272 matches
-
piața matrimonială. Și totuși, ele rămân aproape invizibile. Buna-cuviință le impune o discreție atât de mare, încât devin lipsite de orice însemnătate. Întâi de toate, trebuie să rămână mute. Nu vorbind îi este îngăduit unei tinere să caute a-și înrâuri favorabil soarta. Ea trezește admirația rămânând tăcută și lăsând ca doar înfățișarea să vorbească în numele său", dictează austera contesă Le Groing La Maisonneuve 10. La rândul său, un tânăr gentilom trebuie să evite să intre în vorbă cu o domnișoară
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
se propune ca model în raport cu alte culturi și nu permite să fie imitată, ci doar să fie urmată. Dimpotrivă, cultura germană, deși are cunoștința măreției ei, se simte particulară, locală, stimulînd dezvoltarea cu mijloace proprii a celor pe care îi înrîurește. Prin urmare, crede Blaga, influența germană este mai mult catalitică, decît modelatoare, fiindcă este un agent prielnic pentru producerea unor reacții în alte culturi, stimulîndu-le mai degrabă să-și folosească resursele decît să preia ca atare elemente de la alții. În
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
Apoi, ca limbă a științei și a filozofiei, latina literară a fost folosită pînă în secolul al XIX-lea de unele universități europene, avînd toate trăsăturile și posibilitățile unei limbi literare moderne. Acest aspect al latinei, denumit latina savantă, a înrîurit și înrîurește în mare măsură limbile literare europene, indiferent de originea lor. În sfîrșit, limba latină literară este folosită uneori și acum ca limbă de comunicare, iar, pentru statul eclesiastic Vatican, este limbă oficială (alături de italiană). Latina arhaică reprezintă prima
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
limbă a științei și a filozofiei, latina literară a fost folosită pînă în secolul al XIX-lea de unele universități europene, avînd toate trăsăturile și posibilitățile unei limbi literare moderne. Acest aspect al latinei, denumit latina savantă, a înrîurit și înrîurește în mare măsură limbile literare europene, indiferent de originea lor. În sfîrșit, limba latină literară este folosită uneori și acum ca limbă de comunicare, iar, pentru statul eclesiastic Vatican, este limbă oficială (alături de italiană). Latina arhaică reprezintă prima fază a
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
chiar în situația ca unele elemente cu originea în italiană să fie preluate de limba română din limba franceză. Totuși, în ultima jumătate de secol, cuvinte și expresii italiene au ajuns în uzul multor vorbitori ai limbii române. Spaniola a înrîurit alte limbi datorită stăpînirii unor teritorii, relațiilor economice și, desigur, prestigiului cultural. Franceza a fost influențată de această limbă mai ales începînd cu secolul al XV-lea, primind cuvinte care denumeau înde-osebi realități ale lumii hispanice ori plante și animale
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
Brătianu cu vreo patru ani se reîntoarce în țară și-și acață la poartă tăblița de avocat. Alexandru Vlahuță n-a făcut studii în străinătate, el este un produs pur al pământului și al culturii naționale, cu nimic nu este înrâurit de cultura și de sufletul străin. Este moldoveanul. Caragiale nu s-a mișcat din țară; cel mult dacă s a dus până la Brașov și la Sibiu. Boem din toate punctele de vedere, trage pe dracul de coadă și scrie puțin
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
așa se prezintă mitul... Într-o Românie care s-a identificat atâta vreme cu civilizația ei rurală, Eminescu apare ca o imagine transfigurată a țăranului român etern. Deși și-a desăvârșit formația la Viena și Berlin și a fost incontestabil Înrâurit de lirica și filozofia germane, Eminescu a rămas un „om al pământului“ și al esențelor elementare (pe care de altfel romantismul german nu le contrazicea câtuși de puțin). El trăiește cufundat Într-un soi de atemporalitate, aproape dizolvându-se În
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
Philippide, G. Tutoveanu, Laurențiu Ulici, Al. Balaci, Ștefan Augustin Doinaș, Edgar Papu, Ion Rotaru, V. Voiculescu, George Emil Palade - cu care sunteți și rudă - sunt doar câteva din numele de rezonanță cu care v-ați încrucișat destinul. În ce măsură v-a înrâurit transferul de informații spirituale și sentimentele dintre dumneavoastră și această elită a spiritualității noastre ? Îl chestionează Tase Dănăilă pe C. D. Zeletin în Tecuciul literar-artistic, II, 10, pp. 4-6, ianuarie 2008, convorbire transpusă în 2011 și în volumul C.D. Zeletin
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
