584 matches
-
frumusețe, le-a captat întreaga atenție. O țineau în brațe, o hrăneau, o sărutau. Uneori Lotti era copleșită de tristețe și avea inima grea, dar se rezema de umărul soțului ei și, cu o fericire intensă, își privea fetița. Se însănătoșeau văzând cu ochii, fiecare fiind pentur celălalt elixirul fericirii. Richard o iubea ca un nebun. Glumea sau îi dădea replici scăpărătoare, ca apoi s-o privească râzând. Era așa de frumoasă! Ea și fetița erau marea lui fericire. Era o
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93396]
-
iar filozoful a ajuns să locuiască la Cambridge, activând iar în domeniul filozofiei, un personaj celebru și respectat. Din motive pe care nu mi le amintesc acum, a suferit o criză spirituală și o cădere nervoasă. În timp ce începea să se însănătoșească, a decis că singura cale pentru a-și recăpăta sănătatea era să se întoarcă în trecut și să își ceară umil iertare de la toți cei pe care îi nedreptățise sau îi vătămase vreodată. Dorea să se curețe de vinovăția care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
un adorator n-o să-mi ia niciodată mințile în pat, nu? Un adorator o să-mi facă o cană cu ceai. Și o să-mi cumpere șervețele când o să am gripă. Și asta e foarte bine. Dar ce se întâmplă când mă însănătoșesc? Ha? Și vreau pe cineva să ne hârjonim la pielea goală atârnați de perdele. Ce se întâmplă atunci? Mamei mele îi plac bărbații care vorbesc despre plante. De-aia îi e simpatic Tim. Și lui îi plac plantele, deși, din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
-
de mult ziuă și eu zăceam cufundat în continuare în pat, la adâncimea de două pături, purtând șosete ude care miroseau a oțet. La prânz primeam doar cartofi fierți cu brânză de vaci degresată. Îngrozitor. Deci aveam grijă să mă însănătoșesc până seara. „Nu e frumos?” a repetat tata. Apoi mi-a văzut fața și a adăugat: „N-a fost posibil să ți-o dau la telefon. Mai bine așa. Ei controlează convorbirile, asta e absolut sigur. Cine știe ce ai fi putut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
Între timp, soldatul își bate pantalonii cu palma, scuturându-i de praf și-și îndreaptă uniforma. Apoi își atârnă arma din nou în spinare. Ofițerul lasă bastonul la o parte. „Domnule inginer, vă doresc drum bun și să vi se însănătoșească băiatul. Numele meu e Moldovan. Poate că nu ne uitați, când vă întoarceți.” Ofițerul și tata își strâng mâinile. „Fiți sigur că nu.” „Doamna Teodorescu, mergeți cu bine.” „Cu bine, domnule Moldovan.” Mama îi întinde mâna. „Vasile, ridică bariera.” Domnul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
avea grijă de el, va fi un prizonier răsfățat, un bebeluș uriaș, care încă nu se întoarce de pe o parte pe alta și nu se târăște, așa vom avea grijă de el doar noi două, astfel încât nici să nu se însănătoșească, nici să nu moară, copilul mult dorit, copilul care ne va face să devenim o familie. Dar un scâncet zdrobește liniștea întunecată, smulgându-mă din leagănul acela cu mișcări regulate, plăcute, mi-e frică, ajută-mă, iar eu mă trezesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
se prinde cu mâinile de cearșaf, așa cum se prindea cu pumnișorii de pătură atunci când era mică, și eu o implor, Noghi, mă sufoc aici, hai să luăm puțin aer, dar ea se încăpățânează, vom rămâne aici, pentru ca tati să se însănătoșească, însă eu îmi pierd cumpătul, asta nu depinde de noi, cât de bine ar fi fost să fie așa. Atunci de ce simt eu că depinde de noi, întreabă ea, înfricoșându-mă cu încrederea ei, iar eu încuviințez, bine, dacă așa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
tati, rămâi acasă cu noi, dar el o sărută pe buzițele ei oranj, cât de mult mi-ar plăcea să pot rămâne acasă cu tine, dulceața mea, dar mă voi întoarce diseară și vreau ca până atunci păpușica să se însănătoșească. După câteva zile răceala a trecut, așa că am îmbrăcat-o bine și am ieșit din casă, în ciuda faptului că Udi îmi spusese să o mai ținem o zi sau două, mama mă privește preocupată, însă nu întârzii prea mult acolo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
neplăcut, iar Noga ne informează cu mândrie, tati, eu nu voi mânca nimic până când nu te faci bine, el schițează un zâmbet spart, încuviințând apatic sacrificiul ei. Udi, spune-i să mănânce, îl rog eu, spune-i că te vei însănătoși numai dacă va mânca, însă el se holbează la noi ca și cum logica noastră ar fi una ciudată, ca și cum nu ne-ar înțelege limba. Simt în spinare lovitura singurătății, el nu mai este alături de noi, se află deja într-o altă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
