620 matches
-
care organele noastre interne erau pur și simplu dislocate de la locul lor din cauza zdruncinăturilor, iar șezutul ne durea îngrozitor, întrucât stăteam direct pe platforma Molotovului, șoferul a încetinit și a virat mult spre stânga, pe un alt drum. Din poziția înghesuită în care stăteam, în ciuda micimii mele și a prafului care ne umplea ochii, am putut citi în fața noastră pe o pancartă mare de tablă vopsită în galben, scris cu litere roșii, mari, de tipar: "GOSPODĂRIA AGRICOLĂ DE STAT PAVEL TKACENCO
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
cu mici abateri inevitabile. Pe stradă, puțini oameni, cam tot atâția cât și mașinile grăbite. Prea multe n-avea de văzut, așa că reveni la priveliștea din cameră. Un pat de lemn acoperit de două pături groase, o pernă mică și înghesuită, un fotoliu ca vai de el, o măsuță joasă din acelea întâlnite prin barurile obscure, un dulap jerpelit pentru haine și un televizor alb negru așezat frumos într-un colț al camerei pe un schelet metalic. Pe peretele galben din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
dacă, într-adevăr, negrii sunt mai dotați din acest punct de vedere față de reprezentanții rasei albe. Se pare că, totuși, nu! Un argument l-ar putea oferi și borcanul ce găzduiește în spirt, la Institutul Mina Minovici, mădularul încovrigat și înghesuit al haiducului Terente...) Macrofalia negrilor ar fi simplă legendă (depinde, zicem noi, și de cine măsoară) menită să ofere susținere rasismului. În 1867, clericul Payne, din Tenessee, a scris că negrii au fost creați înainte de Adam, ei fiind una dintre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
vacă sau a grăsimii de gâscă, și nu a unturii de porc <endnote id="(739)"/>, au Întărit clișeul deja existent al „jidanului murdar și Împuțit”. „Întrucât ghetoul nu putea crește ca proporții - observă justificat Arthur Koestler -, locuințele erau Înalte și Înghesuite, iar suprapopularea permanentă ducea la condiții igienice deplorabile. Era nevoie de o mare vigoare spirituală a oamenilor care trăiau În asemenea Împrejurări pentru a-și păstra demnitatea. Ceea ce nu au putut să facă toți” <endnote id="(248, p. 159)"/>. Repet
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
soarele ridicat la câteva sulițe deasupra orizontului trimitea peste oraș raze călduțe și gălbui de toamnă târzie. Frunzele copacilor așternute pe pământ foșnesc trist sub pașii trecătorilor. Vremea prielnică este pentru toată lumea o invitație la evadarea din spațiul închis și înghesuit al locuințelor de bloc, pentru o plimbare sau pentru diverse treburi. Trezit la puține ore după miezul nopții, Dumitru Dascălu (Dede, cum îi prescurtau numele colegii), aproape nonagenar, așteaptă cu ochii pironiți în tavan ivirea zorilor. Timpul care îl mai
CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
Ne-am petrecut restul zilei umblînd prin zonă și citind cîte ceva despre țara aceasta În biblioteca foarte bună care se găsea acolo. La 11 seara am pornit spre nord, lăsînd asfaltul În urmă. Într-un loc unde erau deja Înghesuiți trei oameni, au mai Îndesat Încă patru, printre care și noi, așa că nu aveam nici o șansă să dormim. Pe deasupra, am pierdut o oră cu o pană de cauciuc, iar astmul mă sîcÎia În continuare. Pe măsură ce urcam anevoios către vîrf, vegetația
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
băgat În el. N-are habar de Steluța spunându-ne În limba ei că aici e cel mai bine, dacă nu cumva om avea și noi damblaua lui Andrei, pe care de când Îl știe ea Îi place s-o călărească Înghesuită de-a-npicioarelea Între masă și aragaz, cu mâinile pe pereți ca la percheziție corporală... Da’ de când Îl știe ea pe Andrei? De vreo doi ani numai. Altădată venea mai des, pe urmă a venit mai rar, da, e o grămadă de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
se asigure că președintele beneficiază de sfaturi pe probleme militare și să se gândească în ce fel să întrebuințeze cu folos resursele agenției. Este loc pentru toți trei să opereze fără să se calce în picioare. Spațiul poate totuși deveni înghesuit atunci când mai sunt și alții care își bagă coada. După spusele lui Woodrow Wilson, ,,principala neplăcere în a discuta despre funcția [vicepreședintelui] este că, explicând cât de puține lucruri sunt de spus, s-a spus, evident, tot ce este de
by MADELEINE ALBRIGHT [Corola-publishinghouse/Administrative/999_a_2507]
-
cu fața la ele. A.V. Aș mai zăbovi puțin la începuturile Dumneavoastră. Aveați, și v-a fost proprie toată viața, acuitatea vizuală. Nu vi se părea, cu 50 de ani în urmă, că Iașul, cu toată mărimea lui, era un oraș înghesuit? D.H. Iașul din primii ani de după război arăta aproape mizer. Erau încă ruine care nu fuseseră ridicate, era un oraș pe care îl puneai cumva în paranteză, știai că e altceva decât entelehia respectabilă a Iașului, o lentilă care aduna
