1,013 matches
-
ZĂRILOR Autor: Virginia Vini Popescu Publicat în: Ediția nr. 1293 din 16 iulie 2014 Toate Articolele Autorului Fereastra zărilor Cu sufletele- ngenuncheate Iertam iubiri de păcătoși, Mănunchi de raze colorate Ne luminau în ani frumoși. Din cer, eclipse succesive Au înnegrit lumina lor, Și-n inimi, gânduri primitive Au adormit cuvântul dor. Fereastra zărilor se-nchide Adesea-n visul meu ciudat, Și scap și gândul tău mă prinde Și știu că nu-i adevărat ! Referință Bibliografică: Fereastra zărilor / Virginia Vini Popescu
FEREASTRA ZĂRILOR de VIRGINIA VINI POPESCU în ediţia nr. 1293 din 16 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349259_a_350588]
-
tăiați în șapte bucăți, mai faceți o mămăliguță și vă potoliți foamea, o certă Anghelina! - O iau eu la mine, spuse hotărâtă Maria. Sunt singură, copiii s-au dus la casele lor, dar nu o da din sat! Milica se înnegrise de nervi. Se repezi în pieptul Mariei și îi trase baticul negru de pe cap: - Nu oi fi vrând și casa fiindcă o iei la tine? Vrei să pui mâna pe avere, să o vinzi, apoi să o lași pe drumuri
IOANA, VICTIMĂ A VIOLENŢEI DOMESTICE (ROMAN ÎN 3D, FRAGMENTE) de ELENA STAN în ediţia nr. 1270 din 23 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349269_a_350598]
-
pădure, niciun sicriu... ce tot îi dați cu aiurelile astea că eu nu-s de-aici, ca ea-i dintre ziduri că mirosim a lemn reavăn că nu știm cum se fluiera cu degetele mâinii ștăngi, că unii s-au înnegrit de prea mult alb, că ochii acelora sunt înclinați cu doar un singur grad mai mult decât ai acestora... Nu există străini, se aude? cu toții avem umbre, cu toții ne mișcăm prin metoda mersului, nu a rostogolirii. Ne înmulțim mereu, cu
UNU de RAUL BAZ în ediţia nr. 1279 din 02 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349775_a_351104]
-
Maiorescu (magnificul magistru) etc. În „Cărți poștale” poetul e și nițel Eminescu, are și ceva din plictisul bacovian, dar cu efecte sobre, pline de frumusețe : „Sus, lângă Turnul Alb e gri, E rece, vânt și ud. Jos, cerul Tâmpei se-nnegri Și nu există Sud. Brașovul fără tine-i mort, E sumbru, rău, urât. Biserici negre-n suflet port Și orgi dogite-n gât. Contemplu-n cimitirul grec Un nume brâncovean. Și-aș vrea să plec, nu pot să trec, Și
ROMULUS VULPESCU-UN TRUBADUR MELANCOLIC AL SFÂRŞITULUI DE SECOL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 630 din 21 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/344460_a_345789]
-
a fost pusă Rusia, o altă femelă dornică a fi iubită. Îmi iubesc țara. Cumpăr produse românești! O sintagmă pe care o vezi oriunde din ce în ce mai des. Produs românesc ?!? Cu ce se mănâncă? Cu pâine vopsită, cică neagră, sau cu icre înnegrite cu cerneală! Cam asta este tradiția „produsului românesc” Produsul românesc este ceva (cam mult) mai scump dar este de calitate (îndoielnică)! Da! Iubesc și „manelele”. Doine și balade nu mai există. S-au epuizat! A iubi, iubire. Verb de a
IUBIREA !? de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1215 din 29 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/348047_a_349376]
-
personajul, inițiatorul conceptual al desăvârșirii scenelor orduriere și oglinda, imaginea din roman supusă gândurilor cititorului, care le absoarbe în deplina stimulare a nevoilor supradozării imaginației sale, legându-se subconștient de trăirile literatului. Scriitorul superrealist ridică treptat cortina, acele rânduri care înnegresc pagina luminând exteriorul, solicitând o încordare dimensionată a cititorului avid de pătrundere într-un interior dorit, cu descrieri orduriere, care-l frământă, dar îl și supun unei adevărate observații de care, ca niște ipocriți, ne ascundem. În eseul său, Câteva
FRACTALUL FIINDULUI AMICAL ÎN ROMANUL SUPERREALIST de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 265 din 22 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348066_a_349395]
-
