19,276 matches
-
Cristina Alexandrescu Thalia a recunoscut că și-a scos două coaste, ca să aibă talia mai subțire și a postat pe Instagram fotografia cu dovada. Thalia a spus că a pus coastele înlăturate chirurgical într-un borcan și că vrea să le păstreze ca amintire. A făcut această mărturisire în urmă cu o săptămână, când a fost confruntată cu mai multe zvonuri despre scăderea în greutate. Chiar dacă pare că imaginile de mai sus
Thalia a recunoscut că și-a scos două coaste. Iată dovada - FOTO by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/21576_a_22901]
-
Cristina Alexandrescu Thalia a recunoscut că și-a scos două coaste, ca să aibă talia mai subțire și a postat pe Instagram fotografia cu dovada. Thalia a spus că a pus coastele înlăturate chirurgical într-un borcan și că vrea să le păstreze ca amintire. A făcut această mărturisire în urmă cu o săptămână, când a fost confruntată cu mai multe zvonuri despre scăderea în greutate. Chiar dacă pare că imaginile de mai sus
Thalia a recunoscut că și-a scos două coaste. Iată dovada - FOTO by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/21574_a_22899]
-
Iordachescu Ionut Prim-vicepreședintele PDL Mihai Răzvan Ungureanu iese din nou la atac împotriva Elenei Udrea și denunță jocurile pe care tabăra acestei din PMP le face pentru a-l înlătura pe prezidențiabilul formațiunii, Cristian Diaconescu. Ceea ce fac acum oamenii din jurul Elenei Udrea e un joc profund degradabil. Este profund nedrept să-l târăști pe Cristian Diaconescu într-un joc de această factură. Este evident că cei din PMP știau că
MRU acuză mazilirea lui Diaconescu: "L-au umilit" by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/21772_a_23097]
-
Rochie din care se reflectă în jur jerba de culori nuanțate pînă la incandescent... Cum exclama un mare critic: o perfecțiune ce exclude orice comentariu. Este artistul desăvîrșit ce a ridicat spațialitatea luminii pe treapta absolută a viziunii. Care a înlăturat umbra, ambiguitatea, tenebrozitatea, obscurul, din conștiința hispanică mistică optînd pentru natura solară și echilibrată. Invers decît la El Greco, unde personajele par supuse unei acțiuni de absorbție, ca de o lege a gravitației întoarsă de la pămînt către cer... Domenico Theotocopulos, grecul
PRADO by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16721_a_18046]
-
etice, un delicat ce nu se cunoștea. Despre blândețea înnăscută a românului și fenomenala lui capacitate de îndurare, despre știința uitării și iertării la români s-a scris mult în trecut, cu ecouri până în zilele noastre. Calități somatice care, firește, înlăturau ideea că violența socială, cruzimea, sălbatice reflexe de reacție s-ar putea cuibări în sufletul nostru, pângărindu-l. În perioada prea-fericiților ani de dinaintea primului război mondial, crima sadică pe care o comisese fiul generalului Candiano-Popescu asupra unei mai vârstnice partenere
Despre violență, câte ceva by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/16728_a_18053]
-
G. Călinescu, care au rămas ei înșiși în perioada "cenzurii totalitare" dinainte de război, devin de nerecunoscut în perioada "cenzurii totalitare" postbelice. întreaga cultură română suferă un proces de alienare, ale cărui consecințe - tragice - nu se știe dacă vor putea fi înlăturate vreodată. Adrian Marino privește cu detașare științifică această distrugere sistematică a unei culturi, trecând în revistă instituțiile care se ocupau de cenzură, evocând câteva cazuri de scrieri cenzurate etc. Era de așteptat ca un savant de prestigiul lui să "povestească
Terifianta cenzură ca inofensiv obiect de studiu by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16748_a_18073]
-