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
și oraș sunt accentuate, dar valorile satului patriarhal și cele ale orașului modern nu se exclud; luxul extrem și sărăcia coexistă în spații apropiate, fără a interfera (un studiu recent a relevat că în același bloc, cu camere mici și înghesuite, construite în timpul comunismului, trăiesc oameni extrem de săraci, alături de alții care au făcut reamenajări costisitoare, cu produse „de firmă”); companiile românești au adoptat modelul managerial american, astfel încât valorile unei societăți individualiste, preponderent masculină, care acceptă incertitudinea au fost implementate într-o
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
ei, cât și analiza externă a manuscrisului ne conduc la concluzia că nota reprezintă o intervenție realizată la o dată ulterioară În raport cu restul textului. Acest lucru este probat de cerneala de culoare diferită, precum și de dispunerea În pagină a acestei notițe, „Înghesuită” În spațiul rămas liber dedesubtul „Cuprinsului”, dar Înainte de lista deținuților de la Josephstadt, care continuă (cu cerneala inițială) textul anterior al lucrării. În concluzie, elementele de mai sus ne permit să afirmăm, În mod riguros, că manuscrisul a fost conceput după
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
riscul de boli de inimă. În multe țări, animalelor de la ferme le sunt deseori administrați hormoni pentru a stimula dezvoltarea excesivă a mușchilor procedură ce dăunează sănătății umane și provoacă infirmități dureroase animalelor. Folosirea antibioticelor pentru prevenirea infecțiilor printre animalele înghesuite și stresate favorizează rezistența la bacterii. Mai mult, operațiunile rapide din măcelării expun carnea la contaminarea cu bacterii. În 1999, Centrul de Controlare și Prevenire a Bolilor din SUA a estimat că mâncarea infestată îmbolnăvește circa 76 de milioane de
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Camelia Apopei () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_919]
-
îi sunt refuzate. Într-adevăr, Wilson aproape afirmă că această punere pe picior de egalitate face parte dintr-un plan al comuniștilor atunci când vorbește despre spațiul fizic în care funcționarii trebuie să muncească, iar comuniștii să trăiască: "În acel spațiu înghesuit și neprimitor, comuniștii provoacă efectiv confuzie, o confuzie ce devine din ce în ce mai gravă" (346). Pentru funcționari de asemenea, am putea adăuga. În încercarea sa de a manipula subiectivitatea, Wilson urmărește în mod evident un scop ideologic. Dar, oricum, el abordează o
[Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
medie, aproximativ 60 de pagini. De regulă, un caiet cuprinde însemnări din mai mulți ani consecutivi. Sunt redactate în limba germană, cu grafia fracturată („gotică”) a secolului al XIX-lea. Scrisul este foarte mărunt, multe cuvinte sunt prescurtate, iar rândurile, înghesuite, acoperă întreaga suprafață a paginii, fără a lăsa măcar un colț nefolosit, dovadă a caracterului econom al regelui. Autorul nu urmărește o idee anume, ci redă cu fidelitate fapte din viața zilnică. Aprecierile personale și comentariile, care ar putea da
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
unde dormeau găinile. Speriate de brusca noastră irupție în locuința lor, păsările au zburat în curte cotcodăcind ca de groaza cuțitului. Dar mai disperați eram noi care nu știam dacă alarma găinilor nu va atrage atenția jandarmilor. Aici am stat înghesuiți, cu respirația tăiată, fără a face nici cel mai mic zgomot. Găinile se liniștiseră și ele și acum le vedeam de sus ciugulind prin curte. între timp, dincolo se terminaseră primele cercetări. Cu toate insistențele lui Tomici, jandarmii i-au
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
sârbii cine suntem, n-o să-i meargă ușor. Ne-am resemnat să așteptăm noaptea pe pământul umed. Mai târziu am dscoperit pe câmp niște grămezi de coceni. Le-am strâns laolaltă și ne-am întocmit din ele un adăpost. Acolo, înghesuiți unul într-altul și uzi până la piele, am stat până noaptea târziu, când ne-a găsit Pera. Venise însoțit de un alt om, un fin al lui Tomici. Ne-a spus că Borobaru și Vârlan, după ancheta de la Primărie, au
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
ca să ne dezmorțim oasele, căci gazda ne-a avizat să nu facem zgomot, căci s-ar putea să ne audă vecinii și să întrebe ce se petrece în podul lui. Am curățit un petic de podea și am stat acolo înghesuiți cum am putut. Am profitat de acest timp pentru a reflecta asupra situației noastre. Petre Dumitriu era de părere să nu întrerupem expediția nici după căderea celor doi camarazi. Să trecem în țară, așa cu efectivele scăzute, să ne ascundem
