657 matches
-
amintirea acelei zile de la Turnu Severin am scris o poezie (TRINU-I TRIN, NU ESTE OM) pe care... când o citesc simt că ochii mi se umplu de lacrimi: „Of! în gară, la Severin,/ O măicuță și-un copil/ Ochii-nlăcrimați aveau,/ Cu mare jale-i strigau:// Trinule, tu-mi ai motor,/ Ești din fier și nu ai dor,/ Îmi duci soțul la armată,/ Iar eu rămân supărată ... // Fiară rea și blestemată,/ Dacă tăicuțul lui pleacă,/ Cine-o să mai stea
TAINA SCRISULUI (45) – SCRISOAREA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 819 din 29 martie 2013 by http://confluente.ro/Marin_voican_ghioroiu_taina_marin_voican_ghioroiu_1364546859.html [Corola-blog/BlogPost/345473_a_346802]
-
Tu vei dăinui, căci noi te vom iubi. Ai urcat la cer în floarea tinereții, Ce nu înflorise încă pe deplin, Căci moartea crudă te-a smuls din drumul vieții, Ea fiindu-ți pusă-n cale de destin. O mamă înlăcrimată-ți plânge soarta Cu sufletul în negru înveșmântat. Și un chip de marmură-ți cioplaște dalta Iar cripta îți este veșnicul palat. Gabriela Amzulescu-Zidaru Referință Bibliografică: REGRETE ETERNE / Gabriela Zidaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1439, Anul IV, 09
REGRETE ETERNE de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1439 din 09 decembrie 2014 by http://confluente.ro/gabriela_zidaru_1418159885.html [Corola-blog/BlogPost/384434_a_385763]
-
numai 49 de ani, foarte tânără, în urma catafalcului ei se vedea un cortegiu imens de pește 350.000 de oameni, care se întindea de la Piata Universității... asemenea unei tenebre unduiri de codru bătut de vântul tristeții, străjuit de-un cer înlăcrimat, durere nespusa și regrete greu de redat prin cuvinte, plângeau dispariția ei. Tema cărții este extraordinar de importanță prin felul în care temele acestea două au fost abordate cu o sensibilitate impresionantă din partea autorului, ridicând cortina timpului, cât și a
CENTENAR MARIA TĂNASE 1913-2013 RRIDICÂND CORTINA TIMPULUI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1045 din 10 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Centenar_maria_tanase_1913_20_marin_voican_ghioroiu_1384079391.html [Corola-blog/BlogPost/347294_a_348623]
-
ce și-a mutat agale Culoarea-n răstignirea apusului de ieri ... De ce un val de mare într-un reflux apatic Dezbracă țărmul nostru de pașii-mbrățișați? Și amintiri albastre într-un balans empatic Le strângem într-o rază din ochii-nlăcrimați * Ce-s martori la vânzarea iubirilor postume Dintr-o poveste scurtă de-o vară și o zi? Răspunde-mi ce misivă vei scrie și ce nume Purta-va cel ce mâine, iubirea-mi va primi? Eu știu că nu răspunsuri
ADINA NICOLESCU DIN AGIGEA (CONSTANŢA) – O OAZĂ VIE DE POEZIE de ROMEO TARHON în ediţia nr. 672 din 02 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Noneadina_nicolescu_din_agigea_constan_romeo_tarhon_1351842103.html [Corola-blog/BlogPost/344999_a_346328]
-
1527 din 07 martie 2015 Toate Articolele Autorului Tu, astăzi ești mai frumoasă decât ieri și dă-mi voie să te îmbrățișez cu inima. Aș dori ca în zâmbetul tău să ți se vadă fericirea. Nu-ți mai ascunde ochii înlăcrimați, lasă-i, astăzi! Treci peste clipele înegurate și-ntinde-mi mâna, frumoasă, doamnă! Așa vei simți că ești întreaga mea lume. Eu știu că nu ceri nimic dar am certitudinea că meriți totul. Mi-e drag misterul tău căci am