cel mai fragil, cel mai perisabil posibil, din substanța din care se elaborează ipotezele. Oare ce-ar putea fi mai șubred, decît o înfățișare care dispare imediat și este înlocuită de alta care o neagă și apoi este și ea înlăturată în același fel. Căci aceste năluci denumite ipoteze se creează în locul realității și nu în cuprinsul ei. Ele sunt destinate de a compune o altă realitatea care poate fi imediat acceptată pentru că respectă interesul meu pentru o lume "posibilă" din
Despre consistență by Nicu Horodniceanu () [Corola-journal/Journalistic/16755_a_18080]
-
sensul pe care Virgil Ierunca îl acordă conceptului de exil. Mai bine zis, cum îl organizează, restrictiv, în virtutea unei calități corespunzătoare unei maturizări. Apare proclamat, în 1973, cu prilejul apariției revistei Ethos, un "exil secund", care-și propune a-i înlătura "pe toți disponibilii și nevertebrații", pe toți cei "care ar dori să-l transforme într-un martor decorativ pentru o agonie ce se pretinde o reînviere". Iată conținutul său pozitiv, care, odată cu închiderea unei uși, deschide o alta, către țară
Glose la Virgil Ierunca (III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16819_a_18144]
-
simplifica un demers care se anunță oricum destul de complicat. Și cu toate acestea, prin nu se știe ce ecuație alchimică, plumbul împovărător al interpretărilor ermetic savante se va transforma în aurul unei cunoașteri luminoase, directe, solare (operație de natură să înlăture, pe de altă parte, și anumite clișee pripite despre un Ev Mediu tenebros și însângerat). Panofsky își nuanțează plin de elan discursul, dar o va face cu patima (bine controlată) și cu folosul cu care romancierul își complică la nesfârșit
Cartea rotundă by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16860_a_18185]
-
suferință, devenind martiri. Trecerea numelui lor, prin canonizare, este un act de recunoaștere în veac, de prinos adus memoriei acestora. Cum limba română, începând din sec. al XVI-lea, dă semne de oficializare, fie și prin acte administrative sau diplomatice, înlăturând lent și sigur grafia altor alfabete (grecesc, slavon), cursul ei vorbit conduce spre o rostire sui generis în lăcașurile de cult. Cronicarii moldoveni, prelații sec. al XVII-lea și al XVIII-lea redimensionează limba vorbită după tipare de exprimare standard
Sfinții neamului românesc. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_220]
-
de a exista îl fac imprevizibil și de neînlăturat. Asentimentul?! Starea de asentiment nu există! Ah! de m-aș putea plasa în asentiment, așa cum încerc să fiu în atemporal și aspațial!! Lucru imposibil. Aspațialul și atemporalul se închipuie prin negație. Înlături un mod cunoscut, pleci undeva în afara lui... Dar cum să pierzi sentimentul, cum să-l înlături? El este doar răspunsul tău la lume, răspunsul eului tău. Dacă lumea s-ar limita la eu acest răspuns n-ar mai fi dat
Misterul sentimentelor by Nicu Horodniceanu () [Corola-journal/Journalistic/16986_a_18311]
-
de m-aș putea plasa în asentiment, așa cum încerc să fiu în atemporal și aspațial!! Lucru imposibil. Aspațialul și atemporalul se închipuie prin negație. Înlături un mod cunoscut, pleci undeva în afara lui... Dar cum să pierzi sentimentul, cum să-l înlături? El este doar răspunsul tău la lume, răspunsul eului tău. Dacă lumea s-ar limita la eu acest răspuns n-ar mai fi dat. Faptul că ea îl cuprinde și-i prisosește îl înzestrează cu o bogăție de necuprins. Lipsa
Misterul sentimentelor by Nicu Horodniceanu () [Corola-journal/Journalistic/16986_a_18311]
-
fructele terestre", întrezărind dincolo de lacrimi, ca Francisc, aproape orb când a compus imnul, transcendența ca frumusețe. În fața luminii care îl "sigila" fizic în Muntele Verna, îl stigmatiza, Francisc exclamă extaziat: "Tu ești Frumusețea! Tu ești Frumusețea!". Paradisul și frumosul nu înlătură treptele pregătitoare, purificatoare ale durerii, descurajării, ale 'nopții obscure' și nici sicitățile sufletești. Dar vine apoi și fericita Întâlnire cu o Persoană. Beatitudinea e această întâlnire, concretă, individuală, paradoxală, ireversibil schimbându-ne prioritățile și programul prestabilite. Irupția miraculosului în logica
