853 matches
-
a ghicit / Că este sub cherșin pitit. „Ei? Ghidi, ghidi! Aici ești? Hai la nănașul! Te codești? Hai să te văd cât ai crescut, / Că de mult timp nu te-am văzut!” Lupul apoi a ridicat / Cherșinul și l-a înhățat Pe bietul ied, nenorocit. / Apoi, cu poftă l-anghițit Lingându-și botul cu plăcere. / „Pe limba ei, pasărea piere” Zice o vorbă și, la fel, / Pățit-a și iedul acel. Din cei doi iezi, în acel ceas, / Doar capetele-au mai
CAPRA CU TREI IEZI de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1795 din 30 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383224_a_384553]
-
mare și din pădurile din apropiere; toate se aflau sub protecția lui. El însuși avea aerul unei ființe extraterestre - pe pălăria lui cu boruri largi pusese diferite feluri de semințe, pe care ciocuri mici și mari se băteau să le înhațe. Signor Fumo purta pantaloni scurți, din care ieșeau picioarele lui subțiri ce împreună cu pălăria mare îi dădeau aerul unei meduze. Văzut mai de aproape, era așa cum îl descrisese Franco: un bătrânel cu ochi de cicoare, slab, cu coșul pieptului plat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1993_a_3318]
-
să prăbușească în capul oamenilor toată materia pe care tot ele, abstracțiunile, o produc. Da, da, exact, asta o să facă. Ajunge cu tâmpitul ăsta ordonat. Pregătit de cel mai teribil eveniment din întreaga istorie a omenirii, Ionel s-a aplecat, înhățând cablul calculatorului. Îl va smulge cu ură, zbierând, dărâmând și zidul, atât de tare îl enervează ceea ce vede pe ecran. Cifrele astea tembele cu care mai bine nimeni n-ar fi avut de-a face, treiul ăla tembel care se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
Toma îl privea curios. Aștepta să vadă ce se întâmplă. Băiete, îi atrase atenția răstit Calistrat, când vâlva este ieșită din bârlog, niciodată nu-ți iei privirea de la ea. O clipă numai dacă te uiți în altă parte, te poate înhăța. Cristian tresări și se întoarse spre norul de ceață din fața lor. I se părea că este mult mai aproape de ei acum. Clipi din ochi și privi din nou. Nu era nici un dubiu, negura venea spre ei. Două prelungiri subțiri se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
de supraveghere. Nu mai era amețit de loc, ba dimpotrivă, pornise cât se poate de vioi înaintea celorlalți spre ușile ce duceau la spațiile administrative din spate. Boris intrase ca o furtună în camera unde se afla Vlad Mihailovici. Îl înhățase de braț și îl scosese afară. Alergau cât îi țineau picioarele spre scările care duceau la subsol. Coborâseră în viteză până în garajul subteran și se opriseră în fața unei uși masive de metal. Când săpaseră fundațiile cazinoului găsiseră o galerie veche
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
abia de-o atingeau cu palmele lor zdravene? Zadarnic căuta el să-și adeverească Îndoielile, să surprindă o privire, un ochi În care să se recunoască, În care să-și prindă uitătura, starea de veghe. Dacă ar fi putut măcar să Înhațe privirea vreunui copil, al unuia dintre Îngerașii În straie albe, pe care-i zărise pe de lături ori În logia de cristal ca un templu; zadarnic Însă. Abia i se păru că unul dintre copii Îl privea cu niște ochi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
cînd tragi la o cegă mai mare sau la un șalău, sau cînd strîngi hățurile ca să te ferești de o Încercare neașteptată, cînd din marginea pădurii Îți sare În fața căruței un urs ori Îți apar doi tîlhari, dintre care unul Înhață calul de zăbală, iar celălalt Îți Împlîntă țevile puștii În piept, luînd el cîrma; se aude o Împușcătură bubuitoare ca dintr-o pușcă de vînătoare, oricum la fel de răsunătoare pe strada pustie care dilată ecoul. A doua și ultima oară cumpărătorul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