Publicat în: Ediția nr. 1827 din 01 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului ÎN PRAG DE IARNĂ Ce păcat că dă ninsoarea, E pustie rău grădina! Unde-i frunza, unde-i floarea? Ce se-ntâmplă-a cui e vina? De ce se-nnegrește zarea? Spuneți-mi, care-i pricina? Cât aș vrea să văd o floare, Ori o gâză care zboară, O lăcustă care sare, Sau pe gard un pui de cioară, Să văd o zambilă-n soare, Să alerg desculț pe-afară
ÎN PRAG DE IARNĂ de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1827 din 01 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350183_a_351512]
-
îmi era teamă de loviturile lui de caratist cu centură neagră. Terminase facultatea de educație fizică și sport și era asistent doctorand la universitatea aceea. Cei drept că mă mândream cu el, dar acum, în momentul acesta mintea mi se înnegrise atât de puternic încât îl voiam mort. Asta și gândeam. Mă făcuse de râs în fața găștii mele și, se știe, voi fi căcat, nimic altceva ... coaie ... Ce să mai spun, toți mă vor lua peste picior. S-a dus demnitatea
LUMINA ZĂDĂRNICITĂ ÎN ÎNTUNERIC de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362030_a_363359]
-
să construiesc, și să ajung cu schelele sus, cât mai sus. Cât de naivă fusesem! Cu toate acestea tu ai fost singurul care a reușit să observe că toate ferestrele sufletului meu fuseseră trântite de atâtea ori de vânt, și înnegrite de ploi și tristeți, singurul care ai avut ochi să vezi, și urechi să auzi. În viață am avut mereu parte de lacrimi și respingeri, de nopti nedormite când loveam perna, și de zile de plictiseală fără astâmpăr. Singurul care
CÂNDVA, ODATĂ, UNDEVA ... de MARIANA DUMITRESCU în ediţia nr. 1262 din 15 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365489_a_366818]
-
cuminți stăpânul. Un gând îi șopti că a cam exagerat, se aplecă cu intenția de a goli, totuși, unul din pantofi dar era prea târziu. În prag apăruse dl. Constantin. Părea mulțumit de sine dar, la vederea pantofilor, s-a înnegrit la față: - Derbedeule...ți-ai bătut joc de pantofii mei, mi i-ai distrus! - V-am spus că nu sunt lustragiu de meserie... Ceea ce a urmat este greu de descris. Un urlet tragi-comic a făcut dovada predilecției d-lui Constantin
VII. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2041 din 02 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365164_a_366493]
-
de data aceasta chiar două, să am unul și pentru mașina de spălat. În rest, trebuie să mă interesez de un instalator electric să vină să rezolve problema cu priza. Cât despre prelungitorul care era să ia foc și se înnegrise la partea pe care o băgam în priză, l-am aruncat la gunoi în drum spre hipermarket. O prietenă mi-a zis că trebuia să-l păstrez, se putea repara. “Mai ocupa și ăsta un loc prin dulap, cine știe
ANUL VIITOR TE MĂRIŢI! de VASILICA ILIE în ediţia nr. 2170 din 09 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366152_a_367481]
-
pragului infinitului, pentru a nu-i știrbi sublimul din pântecul atât de primitor, plin de gheața sufletului real și de spiritul strajă al zborului către Nimic. mă reculeg o fracțiune de veșnicie în fața altarului păgân în care, yin-yang, pântecoasă inscripție, înnegrită de cenușa gândurilor rugilor călătorilor prin rugurile verzilor inele ale naturii, îmi fură privirea. un șarpe lunecă pe peretele de piatră spre punctul de foc al întâlnirii cu omul-fluture... candele ard în pumnii pământului. simt aerul cristalin al necuvintelor înainte de
BALANS de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 377 din 12 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361743_a_363072]
-
pe cinste cu imagini luate din podul Universității, urcase cu camera de luat vederi până la ultimul etaj, la gura podului, acolo nu îl vor prinde, n-au de unde să știe ei toate chichițele-astea ale lor. În zori Gara de Nord se înnegrise de mineri, se împărțiseră pe plutoane și pe grupe, luați în primire de falșii ortaci, și-au plecat pe străzi și-au început lupta cu dușmanul de clasă: că, bă, ce e cu tine? și jap! jap! jap! cu răngile