Adrian Popescu - Echinox n-a fost o anticameră ci chiar salonul literar al generației '70 () [Corola-journal/Journalistic/17093_a_18418]
-
strict artistice, efortul creator găsind imediat argumente în propozițiile retezate, concentrate, fixându-și limite ca și cum febrilitatea condamnă locvacitatea, o deposedează de vrajă. Comunismul și fascismul au practicat un itinerar respingător: prea mult Rău, un Bine obosit, ca atare lesne de înlăturat. Veșnic instabil și dizarmonic, Răul rezervă Binelui un regim de irealitate, destrămat în propriul suport. De aici sunetul aparte, zbuciumat-circumspect al romanului în discuție. Stațiunea poate fi înțeles ca roman premonitoriu. . Ca să întărească nota e des invocată titulatura de "Cronică
Un roman despre suicid by Henri Zalis () [Corola-journal/Journalistic/17145_a_18470]
-
adică să readucă totul la starea de haos. Istoria se repetă în viziunea eminesciană, repetare sugestiv exprimată prin adverbul "atunci" care introduce atît strofele dedicate cavalcadei antiromane, cît și celei pornite de același Nord împotriva "păcii eterne". Și pentru a înlătura orice dubiu, de mai poate exista vreunul, în ceea ce privește realitatea politică care se ascunde în spatele versurilor eminesciene, în ceea ce privește semnificația în planul istoriei a Miazănopții, într-un fragment intitulat Basmul cel mai fantastic, cu subtitlul Toma Nour în ghețurile siberiene, Nordul este
Realism politic și fantezie poetică by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/15810_a_17135]
-
mai gelos păzite decât sondele de petrol din țara dlui Arafat. Speculând cu binecunoscuta mârlănie de la noi momentul acesta nefericit, în care asupra islamismului se ridică un mare semn de întrebare, măcelarii de la Sănătate au profitat lovind scurt, satisfăcuți să înlăture un personj care de ani buni le creează coșmaruri. Sigur că e incomod să spui că există arabi care în loc să se izbească cu elicopterele de Casa Poporului se aventurează în crestele munților pentru a salva vieți omenești în situații în
Răbojul genetic by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15837_a_17162]
-
Dan Damaschin. Poetul declară: "Eu nu posed nici un adevăr nu dețin nici o certitudine" (Atotsfîrșitul), asigurîndu-ne că: "de-acum nu mă mai las urnit, nimeni nu mă va mai clinti din inima prăpădului" (ibidem). Stilul său e direct catastrofal. Dubiul e înlăturat în beneficiul unei certitudini a dezastrului obiectiv și deopotrivă subiectiv: Vorbește prisosul unei inimi oricînd pe punctul de a se sfărîma:/ iată ziua mea a trecut, răstimpul meu s-a scurs pe nebăgate de seamă;/ privesc lucrurile ca și cum aș face
Un sol al "ireparabilului" (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15934_a_17259]
-
mîna, coane Fănică", într-atît aceste replici, sentințe trăiesc singure cu o pură viață verbală. Ele zugrăvesc misterios sufletul nostru volubil și ne reprezintă inanalizabil, depășind simțul estetic nu prin curiozitate, la prima lectură, ci prin imposibilitatea de a le mai înlătura din conștiință după ce ne-am familiarizat cu ele". De-abia mai tîrziu, critici ca Șt. Cazimir, Șerban Cioculescu (în 1971), G. Dimisianu, Ion Constantinescu, Valeriu Cristea, Ion Vartic, Mircea Iorgulescu au modificat profund înțelegerea criticii românești pentru dramaturgia nemuritorului Caragiale
Receptarea dramaturgiei lui Caragiale by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15966_a_17291]
-
sînt împrăștiate ca lucrurile din casa lor, alcătuindu-se bizar din trecut și prezent, incert și dezechilibrant. Ca să ajungi la esența neputințelor și a dramelor, a revoltei trebuie să dai la o parte amestecul de obiecte, amintiri și obsesii, să înlături pînza de păianjen care le-a acoperit. La fel face și Artur. Undeva în spatele scenei, într-un ungher slab luminat, încremeniți în rutina gesturilor și obiceiurilor, prinse în țesătura păianjenului, Eleonora, Eugenia, Eugeniusz și Edek joacă, la o măsuță, cărți