că da, îl primește, el i-a întins pumnul plin cu bani, ea i-a luat repede, era frumoasă în tunica scurtă, romană, din care ieșeau picioarele lungi, cu niște pulpe musculoase, desenate de o mână expertă, femeia romană a înhățat banii cu aceeași foame, s-au împreunat în vizuina călduroasă, la sfârșit, el parcă s-a trezit din poftă, nu din somn, se uita cu jind la banii pe care femeia îi ascunsese în tunică, ea-l citi repede, văzuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
neplăcute din viața metropolitană a celor nevoiași i se perindau prin față ca un fel de procesiune amenințătoare. Iată și trecerea Încrâncenată, Înfiorătoare, a metroului: reclamele de pe marginea vagoanelor repezindu-se spre tine, rânjind ca niște pisălogi bătrâni care te Înhață de braț, gata să-ți mai Îndruge o anecdotă; Îngrijorarea ca nu cumva cineva din vagon să se sprijine de tine; un bărbat care se hotărăște să nu cedeze locul unei femei, urând-o din cauza asta; femeia care-l urăște
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
să se mențină la suprafață. Nevasta Îl Împinge Înainte, de la zece mii pe an la douăzeci de mii pe an și tot așa, Învârtind o roată de măcinat Într-o Încăpere fără ferestre. S-a terminat cu el! Viața l-a Înhățat! Nu mai e bun de nimic! E un om spiritualicește Însurat. Făcând o pauză, Amory s-a gândit că de fapt ceea ce spusese nu suna rău. - Unii bărbați, a continuat el, scapă din menghina asta. Poate că soțiile lor nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
moartea animalului, Hans - care se purtase cam ciudat încă de mai înainte, la chestia cu veverița - o trage pe Sophie departe de pisică; animalul, ud leoarcă, iese cu greu afară din apă și o zbughește scuipând. Sigur o s‑o înhațe vulpea și nici asta nu‑i o moarte frumoasă. Hans îi arde Sophiei o palmă, încât începe să‑i curgă sânge din colțul gurii. Au! Grupul stă acolo încremenit, de parcă ar fi Sfânta Familie, fără acoperiș deasupra grajdului, în bătaia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
lui m-a fascinat întratât încât i-aș închina întreg romanul. El a murit și s-a născut ca un Făt-Frumos din propriile lui îngemănări. Nu-l mai văzusem de atuncă din Piața Universității când veniseră minerii și l-au înhățat ca pe un borfaș de rând și se vorbea că i-ar fi tăiat capul ca lui Constantin Brâncoveanu în Edikule. Se vorbea pe la colțuri de Universitate că-l luaseră și-l duseseră pe câmp și-i dăduseră foc cu
UN „EROU” AL MINERIADELOR de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1075 din 10 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363297_a_364626]
-
trece-n vibrații luminând noaptea-mi cu-al Său senin. Suflă în norii ce-mi umbresc bolta, mângâie tandru noii mei zori și îmi zâmbește când din recolta ce-mi crește-n suflet culege flori. Nu lasă răul să mă înhațe ca de durere să fiu înfrânt. Când trist mă vede, mă ia în brațe și mă îndeamnă să râd, să cânt. Anatol Covali Referință Bibliografică: Niciodată Prezență / Anatol Covali : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1603, Anul V, 22 mai
NICIODATÃ PREZENŢÃ de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1603 din 22 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/362342_a_363671]
-
