit în lume Al meu gând Și acel vânt, Lasă-ți și tu gândul, Înfrățit cu vântul, Să colinde Până unde Gândul meu dinspre străbun S-a oprit departe-n drum. Și-ți va fi asta de-ajuns Să-nțelegi și ce-am tot spus: Vânturile-s gândurile, Gândurile-s vânturile... Referință Bibliografică: VÂNTURILE, GÂNDURILE
VÂNTURILE, GÂNDURILE... de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 484 din 28 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354378_a_355707]
-
dăruit speranțele Să mă iubească muzele. Mi-ai dăruit limba ta dulce Să fiu de lume înțeles, Să-mi duc prin viață Sfânta Cruce Și să pot scrie acest vers. Mi-ai dăruit cerul cu stele, Cu Universul să mă înfrățesc, Îți mulțumesc, măicuță-țară pentru toate cele Și vreau cu darurile tale din plin eu să trăiesc. FLOARE ASTRĂ Dacă n-ai fi tu pe lume N-ar avea nici Codrul nume, Nu am ști de zi, de noapte Limba mea
CÂNTECELE CETĂŢII (2) (POEME) de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353072_a_354401]
-
al fecundității, lucrate de artizanii din Oltenia, spre exemplu...Există în tradiția românească expresia “A fi oale și ulcele” cu sensul de “a fi mort de mult”. A fi mort de mult, atât de demult încât trupul lui s-a înfrățit cu pământul până la nedeosebire. Din țărână suntem făcuți, în țărână ne în-toarcem, spune o vorbă românească dar și Biblia vorbește despre un același lucru în Geneza 2:7 „Domnul Dumnezeu l-a făcut pe om din țărâna pământului, i-a
ULCIORUL ROMÂNESC de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 1766 din 01 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353239_a_354568]
-
Acasa > Strofe > Delicatete > DRAGOBETELE Autor: Elena Trifan Publicat în: Ediția nr. 1152 din 25 februarie 2014 Toate Articolele Autorului DRAGOBETELE Cu nume slav și suflet dac, Năvalnic și neînfricat, Din legendă izvorât Fiul Dochiei cel mult iubit, Chipeș și neastâmpărat, Înfrățit cu Eros și Cupidon, Adora al dragostei izvor. Pe fete le săruta și pe loc le logodea Cu câte un băiat din sat Pe care-l provoca la alergat, În ciripitul păsărilor, În mireasma florilor Culese de prin păduri De
DRAGOBETELE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1152 din 25 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353734_a_355063]
-
necesar pentru o asemenea operație? - Zece ani, dacă se începe astăzi. - Ce înțelegi prin astăzi? - Efectiv azi. Adică schimbarea de îndată a discursului electoral astfel ca în decembrie să fie propuși pe liste un altfel de oameni care să se înfrățească între ei după alegerea în parlament nu să se dezbine cu teorii populiste. Numai „unirea în cuget și simțiri a clasei conducătoare” poate duce la legi favorabile alegătorului. - Apropo, tu Johana șefa consiliului de administrație a companiei internaționale X, vii
PERFECT IMPERFECT de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2118 din 18 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354147_a_355476]
-
de urgență! Trebuie să ne reamintim cine ne sunt strămoșii, că suntem umasii unei populații sedentare formată din bărbați "cei mai viteji și drepți dintre traci" mai exact DACII! Dacia regăsita Dospesc în toți de aici, noi cântece sub cer Înfrățiți ne știm dintotdeauna cu codrii în mister Noi orizonturi ne cheamă senine către sud Și din adâncurile ascunse alte strigări aud. De se abate asupra noastra o furtună Și norii groși deasupra casei tale se adună Deschide-ți largă poartă
DACIA REGASITA de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 553 din 06 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354645_a_355974]
-
spre universal am aflat și calea spre cugetul și sensibilitatea aceluia care contemplă sculpturile mele. Și el va adăuga, prin propriul lui spirit, frământat, trezit spre frumos, o mulțime de impresii, de sugerări creatoare. Și va colabora, si se va înfrăți cu mine în acele clipe. Îmi va îmbogăți creația.” Un fel de replică, scrisă la distanță în timp, pentru cel ce „știe să vadă” este concluzia lui J. Bergier: „ Pentru cine stie să vadă, coincidentele poartă vesminte de lumină”. Zoe