TE IUBESC, FEMEIE FRUMOASĂ! de LILIOARA MACOVEI în ediţia nr. 1527 din 07 martie 2015 by http://confluente.ro/lilioara_macovei_1425746623.html [Corola-blog/BlogPost/350056_a_351385]
-
de-ai plăsmui O lume ca a ta, sinceră și transparentă, Prin ea durerea să-ți vedem și spinii inimii, Nici in gând nu vom mai vrea să o facem să-ți plângă. Iți pot spune timid un "te iubesc" înlăcrimat, Privind la fiorul lui simt cum tu pleci din mine, Dă-mi un alt zâmbet, fermecat, cu dragoste perlat Și-l vei vedea cum va regăsi iubirea-n tine. Trezește scânteie-albastră, de iriși păzită, Și lacrimile ei îți vor cânta
GABRIELA DOCUȚĂ by http://confluente.ro/articole/gabriela_docu%C8%9B%C4%83/canal [Corola-blog/BlogPost/385083_a_386412]
-
lacrimii de-ai plăsmuiO lume ca a ta, sinceră și transparentă,Prin ea durerea să-ți vedem și spinii inimii,Nici in gând nu vom mai vrea să o facem să-ți plângă.Iți pot spune timid un "te iubesc" înlăcrimat,Privind la fiorul lui simt cum tu pleci din mine,Dă-mi un alt zâmbet, fermecat, cu dragoste perlatși-l vei vedea cum va regăsi iubirea-n tine.Trezește scânteie-albastră, de iriși păzită,Și lacrimile ei îți vor cânta-n mici
GABRIELA DOCUȚĂ by http://confluente.ro/articole/gabriela_docu%C8%9B%C4%83/canal [Corola-blog/BlogPost/385083_a_386412]
-
Nu voi mi-ați fost la greu puterea. Călcam pe spini dar niciodată Voi sângele nu mi-ați văzut De-ați fi-nțeles măcar o dată Cât de amar e-un strigăt mut ! Urlam în mine de durere Îmi feream ochii-nlăcrimați Doar Dumnezeu mi-a dat putere Voi cu ce drept mă judecați? Referință Bibliografică: VOI CU CE DREPT ... Maria Bălăcianu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2038, Anul VI, 30 iulie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Maria Bălăcianu : Toate
VOI CU CE DREPT ... ? de MARIA BĂLĂCIANU în ediţia nr. 2038 din 30 iulie 2016 by http://confluente.ro/maria_balacianu_1469910288.html [Corola-blog/BlogPost/370005_a_371334]
-
seacă geru', Vântul se rănește prin copaci, Mă gândesc la tine, frate Vieru Și te-ntreb, Poete, ce mai faci? Sunt șapte ani de când ciudat sub stele Tu te-ai dus acolo unde ești, Eu știu că toate versurile mele Înlăcrimat adesea le citești... Același Prut, ce încă ne desparte, Stă înghețat statornic între noi, Cum te-aș chema de dincolo de moarte Să vii în noaptea asta înapoi, Să recităm până în Ziua sfântă Lumina care murmură sub pleoape, La tine-n
MĂ GÂNDESC LA TINE, FRATE VIERU... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1843 din 17 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/nicolae_nicoara_horia_1453058270.html [Corola-blog/BlogPost/373738_a_375067]
-
orologii ce sună goale-n noapte... încerc timid să merg precum o fac ologii dar drumuri ce converg în puncte de lumină dispar încețoșate și-n sufletul-grădină de flori înrourate te caut cu privirea iar peoapele-mi plecate regretă rătăcirea rămân înlăcrimate căci asta mi-e menirea DEZAMĂGIRE Am așteptat un semn dar nu mi-e dat Să-mi bucur sufletul însingurat de vreme Ce-i ferecat de nu știu ce blesteme Iar tot ce mă-nconjoară e trist și-nnegurat. Demult, când totu-n
POEME TRISTE de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 137 din 17 mai 2011 by http://confluente.ro/Poeme_triste.html [Corola-blog/BlogPost/344302_a_345631]
-