comentează acest proces astfel: În chip paradoxal, tocmai o astfel de ediție care ar fi putut reprezenta fidelitatea vocii poetice eminesciene (în care textul eminescian ar fi fost prezentat "așa cum l-au gustat contemporanii, cum era când a început să înrâurească pe Vlahuță și să entuziasmeze pe Delavrancea și... Mille, cum era când devenea vecinicul Eminescu", după expresia lui Bogdan-Duică), abia un astfel de gen de fidelitate, maximă, a primului Eminescu, am reținut-o astăzi ca pe o mască grotescă, a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
pe hârtie, încât tot timpul cât au durat frigurile compunerei mi s-a părut că-mi descriu însuși suferințele mele. O! Fără îndoială, amintirele blondei Maria, care nici idee n-a avut de aleanul ce-mi stârnise în piept, a înrâurit puternic scrierea mea, precum de asemenea și cadrul Brădățelului care punea și mai mult în relief frumusețea ei. Apoi, după ce am isprăvit compunerea și am făcut pe Ștefan să moară de un plumb 212 leșesc 213 pe câmpiile Basarabiei și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
apărut necesitatea elaborării unei tehnici de integrare a ei în procesul de instruire, precum și a unei teorii asupra modului în care elevii trebuie să fie învățați "cum să utilizeze, să interpreteze și să domine tehnologia care îi împresoară și îi înrîurește" (14, p. 25). Pe baza cercetărilor experimentale efectuate în străinătate și în țară, au fost elaborate unele lucrări de sinteză privind metodele didactice. În volumul său, Metodele de învățămînt, IOAN CERGHIT apreciază că ceea ce este nou și specific unei concepții
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
datorează Elada propriei ei arte? E atît de evident că fiecare creator Își modelează opera, Încît pierdem din vedere că, la rîndul ei, opera Îl modifică pe cel ce-a creat-o. Nu Încape, cred, Îndoială că Michelangelo a fost Înrîurit de statuile sale mai mult decît de cei care-i lăudau geniul. Uneori opera poate chiar devora o biografie. Pe acest drum orice zeu sfîrșește prin a deveni om. Praxitele care, vrînd să sculpteze zeițe, a sculptat femei elegante și
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
și aceasta e crudă. Și mă gîndesc la tribulațiile Cassandrei numai pentru a Înțelege și mai bine cît de necesară Îmi e această foame a inimii... (...SÎnt Înlănțuită de viitor ca de o stîncă, Îl Întrevăd fără să-l pot Înrîuri În nici un fel. Și, În acest timp, cei din jur mă socotesc nebună, rîd și mă batjocoresc pentru tristețea mea. În zadar am Încercat să-i conving pe troieni ce se va Întîmpla dacă fratele meu Paris o va răpi
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
pentru felul cum mi-au deschis sufletul și mintea către frumusețile limbii și literaturii române, ale naturii țării și istoriei neamului românesc. Orele de limbă și literatura română, de geografie și de istorie, ținute de acești distinși profesori, m-au înrâurit mult, cultivându-mi deprinderea dea citi și de înțelege mult, de a călători, de a cunoaște și prețui viață și valorile poporului nostru și ale altor popoare. Dacă, fără voia mea, am uitat pe vreunul din cei care m-au
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
1975)”. Ca o părere intimă, dibuitorul sensurilor anapoda notase: „Ceea ce lipsește, credem noi, gazetei <<Vremea nouă>> pentru rotunjirea, Împlinirea activității sale În acest domeniu este ancheta socială bine documentată și redactată, interesantă și atractivă, persuasivă, care să miște și să Înrîurească conștiințele cititorilor”. „Ce ne-a oferit pînă acum a fost numit impropriu <<anchetă>>”, scrisese omul cu stiloul plin cu zeamă de lămâie. Schimbând diapazonul pe o altă notă, mulțămit se declarase și față de alte titluri și texte aferente: „Graiul faptelor
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
de talent, de a nu înăbuși opera eminesciană în propria noastră sentimentalitate și stilistică. Am dorit a face ceea ce Sainte-Beuve numea fiziologia operei, istoria ei naturală (Pensées), adică acea direcție înceată și fără zgomot care, prin exactitatea și curățenia ei, înrîurește mai adânc asupra spiritului." 1936 - 1937 Își trece, la Iași, în ziua de 23 noiembrie 1936, doctoratul în litere și filozofie cu o teză despre Avatarii faraonului Tlà: Analiza literară a unui manuscris eminescian, iar ca teză complementară: Opera lui
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
întoarce aceste metode cu aspect nevinovat investigativ și le dă o mișcare finalistă. Orice artist e cauzat în opera lui de propria sa existență fiziologică, socială, arta nefiind decât o formă mai intensă de viață. Concluzia? Artistul trebuie să fie înrîurit numai de problemele momentului său istoric. A te izola de prezent înseamnă a absenta de la orice interes artistic. Azi idealul este înlăturarea ordinii burgheze și înlocuirea ei prin societatea de tip marxist, întemeiată pe comunitatea proprietății, pe abolirea inegalităților de