PUTEREA TAINICĂ A CUVÂNTULUI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 510 din 24 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/347049_a_348378]
-
Lumina din lumină ce pururi o să ardă, // A patriei icoană ce nu o să mai doară. Ruga iubirii voastre e bocet în cetate, / Ofrandă pentru țară din versuri ce jelesc / Mormântul neputinței când soră lângă frate / Abia mai plâng atunci când se-nfrățesc, / Nemaidoinindu-și dorul în graiul românesc” (A patriei icoană). E uimitor, însă, cum coexistă și se împacă destul de bine, poezia patriotică, cea de dragoste și cea socială în palmaresul lui Romeo Tarhon. Și cum, limbajul, uneori frust al poemelor de
MĂSURA DE NECTAR A POEZIEI. RECENZIE LA CARTEA LUI ROMEO TARHON ŞI ÎNGERII AU ÎNGERI PĂZITORI [Corola-blog/BlogPost/347052_a_348381]
-
suflet, braț și gând. Sunt un cuvânt din sfânta noastră Rugă, Un mic simbol al forței ce ne-animă În lupta contra celor ce subjugă A Țării și a Neamului lumină. Sunt lângă voi copac și voi pădure De trunchiuri înfrățite-n rădăcini Copaci ce nu ne temem de secure, Murind lăstari vom da și noi tulpini. Sunt frate pentru voi, frăția Iubirii de moșie și de Neam Ne va lega pe veci cu România Și tot ce mișcă: sânge, râu
VERSURI de ROMEO TARHON în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357039_a_358368]
-
îmbie. Bucuria dăruirii unui coltuc de pâine aburinda este cu atât mai mare, cu cât e primită și împărtășită creștinește. Iar cel care a frământat-o nu are mulțumire mai mare decât să vadă cum e înfulecata cu plăcere. Ea înfrățește, unește intru Cristos, leagă-n comuniune spirituală pe viață. Comuniuni de trup, comuniuni de spirit. De peste două mii de ani, Isus Cristos ni se dăruie, împărtășindu-ni-se cu Trup și cu Sânge, în chip mistic, prin Pâinea și Vinul euharistice
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 465 din 09 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357147_a_358476]
-
al emigrației tragi-comice, uneori hazlie dar foarte tragică în general. Aș putea pune aici punct dar n-o fac. Fiindcă trăgînd o linie între scriitorul român din Arizona, România de acasă și subsemnatul, rezultă un itinerar nou, pe care ne înfrățim ideile - o rațiune comună, o logică îmbrățișată de un destin nou. Între timp, și literaturile de trei bani trîmbițează. Dar la antipod se așează creația literară a lui Octavian Curpaș, care izvorăște dintr-un laborator tânăr în care introspecția domină
O HALIMA... DAR MAI MODERNĂ de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 304 din 31 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357196_a_358525]
-
în jurul a 5.000 franci, ceea ce însemna foarte mult! S-a stins din viață de curând, acolo în Saint Gervais-ul amintirilor lui nea Mitică... Nu i-a putut uita vreodată pe acești oameni, pentru că toți cei cu care s-a înfrățit erau de o calitate ireproșabilă, el i-a iubit și i-a stimat tot timpul. Cum să poți uita un om ca Vasile Țâra, bistrițeanul îndrăgostit de carte, după cum bine am arătat într-un capitol dedicat lui în exclusivitate? Erudit
ÎNTOARCEREA LA SAINT GERVAIS (CAPITOLUL XXII) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 317 din 13 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357282_a_358611]
-
munte de dosare, a repus Șinca Nouă la locul cuvenit între cele 2.859 de comune din România, ba mai mult astăzi Șinca Nouă este una din cele 20 de comune care au primit titlul de „sat European” și este înfrățită cu comună ecologică Wulkow din Germania. Și acum să vorbim de oameni, omenie, dăruire, muncă, viziuni, într-un cuvânt de primarul comunei Șinca Nouă și ai lui consăteni. Mitruț (cum îl numesc sătenii pe primarul lor) ne-a adus în
QUO VADIS DUMITRU FLUCUŞ? (1) de VIOREL BAETU în ediţia nr. 1304 din 27 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357454_a_358783]