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
de Tr. Săvulescu și col., în anul 1931, în prezent apreciindu-se că este prezentă în toate podgoriile țării (I. Pop, 1988). Simptome. Plantele virotice prezintă lăstarii slab dezvoltați, cu internodurile scurte, dispuse în zig-zag. Datorită acestui fapt, frunzele apar înghesuite, lăstarii luând aspectul de tufă deasă. Planta apare mult înghesuită și prin manifestarea fenomenului de proliferare a lăstarilor. Frunzele de pe lăstarii atacați sunt mult mai mici decât cele sănătoase, deformate, cu aspect de evantai, asimetrice și cu numeroase petede de
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
apreciindu-se că este prezentă în toate podgoriile țării (I. Pop, 1988). Simptome. Plantele virotice prezintă lăstarii slab dezvoltați, cu internodurile scurte, dispuse în zig-zag. Datorită acestui fapt, frunzele apar înghesuite, lăstarii luând aspectul de tufă deasă. Planta apare mult înghesuită și prin manifestarea fenomenului de proliferare a lăstarilor. Frunzele de pe lăstarii atacați sunt mult mai mici decât cele sănătoase, deformate, cu aspect de evantai, asimetrice și cu numeroase petede de colorare. Uneori apar, inele sau pete cu aspect uleios, ce
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
întrebuințare. Meniul este unul extrem de simplu : cartofi fierți cu margarină, zacuscă, fasole bătută, ceai și inconturnabilul pateu vegetal, devenit simbolul postului la români. Măicuțele prezente sunt discrete, extrem de eficiente în munca pe care o fac. Oamenii mănâncă umăr la umăr, înghesuiți aproape, în tăcere. Este cald, este bine, aerul este plin de aburi parfumați de ceai, se simte un fel de „umanitate caldă”, pe care societatea noastră hiperindividualistă a pierdut-o de multă vreme. Mă hrănesc, mulțumesc, părăsesc acel loc cald
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
Câțiva bătrâni au adormit direct în stranele de lemn, mă întreb cum pot să se odihnească într-o poziție atât de incomodă. Sfinți de vii. Prispele de lemn din fața chiliilor călugărilor sunt și ele pline de oameni, înveliți cu pături, înghesuiți unul în celălalt, unii dorm, alții se roagă, priveghere, în așteptarea slujbei de dimineață. În imensa lor majoritate, sunt oameni de la țară, vârstnici, o categorie de pelerini pe cale de dispariție, nu doar biologică. Stau și mă uit la ei, îmi
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
atașează două cutii enorme, cu o teșitură între ele. Au roți și sînt tîrîite prin oraș. Ca o cămilă cu două cocoașe, așa au botezat-o cubanezii, cu mult umor. Cămila este eficientă, încape în ea o mare de oameni, înghesuiți, transpirați dar optimiști. Héctor trecea pe lîngă Guagua, aerisit de vîntul creat de propria viteză, independent ca pasărea cerului, liber ca indienii din rezervații și, ceea ce era esențial, mergea exact la destinație. Dar oamenii sînt răi în ziua de azi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
Bărăgan? Da. Aha! Acum am înțeles. Mama s-a ridicat de pe legătura cu tulpini de bumbac, a luat lampa de jos și s-a întors în camera unde stăteam cu toții ziua și noaptea. Noi încă mai dormeam sub păturile suprapuse, înghesuiți unii într-alții pentru a ne fi mai cald. Copii! Copii, treziți-vă! Avem treabă, dragii mei! Sus! Hai, curaj! Așa! Mama, te rog frumos puțină apă. Imediat, Răduțu dragă, imediat... Crivățul necheza cu aceeași intensitate, urmându-și galopada lui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
că trăim după un alt fus orar și că organismul nostru manifesta un proces de respingere, de inadaptabilitate. Eram într-o completă derută, zăpăceală, buimăceală și harababură psihologică. Stăteam zgribuliți în pat, ca puiul de prepeliță înghețat al lui Brătescu-Voinești, înghesuiți unii într-alții pentru a ne încălzi. Sufeream cumplit. Ne uitam unii la alții, dar nu ne vedeam deloc. Parcă eram într-un acvariu cu apă mâloasă prin care privirea noastră nu putea pătrunde, iar efortul nervului optic de a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
cai. Cei care aveau mai mult de așteptat dejugaseră boii și deshămaseră caii, iar aceștia, melancolici și răbdători, ronțăiau brațul de coceni din fața lor, pus de stăpânul grijuliu și atent. Am intrat în curtea morii, înaintând cu atenție printre căruțele înghesuite, lăsate alandala într-un spațiu fără stăpân, în cea mai deplină și pitorească dezordine. Grupul nostru cuaternar plus cățelandrul nu putea trece neobservat într-un loc unde oamenii nu aveau nimic altceva de făcut decât să stea tolăniți pe saci
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]