și se așeză pe un fotoliu din apropiere. Primarul iî aduse un pahar cu apă și îi ceru iertare dacă a spus ceva care nu trebuia și îi promise că nu va mai deschide subiectul. Ea îl privi cu ochii înlăcrimați, apoi se ridică din fotoliu și fără să spună un cuvânt, plecă din încăpere. Intră în birou și închise ușa, apoi se apropie de fereastra deschisă și privi afară. Venise toamna și copacii din jur își scuturau cu tristețe frunzele
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/silvia_katz/canal [Corola-blog/BlogPost/364790_a_366119]
-
și se așeză pe un fotoliu din apropiere. Primarul iî aduse un pahar cu apă și îi ceru iertare dacă a spus ceva care nu trebuia și îi promise că nu va mai deschide subiectul. Ea îl privi cu ochii înlăcrimați, apoi se ridică din fotoliu și fără să spună un cuvânt, plecă din încăpere. Intră în birou și închise ușa, apoi se apropie de fereastra deschisă și privi afară. Venise toamna și copacii din jur își scuturau cu tristețe frunzele
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/silvia_katz/canal [Corola-blog/BlogPost/364790_a_366119]
-
și se așeză pe un fotoliu din apropiere. Primarul iî aduse un pahar cu apă și îi ceru iertare dacă a spus ceva care nu trebuia și îi promise că nu va mai deschide subiectul. Ea îl privi cu ochii înlăcrimați, apoi se ridică din fotoliu și fără să spună un cuvânt, plecă din încăpere. Intră în birou și închise ușa, apoi se apropie de fereastra deschisă și privi afară. Venise toamna și copacii din jur își scuturau cu tristețe frunzele
VIATA CA UN ZID-FRAGMENT de SILVIA KATZ în ediţia nr. 1039 din 04 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Viata_ca_un_zid_fragment_silvia_katz_1383569986.html [Corola-blog/BlogPost/364780_a_366109]
-
nu-mi fac simțită prezența Poate doar reverența Inspirând profund credință Gustându-i sățios esență M-am așezat cu palmele atinse de el Cu tot corpul tremurând Cu un suflu lent, profund Rugăciuni alese murmurând Mi-am întins ochii mari Înlăcrimați și uimiți de fericire Către un răi la început Mișcat mereu de devenire Și l-am închis cu pleoapele tremurânde În versuri și simțiri plăpânde Izbucnind eliberare, mulțumire, dăruire Spre un unic Dumnezeu, ce expiră încântare Văzând lumea în mișcare
MARIA TEODORESCU BĂHNĂREANU by http://confluente.ro/articole/maria_teodorescu_b%C4%83hn%C4%83reanu/canal [Corola-blog/BlogPost/379589_a_380918]
-
firească... dar, cel mai mult, iubește tăcerea - tăcerea ferestrei deschise către cer, a luminii din candela aprinsă a rugăciune, a ploii, a frunzelor de toamnă, o tăcere ce poate fi durere, dor, dar și precursoare renașterii, reinventării. Lirică, versatilă, uneori înlăcrimată, alteori poate prea nostalgică, dar niciodată aceeași, Dorina Omota scrie, din simpla rațiune că scrisul a devenit a doua ei natură, sprijin de nădejde, leagăn în care-și adoarme visurile, dar și aripă cu care-și pregătește zborul lin către
NOI APARIȚII EDITORIALE ARMONII CULTURALE – DECEMBRIE 2016 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_stroia_1480944348.html [Corola-blog/BlogPost/370739_a_372068]
-
de exterminare stalinisto-bolșevice. Curajul aristocratului ofițer, al neatârnării, avântul tineresc în somtuoasa uniformă verde a sufletului său în care lăcrima filosoful, îl azvârle pe Radu Mărculescu pe culmile gloriei între cuceritorii inespugnabilei cetăți a credinței divine, sub flamura surâsului său înlăcrimat al destinului. Spirit mereu tânăr, vesel, primitor, boierul Radu Mărculescu radia de sinceritate, de echilibru, de omenie, de politețe, de cultură, de armonie: „Spirit înalt și luminos, cum l-a caracterizat prof. univ. dr. Radu Șerban Palade, iubitor de Dumnezeu