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
divine. Coloana e o turmă de vite, bordeiul o mare bestie strivită, priveliștile sunt crispate, halucinante. Starea de spirit e pânda, așteptarea dementă. Poetul a aplicat această plastică și în vederea unei poezii de idei, cu interesante sugestii. IONEL TEODOREANU Deși înrîurită în chip vădit de Jules Renard, Anghel, Delavrancea (poate și de Meredith), literatura lirică și imagistică a lui Ionel Teodoreanu, trăind aproape exclusiv din evocarea vârstei infantile, rămâne foarte personală prin tinerețea ei autentică și prin extraordinara memorie a copilăriei
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
fantastică și un fel de neliniște de Edgar Poe agită pe aceste secături ale vechii capitale române. De aceea scriitorul trebuie pus mai degrabă în grupul suprarealiștilor, dată fiind atenția lui pentru elementul inefabil ancestral, aparținând fondului obscur. H. BONCIU Înrâurit de poeții austriaci, în special evrei, H. Bonciu aduce în proza lui metode romantice, expresioniste și suprarealiste, witz sarcastic, ridicarea fiecărui moment la o idee, interpretarea metafizică a tragicului cotidian. Prozatorul mânuiește bufoneria realistică și dureroasă, câteodată fără gust, dar
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Blaga inventează cadre apriorice suplimentare ale subconștientului și ajunge astfel la interesanta concepție că individul vine cu un spațiu abisal etnic prin care obligă percepția, ceea ce în termenii mai curenți ne conduce la observația verificată de experiență că factorul geografic înrîurește atât de mult asupra organelor de percepție ale rasei, încît acestea continuă a proiecta condițiile locale, ajunse la calitatea unei pseudo-apriorități. Filozoful gândește că orizontul nostru specific este "plaiul" și numește asta "spațiu mioritic" într-un eseu interesant, însă insuficient
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
poate fi sugestibil de simțirile unui artist, cine, cu alte cuvinte, are o viață asemănătoare sufletească cu a lui? Desigur acei care au trăit și s-au dezvoltat în și prin aceleași împrejurări sociale ca și dânsul. Prin urmare, va înrîuri asupra celor din clasa sa, căci numai aceștia vor fi sugestibili de simțirea sa. Se înțelege că aicea nu-i vorba de aparținerea, de fapt numai, la o clasă oarecare, dar e destul ca artistul să reprezinte interesele unei clase
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
sugestibili de simțirea sa. Se înțelege că aicea nu-i vorba de aparținerea, de fapt numai, la o clasă oarecare, dar e destul ca artistul să reprezinte interesele unei clase și să le întrupeze 1 . Am văzut asupra cui poate înrîuri un artist și am ajuns la concluzia că el înrîurește asupra celor cu aceeași simțire ca și dânsul. Să luăm câteva exemple. Eminescu place păturii culte. Chipul cum privește el amorul, femeia, de pildă, este chipul cum o privește această
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
vorba de aparținerea, de fapt numai, la o clasă oarecare, dar e destul ca artistul să reprezinte interesele unei clase și să le întrupeze 1 . Am văzut asupra cui poate înrîuri un artist și am ajuns la concluzia că el înrîurește asupra celor cu aceeași simțire ca și dânsul. Să luăm câteva exemple. Eminescu place păturii culte. Chipul cum privește el amorul, femeia, de pildă, este chipul cum o privește această pătură. El, ca și pătura cultă, dorește o femeie molatecă
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
, gazetă satirică apărută la București, săptămânal, de la 6 ianuarie până la 6 aprilie 1880. Îndreptată în egală măsură împotriva unor decizii ale regelui Carol I și a politicii liberalilor, T. este scrisă aproape în întregime de Al. Macedonski. Poezia satirică, înrâurită de Béranger și în linia lui N. T. Orășanu, dar cu resurse superioare de versificație, își găsește temele în tarele vieții politice: demagogia, venalitatea și oportunismul, goana după chiverniseală. Întâmplări în aparență neînsemnate declanșează verva poetului, care extrage de aici
TARARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290084_a_291413]
-
și platitudini grandilocvente (Eminescu, cetatea Limbii Române, Glorie Limbii Române). Ca romancier, Ț. este autorul unei trilogii ambițioase, alcătuită din Chipul din oglindă (1997), Insula viscolului (2000) și Orbul din Muzeul Satului (2002). Primul fir epic, abordat acid și sarcastic, înrâurit de activitatea jurnalistică a autorului, înregistrează lupta scriitorului și ziaristului Constantin Ene împotriva corupției și a nedreptății, întruchipată de mediocrul, dar bogatul și influentul Ion Netea. Acțiunea are loc după 1989 și, pe lângă personajele „cu cheie” (N. Igoițescu, Ilie Mușerean
ŢENE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290135_a_291464]