ÎNGERII ŞI DEMONII REVOLUŢIEI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 717 din 17 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351724_a_353053]
-
într-o cutie: este suficient să facem o gaură într-o cutie închisă ca să apară o imagine reală inversată pe fondul interior al cutiei. Se obține astfel o așa-numită cameră obscură.Pe de altă parte, alchimiștii știau că lumina înnegrește clorura de argint.A treia contribuție a venit din partea lui John Herschel, care în 1819 a descris proprietățiile hiposulfitului de sodiu, care va deveni "fixatorul" fotografiei. Or, arta a fost cea care a devorat fotografia și nu invers. Plătind prețul
COMEDIA ARTEI SAU ASEMĂNĂRILE ŞI DEOSEBIRILE DINTRE PICTURĂ ŞI FOTOGRAFIE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1241 din 25 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350556_a_351885]
-
într-o cutie: este suficient să facem o gaură într-o cutie închisă ca să apară o imagine reală inversată pe fondul interior al cutiei. Se obține astfel o așa-numită cameră obscură.Pe de altă parte, alchimiștii știau că lumina înnegrește clorura de argint.A treia contribuție a venit din partea lui John Herschel, care în 1819 a descris proprietățiile hiposulfitului de sodiu, care va deveni "fixatorul" fotografiei. Or, arta a fost cea care a devorat fotografia și nu invers. Plătind prețul
COMEDIA ARTEI SAU ASEMĂNĂRILE ŞI DEOSEBIRILE DINTRE PICTURĂ ŞI FOTOGRAFIE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1243 din 27 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350577_a_351906]
-
scene lirice, filmice, îndrăznețe, aparent nelogice, paradoxale, triste, viziuni poetice. DANSEAZĂ CUVINTELE-N HORĂ!/ SE DESPART ȘI JOACĂ DIN NOU/ ȘI JOACĂ MAI BINE DE-O ORĂ ... „E vorba despre ... corp, dar nu mă lasă un amar pustiu ce mă-nnegrește a corb ... tu, biete corp ... miroși a colb”. Și integral RUGĂ CUVÂNTULUI: Mai dă-mi un vers,/ O, Tu, Stăpâne!/ Mai dă-mi o strofă/ Doar anume ... Cuvântule, cel din genune!// Mai dă-mi ceva:/ Nu mă lăsa cu dor
ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI DE PE TOATE CONTINENTELE de FLORIN GRIGORIU în ediţia nr. 1240 din 24 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350549_a_351878]
-
colegii și universități. Deține o mare grădina botanică și o droaie de muzee. Când am fost cu ai mei, prin oraș, cu trenurile locale, care rulau precum am văzut în filme, pe porțiuni mari deasupra străzilor, am notat clădirile vechi, înnegrite de fum și „grafittiate” pe pereți și acoperișuri cu tot felul de slogane politice, sau chiar pornografice, încât aveam impresia că mă aflu din nou în Italia. Sfârșit de decembrie 1992. Cu un avion al companiei „America West”, am sosit
O VIZITĂ LA CHICAGO de IOAN NICOARĂ în ediţia nr. 118 din 28 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350815_a_352144]
-
valuri albe de cais și-n limpezimea regăsirii, doar tu, iubire, mă vei ninge cu slovele ce-n ierni s-au scris. STRĂBUNA CHEMARE Din somnul pământului, smulgând un zâmbet răcelii din adâncuri, trezești mugurii primăverii; privești spre ogorul afânat, înnegrit de-atâta trudă și un oftat fugar spulberă o pală de vânt. Atunci sămânța-n brazdă, udând-o cu sudoare, și simți rădăcinile bucuriei furișându-se spre noaptea apelor, spre benefica răcoare; în fiecare strop țipă lumina clorofilei ce-n
GEORGETA MUSCĂ-OANĂ de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 466 din 10 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351597_a_352926]
-
soare Clopotul tău Pe suflet stihuri răsună Turlele tale Mă înaltă în vesminte profunde .................................................... Darnice vederi spirituale Alunecă blând până în vale Mă bucur că-mi ies cald în cale Sus de pe deal Lupta-mi de bine și rău Urca rapid Înnegrind metereze Zeițele mele lupta viteze Morții ce cad Țin pe vecie în lumina Ale tale înnegrind metereze Sus de pe deal Luna te îmbată în umbre Norii cei mari Stau ca dovadă Divină Sus de pe deal Pădurea de jos ți-e