11 februarie 2014 Toate Articolele Autorului Domnul șoarece zis Ronț, Roade-ntruna: cronț, cronț, cronț, Dintr-un cerc de cașcaval Cucerit de la rival; Dar de-atâta ronțăit, Cercul s-a-njumătățit. L-a aflat mâța cea creață Și cu laba mi-l înhață, Miorlăindu-i jucăuș: - Mai mănâncă de acuș! Focul arde fâl, fâl, fâl, Apa curge gâl, gâl, gâl, Vântul suflă vâj, vâj, vâj, Mâța vine pâș, pâș, pâș. Dovleac mic și dolofan, Te-a pus buna pe divan, Ți-a făcut
FRĂMÂNTĂRI DE LIMBĂ de ADRIANA NEACŞU în ediţia nr. 1138 din 11 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364110_a_365439]
-
ducea într-o galerie întortochiată pe sub pământ și ajungea dincolo de zidul cetății. Ca orice cerșetor care se respectă, mai folosise și în vremurile bune acest drum ca să ajungă în cetate, căci pe poartă nu era întotdeauna comod să pătrundă, fiind înhățat repede de paznici și alungat, așa cum se întâmpla cu orice cerșetor care încerca să se pripășească pe acolo. Pătrunzând în vizuina adăpostită sub mal, Tragodas regăsi imediat gura galeriei care pornea de acolo și începu să se târâie prin hruba
PARTEA I-A de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364098_a_365427]
-
întâmplat ceva la care niciunul dintre cei ce căscam gura la faptele petrecute sub ochii noștri nu s-ar fi așteptat, îl auzisem iarăși pe Cucaras vorbind. Una dintre bărci, tocmai aceea în care se pregătea mândrul viking să-și înhațe prada, a explodat. S-a ridicat o jerbă de foc și a bubuit una, de cred că s-a auzit până hăt dincolo de Cazane. Ce au putut avea la bord urmăritorii lui Avender de s-a declanșat o asemenea explozie
MEDEEA DE PE ISTRU (2) de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 564 din 17 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366788_a_368117]
-
printr-o anume constrângere și alienare pe care ți-o dă mai mult “însingurarea forțată” decât integrarea, câteva birouri ale foștilor gardieni, cu unii din ei în „mărime naturală” din humă gipsată că te și speria-i „că acuma te înhață!”, scormonindu-ne cu privirile reci și imobile intențiile, poze, haine și de „paznic-vânător” și de „vânat”, cătușe, chei și lacăte pentru lanțuri de prindere a picioarelor, monitoare prinse în zalele groase ale lanțurilor de la glezne, care urmăreau pretutindeni deplasarea condamnaților
ALCATRAZ-UL DESTINELOR NOASTRE!... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 174 din 23 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367024_a_368353]
-
fetiță scumpă? „N-o fi azi, dar poate marți îmi vine scrisoare sau mai știi ce rudă ne calcă în casă?!...” gândea Andrei, când a-ntrebat-o pe aripată. Coțofana nu mai apucă să-i răspundă, fiindcă Murgea, care voia s-o înhațe, fiindcă-i călcase teritoriul, ajunsese lângă poartă și scheuna nervos. * * * O pocnitură destul de tare, urmată de explozia scâteiilor din resturile de buturugi, care ardeu molcom, l-a făcut să-și zică: „Dacă-oi fi bolnav de inimă?” Bănuiala îi intrase
ULTIMA SPOVEDANIE (PARTEA ÎNTÂIA) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 957 din 14 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/350387_a_351716]
-
Cea cu struguri tămâioși, Sări degrab’ în galoși, Zăpăcit și adormit, Când prin dreptu-i a țâșnit O nălucă roșcovană, Cu mișcări ca de cucoană. Atât apucă să vadă Din ce se-ntâmplă-n ogradă. Cineva se strecură, Trei găini de înhăță Și dădu bir cu fugiții, Cu noile achiziții. În curând larma fu stinsă, Curtea de pace cuprinsă, Iar prin iarbă se-adunau Cosașii de țârâiau. Se crăpă curând de zi Și nimic nu îl opri Pe-Ioachim să cerceteze, Găinile să