PĂTIMIRI ŞI ILUMINĂRI DIN CAPTIVITATEA SOVIETICĂ (EDITURA Editura Humanitas) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1851 din 25 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1453701336.html [Corola-blog/BlogPost/367469_a_368798]
-
spune ea - ce-i apasă sufletul: Offf! Dacă ar ști o fată când se mărită cum ar fi viața ei, ar rămâne fată bărână ori s-ar duce la mânăstire adaugă ea și oftează din nou adânc. Ochii ei albaștri, înlăcrimați și impresionant de triști, parcă erau stinși, nu se mai ghicea în ei energie, nu mai avea putere și dorință să se arunce în valurile vieții, să le înfrunte, să le domine. Depresia o doborâse puțin câte puțin cu fiecare
VICIUL de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 396 din 31 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Viciul_elena_armenescu_1328045905.html [Corola-blog/BlogPost/360562_a_361891]
-
noastre căpătate. Cum să nu dansăm în zori si să nu fredonăm seara, am ajuns tot ce puteam fi mai bun, mai desăvârșit! Iar în starea acesta, poteca zilei nu poate duce decât spre ochii ce ne caută neîncetat, curat înlăcrimat, total detașat, cu întregul curcubeu colorați! Referință Bibliografică: Celor care suferă / Lia Zidaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2171, Anul VI, 10 decembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Lia Zidaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
CELOR CARE SUFERĂ de LIA ZIDARU în ediţia nr. 2171 din 10 decembrie 2016 by http://confluente.ro/lia_zidaru_1481377381.html [Corola-blog/BlogPost/371477_a_372806]
-
prin cameră. Nimeni. Teama puse stăpânire pe ea. Oare așa arată lumea cealaltă? - Alina!? Era o voce îndepărtată. Cunoscută. O voce pe care nu îndrăzni s-o uite niciodată. Întoarse capul în direcția de unde venise vocea. Mama ei o privea înlăcrimată. - De ce, Alina? De ce? am crezut că te-am pierdut! Fata zâmbi, pentru prima dată după mulți ani. De fapt, o pierduse de mult. O pierduse încă din ziua în care ea plecă și nu se mai întorsese. Ce ironie ca
PE MUCHIE DE CUŢIT de CEZAR C. VIZINIUCK în ediţia nr. 709 din 09 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Pe_muchie_de_cutit_cezar_c_viziniuck_1355070780.html [Corola-blog/BlogPost/352041_a_353370]
-
Văzând că nu se mai învârte pământul în jurul lui, iar lucrurile stăteau pe loc, și amorțeala îi dispăruse, și-a făcut curaj, rezimându-se cu pamele de pridvor, a privit în grădină, apoi strigat câinele. - Murgea!...Cîinele îl privea cu ochii înlăcrimați. Andrei știa că numai amărâtul ăsta de câine credincios îl înțelegea. Tocmai trecea prin dreptul porții Costică Ciungu căruia, în loc să-i răspundă la bună ziua, începe să-i arunce vorbe de șagă. - Auzi vecine, coana Morticica îmi dă ocol, dar eu
ULTIMA SPOVEDANIE (PARTEA ÎNTÂIA) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 957 din 14 august 2013 by http://confluente.ro/_partea_a_i_a_ultima_spoved_marin_voican_ghioroiu_1376459555.html [Corola-blog/BlogPost/350387_a_351716]
-
gânduri se risipeau pe ramurile vremii învolburate. Norii prevesteau sfârșitul unui destin,capătul unei poteci de lumină ... Moartea se cuibărise într-un trup tânăr și ucise visele de lumină,distrugând casa pământeană. Octombrie 2004 în Vicenza,străzile erau negre. Cuvinte înlăcrimate spărgeau clopotele din inima înjumătățită ... Ajungem la Morgă,miros de lacrimi amare. Camerele erau pline de cadavre ... Îngeri pluteau în jur,păzeau trupul răpus de un camion bizar,înfiorător ucigaș ... Șoferul schimbase tahometrul și-l aruncase la 800 m depărtare