CETĂŢUIA de MARIA TEODORESCU BĂHNĂREANU în ediţia nr. 1327 din 19 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352262_a_353591]
-
spirituale Alunecă blând până în vale Mă bucur că-mi ies cald în cale Sus de pe deal Lupta-mi de bine și rău Urca rapid Înnegrind metereze Zeițele mele lupta viteze Morții ce cad Țin pe vecie în lumina Ale tale înnegrind metereze Sus de pe deal Luna te îmbată în umbre Norii cei mari Stau ca dovadă Divină Sus de pe deal Pădurea de jos ți-e străină Mică și fină Eu te privesc în surdina !!! Cetățuia de Maria Teodorescu Bahnareanu https://www
CETĂŢUIA de MARIA TEODORESCU BĂHNĂREANU în ediţia nr. 1327 din 19 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352262_a_353591]
-
de Sus. Bacovia previzualizează, conștientizează și sugerează subtil sfârșitul, pe care, poate, în vremea când a creat, a fost reținut de către cei care îi analizau scrisul să îl enunțe deschis, ambiguizând exprimativ ideile lui: Ca și zarea, gândul meu se înnegri ... Și de lume tot mai singur, mai barbar (Gri). Versurile deschid un tablou sumbru, al singurătății nu depline însă plină de taine, pe care el, ca un inițiat, le deslușește și le destramă căutând eliberarea Pământului de întuneric. Este imposibil
PREVIZIUNE CATACLISMICĂ ÎN POEZIA SIMBOLISTĂ BACOVIANĂ de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 434 din 09 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354775_a_356104]
-
au plecat lăsând în urmă vatra, Bătrânii tot mai singuri, s-au prăpădit pe rând, Ca ieri erau aici acum sunt doar în gând Nu-i nimeni de rușine ca să mai șteargă pata. Pe dealuri sunt doar cruci de vreme înnegrite Că lacrimi nu-s, de dor, să fie-albite. Referință Bibliografică: Când lacrimi nu-s / Valeria Iacob Tamaș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 260, Anul I, 17 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Valeria Iacob Tamaș : Toate Drepturile Rezervate
CÂND LACRIMI NU-S de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 260 din 17 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355438_a_356767]
-
locuitorii de dedesubt ... o invitație, adică, la hai să ne jucăm de-a deasupra-dedesubt ... Mă luase foamea și l-am rugat să mergem în grădină. Pregătisem totul într-un coș de răchită, sub mărul umbros era o masă de lemn, înnegrită de ploi și două băncuțe pe cale să se prăbușească. O așteptam amîndoi pe Licurișca, prietena lui. De fapt, el o aștepta dar și eu eram nerăbdător s-o cunosc, pentru că ar fi trebuit să fie o tipă cu totul deosebită
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN (ROMAN) CAP 2 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 295 din 22 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356805_a_358134]
-
Poartă, închisă până la ultimul nasture, o cămașă din material flaușat cu mâneci lungi, în carouri decolorate, ce abia se mai disting, croită cândva pentru un trup cu mult mai viguros. Pantalonii, și ei prea largi, sunt susținuți cu o curea înnegrită de timp, lată de trei degete, având o cataramă în formă de pajură bicefală, turnată din alamă, și două rânduri de perforații. Postavul lor albăstrui e ros în dreptul genunchilor până la urzeală. Are picioarele vârâte în saboți de lemn, ale căror
UMBRĂ PE TULPINA UNUI NUC de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356680_a_358009]
-
Călătoria cu vaporetto pe Canalul Grande a durat aproximativ o jumătate de oră. Cred că a fost cel mai bun exercițiu fizic al capului. Dreapta, stânga, înapoi, înainte. Eram înconjurată de clădiri vechi în culori pastel, șterse, scorojite de vreme, înnegrite de îmbrățișările seculare cu apa. Mândre de lanțul lor de alge la atingerea poalelor de apă. Obloanele neobișnuit de înalte și înguste, de culori închise (predomină verdele). Acel du-te vino al ambarcațiunilor navale: vaporette, gondole, șalupe-taxi, feriboturi, nave de
JURNAL VENEŢIAN (1) de DANIELA GÎFU în ediţia nr. 601 din 23 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355141_a_356470]