MOTANUL IOACHIM (CUMĂTRA VULPE) de MIHAELA OANCEA în ediţia nr. 1295 din 18 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349328_a_350657]
-
sec peste hotare și să ne limităm la cele mai mărunte discuții cu cei dragi, pentru c-am fi pasibili de costuri nelimitate și culmea după cum se vede este că tot africanii sunt mai simțiți, căci pentru 3min. mi-au înhățat doar 4 euro... să ne limităm numai pentru a avea dreptul și o la minimă convorbire? oare, de cât să-ți incaci un telefon cu un credit care sclipește 9de fapt rudele mele au făcut asta, căci eu sunt în
EXISTA COMPANIE DE TELEFONIE SERIOASA? de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1035 din 31 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344513_a_345842]
-
încolțit în anchete bestiale, ducându-și crucea unei pedepse fără vină. Justiția de acest tip e însuflețită azi în România, fără teama tragerii la răspundere a celor care o exercită defectuos, pe când oamenii sunt în masă transformați în justițiabili, „pușcăriabili”înhățați pentru interogatorii, chiar și de la slujbe... a fost ridicată până și o mamă care-și alăpta pruncul și dusă la Procuratură pentru anchete, smulgându-i-se copilul de la piept... Vor mai avea de acum oamenii curaj ca să voteze? Poate că
ARGUMENT de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1083 din 18 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347601_a_348930]
-
Relu și Nelu, rămaseră cu mâinile încleștate pe pahar când îl văzură pe Melu ridicându-se în picioare și bătând insistent cu furculița în pahar pentru a spune ceva. Tăcerea se lăsă mai repede decât au putut ei să-l înhațe pe nefericit și să-l scoată afară. Discursul începu simplu: - Fraților! Am pe suflet o taină care mă apasă! Am văzut-o! Există! Aici spre cinstea tagmei se porniră niște râsete de spaimă și avură loc unele replici de genul
HOBBY de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1656 din 14 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365899_a_367228]
-
nr. 1138 din 11 februarie 2014. Domnul șoarece zis Ronț, Roade-ntruna: cronț, cronț, cronț, Dintr-un cerc de cașcaval Cucerit de la rival; Dar de-atâta ronțăit, Cercul s-a-njumătățit. L-a aflat mata cea creată Și cu labă mi-l înhață, Miorlăindu-i jucăuș: - Mai mănâncă de acuș! Focul arde fâl, fâl, fâl, Apă curge gal, gal, gal, Vântul suflă vâj, vâj, vâj, Mata vine pas, pas, pas. Dovleac mic și dolofan, Te-a pus bună pe divan, Ți-a făcut
ADRIANA NEACŞU [Corola-blog/BlogPost/365993_a_367322]
-
Oachi cântă oac, oac, oac ... Citește mai mult Domnul șoarece zis Ronț,Roade-ntruna: cronț, cronț, cronț,Dintr-un cerc de cașcavalCucerit de la rival;Dar de-atâta ronțăit,Cercul s-a-njumătățit.L-a aflat mata cea creațăși cu labă mi-l înhață,Miorlăindu-i jucăuș:- Mai mănâncă de acuș! Focul arde fâl, fâl, fâl,Apa curge gal, gal, gal,Vântul suflă vâj, vâj, vâj,Mata vine pas, pas, pâș.Dovleac mic și dolofan,Te-a pus bună pe divan,Ți-a făcut
ADRIANA NEACŞU [Corola-blog/BlogPost/365993_a_367322]
-
adape Și timpul s-oprească în șoapte mieroase. Sunt Evă în gânduri și-n patimi zălude, Pe-Adam îl vrăjesc și-l atrag în ispită Cu șerpii din trup și din coapsele nude, Cu ochii-săgeți de lumină topită. Incendii mă-nhață-n a lor vâlvătaie Și trupu-mi cutremură-n arse păcate; Un țipăt în două-ntunericul taie, Că mult a zăcut încuiat sub lăcate. Sunt Evă și-n iadul din mine clipește O taină ce încă n-a fost dezlegată, Un
EVĂ de CURELCIUC BOMBONICA în ediţia nr. 426 din 01 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365240_a_366569]