Nunta lui Artur cu Ala by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15594_a_16919]
-
puteam discuta eu ceva cu Eugen Barbu, mărturisește dl Alexandru George, care declanșase o campanie de desființare împotriva mea la una din primele mele cărți, mergînd pînă la a se duce la N. Ceaușescu în dorința sa partinică de a înlătura un dușman periculos, dar care și-a întrerupt serialul din Săptămîna, adică referințele denunțătoare la adresa mea, afirmînd cu cinism că eu "nu-i răspund" și că nu se poate discuta cu mine? Ce putea replica un proaspăt debutant împotriva nu
"Supărarea" d-lui Alexandru George by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15624_a_16949]
-
din betonul blocului se întinseseră spre mine cuprinzîndu-mi încheieturile și gleznele. Trupul meu sufocat nu mai avea puterea să se scuture. Și e de mirare cum de-ai putut ajunge pînă la pielea mea, cum de te-ai priceput să înlături strat după strat, lăsîndu-mă numai cu strigătul pe mine." E un fel de escatologie a iubirii în toate aceste texte, o izbăvire discretă și personală de toate relele lumii și ale vîrstei grație unei înțelegeri amoroase speciale. întîlnim și imagini
Duduci literare by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15623_a_16948]
-
de cauză, pe de alta nu. Dar, odată ajuns într-o stare de maximă tensiune - valabilă și pentru spectatorii care urmăresc cu sufletul la gură peripețiile relatate cu un fin umor franțuzesc - omul cumsecade și normal procedează mimetic. Adică îl înlătură și el pe Harry aruncîndu-i cadavrul în canalul din fundul curții reședinței de vară. Cum i-a revenit și inspirația, dimineață se urcă la volanul jeep-ului cu aer condiționat și împreună cu soția și copiii pleacă mai departe în viață
Moralități pentru mileniul III by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/15734_a_17059]
-
prin Trecut-au anii... a lui Virgil Ierunca. Generalul Nicolae Rădescu în corespondența secretă a exilului, vol. I (martie 1947 - mai 1949), ediție îngrijită de Nicolae Florescu, Jurnalul literar, București, 2000, 242 pag., f.p. Lecția lui Eminescu "(...) Va trebui să înlăturăm pe români de la funcționarism, și atunci va sosi o vreme în care democrația, în loc să fie o democrație bugetară, va fi o democrație a muncii, care nu cere de la libertate decît garanția rezultatelor obținute prin strădania fiecăruia." Aceste cuvinte, citate de
Povești din spatele Cortinei de Fier by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15743_a_17068]
-
de "găsirea unei soluții de colaborare și sinteză între cele două orientări ideologice fundamentale ale culturii române", ci exclusiv de favorizarea uneia din ele! Disprețul d-lui Marino, și mai invederat în alte propoziții, față de porțiunea tradiționalist-spiritualistă a culturii noastre, înlătură, din păcate, putința unui "al treilea discurs", izvorît din armonziarea primelor două. Discursului inițial nu i se lasă, practic, nici o șansă. În genere, Adrian Marino vădește o mentalitate de asediat, un complex al izolării. Ceea ce la alți foști deținuți de
Adrian Marino între lumini și umbre (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15763_a_17088]
-
deschidere către politic semnat de acest autor atras permanent de caracterul aberant - provocator, prin aparenta sa lipsă de logică - al atîtor fațete ale realității. Aberația are întotdeauna logica sa internă. Înțelegerea acestei logici poate să nu fie suficientă pentru a înlătura efectele dezastruoase. Uneori, aberația se poate numi iubire - fie și sub forma sindromului de Clérambault... Joe și Clarissa, cuplul central al romanului lui McEwan, trăiesc împreună de șapte ani. Comunicarea dintre ei pare autentică, la fel misterul inepuizabil al iubirii
Superbe lucruri moarte by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/16116_a_17441]