CANDELA IUBIRII de IONEL MARIN în ediţia nr. 207 din 26 iulie 2011 by http://confluente.ro/Candela_iubirii.html [Corola-blog/BlogPost/343688_a_345017]
-
a se ridica alții. Că va dispărea pentru veșnicie: minciuna, fățărnicia, egoismul, lașitatea, luându-i locul omenia, bunătatea, adevărul, onoarea, vitejia, mândria de a fi român! Tuturor acestor eroi, pentru curajul și jertfa lor, le sărut ochii, probabil astăzi, la fel de înlăcrimați ca și atunci, iar părinților lor, le sărut durerea, probabil la fel de mare ca și atunci... „Eu, te iubesc, România mea!” ar jura cu lacrimi în barbă, tatăl meu. Poate așa s-ar consola, pentru ce trăim astăzi sau pentru ce
GHEORGHE A. STROIA – A FOST ODATĂ ... 22 DECEMBRIE, ZIUA SPERANŢEI FĂRĂ CHIP de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 355 din 21 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Editorial_gheorghe_a_stroia_a_fost_odata_22_decembrie_ziua_sperantei_fara_chip.html [Corola-blog/BlogPost/350944_a_352273]
-
Vărsând o lăcrimă tăcută. Dar pe crucea celor ce-au murit, Purtând țara la ei în suflet Nu este nici-un nume scrijelit, Că-i șters de lacrima din plânset. Azi în genunchi la al lor mormânt Din al meu sufletul înlăcrimat Aduc un sicer omagiu,cinstind Jertfirea sângelui lor curat! Gabriela Amzulescu-Zidaru Referință Bibliografică: EROILOR PRINOS / Gabriela Zidaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1590, Anul V, 09 mai 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Gabriela Zidaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
EROILOR PRINOS de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1590 din 09 mai 2015 by http://confluente.ro/gabriela_zidaru_1431172232.html [Corola-blog/BlogPost/368018_a_369347]
-
Atinge-mi sufletul ,alinta-ma cu șoapte , Aseaza-ma în tăcerile tale , nu te încrunta , Priveste-mi chipul suspendat în noapte , Intinde-mi aripile franțe să zbor , nu le reteza ... Atinge-mi sufletul înspăimântat ,nu-l îndepărta , Saruta-mi ochii înlăcrimați , dezbraca-ma de gânduri , Respira-mi iubirea , iubeste-ma și nu mă uită , Atinge-mi sufletul , pastreaza-ma în tine și te voi urma ... gabrielaenerusu Referință Bibliografica: Atinge-mi sufletul / Gabriela Rusu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2116, Anul
ATINGE-MI SUFLETUL de GABRIELA RUSU în ediţia nr. 2116 din 16 octombrie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_rusu_1476645713.html [Corola-blog/BlogPost/376899_a_378228]
-
bernă și un Înalt Decret băgă toată suflarea în doliu. Însă treburile regatului necesitau veghe continuă... În uriașul birou al Marelui Șambelan erau adunați: Marele Armaș, Marele Vistiernic, Marele Ierarh și Marele Spion Regal. Toți cu figuri cernite, cu ochii înlăcrimați. Făceau parte din aceeași familie, o familie devotată de secole Casei Regale și Marii Dinastii. Primul vorbi, conform protocolului, Marele Șambelan: - Dragii mei, suntem, iată, în aceste clipe, laolaltă, cuprinși de o nețărmurită durere. Prea grabnica plecare la ceruri a
VÂNĂTOAREA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1234 din 18 mai 2014 by http://confluente.ro/Mihai_batog_bujenita_1400432417.html [Corola-blog/BlogPost/350528_a_351857]