ca atunci când era micuță, vreau ca mâine-dimineață să te ridici din pat și să mergi ca înainte, bine? Iar eu mă aplec și îi sărut buzele, te iubesc, Udighi, vei vedea cât de bine ne va fi după ce te vei însănătoși, iar el încuviințează printr-un gest al capului, pierzându-și răbdarea, părul lui uscat îmi umple palmele de electricitate. În cadrul ușii îmi pun o mână pe umărul ei și îl privim amândouă cu durere, părea că adormise deja, pășim înfrânte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
putea merge niciodată, însă, înainte de a apuca să îi răspund, adoarme, apoi imediat se trezește, mami, mi-e foame, mă ridic greu din pat ca să-i fac un sendviș, dar refuză să mănânce, voi mânca doar atunci când tata se va însănătoși. În fața școlii împrejmuite asemenea unei închisori, mă despart de ea, de buclele ei care se micșoraseră de foame, încadrându-i fără vlagă fața, în ochii strălucind ca două flăcări ardeau încăpățânarea și slăbiciunea, o văd pășind singură, prin fața ei trec
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
transformându-l ca prin miracol într-un portocal. Ochii ei ne privesc pe noi, apoi balonul, supărarea pierderii balonului este diluată de apariția noastră, apoi izbucnește fericită, tati, te-ai făcut bine, după care îl examinează și adaugă, te-ai însănătoșit, nu? Altfel nu ți-ar fi dat voie să pleci, încearcă să se convingă pe ea însăși văzând chipurile acelea înverzite din fața ei în timp ce picioarele lui ca niște bețe de chibrit se prăbușesc în prag. Cu patru mâini, îl târâm
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
în ciuda slăbiciunii sale amărăciunea îi invadase trupul și îi dublase greutatea, Noga se întinde lângă el palidă, aproape transparentă. Ai mâncat ceva, o întreb eu, iar ea îmi răspunde, încă nu, voiam întâi să mă asigur că tata s-a însănătoșit, și eu spun, atunci fugi și mănâncă, nu mai poți continua astfel, uite că s-a făcut bine, dar ea îl privește sceptică și spune, încă nu, și în clipa aceea din ea pornește un șuvoi de lacrimi și sughițuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
în care am fost, spune el, pentru că nu va fi recuperat niciodată, deja au trecut mii de ani și se pare că nimic nu s-a schimbat acolo, păcatul a fost atât de mare, încât pământul nu se va mai însănătoși niciodată, a fost pedepsit cu o infertilitate veșnică, iar eu mă obișnuisem deja ca gândurile mele să fie spuse cu voce tare de el, avea un anumit tip de inteligență invadatoare, și chiar dacă erau dăți când greșea, eu nu mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
trag înapoi, Udi, nu strica totul, dar el gâjâie, eu stric totul? Tu ești aceea care strică totul, dar eu îi strivesc umărul, gata, abține-te, am greșit și eu o dată, tu greșești tot timpul, Udighi, acum trebuie să te însănătoșești, încearcă să te gândești doar la lucrurile bune, amărăciunea aceasta te otrăvește, ne distrugi în felul acesta viața tuturor. Încerc să mă cațăr din nou pe el, cât de dulce fusese momentul de dinainte, doar eu și organul lui frumos
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
că nu te înțelegi prea bine cu colegii de clasă, încerc să-i zic, dar ea schimbă repede vorba, nu are nici o importanță, mami, mă descurc eu, important este să plecați și să vă simțiți bine și tati să se însănătoșească, eu continui ca și când mi-aș cere scuze, nu plecăm decât pentru două zile, poimâine ne vom revedea, să îmi povestești tot ce se întâmplă în acest timp, dar ea scurtează conversația, atunci, pa, mami, sunt deja în întârziere, și mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
întind mâinile și picioarele cât pot, dar nu îi ating marginile, apoi îmi spun mie fericită, vezi, nu întotdeauna lucrurile se termină prost, mai există și alternative la cea mai rea dintre situații, iată, Noga este bine, Udi s-a însănătoșit, am ajuns aici întregi, iar acum, uite-ne în palatul acesta cu toate bunătățile posibile, gheața de pe spinarea mea se topește, transformându-se într-un lichid fierbinte, Udi cotrobăie deja prin geantă, neobosit, unde este costumul meu de baie, ești
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
aici nu mai este nici un alt șofer în afară de mine, și tot drumul acela amețitor, atârnând pe marginea prăpastiei, iar mie mi se cere să conduc, mie cu frica mea de înălțimi și de adâncuri. Îl implor din priviri să se însănătoșească și să mă salveze, dar el zace inconștient pe bancheta din spate, iar scaunul șoferului nu mă așteaptă decât pe mine, ca un coșmar care mă însoțește și dincolo de somn, conduc o mașină cu multe membre amputate, dar, cu toate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
aș fi eu însămi, parcă mi-aș vedea în ea toate frustrările adunate, aleargă în camera lui și apoi iese imediat de acolo, înfrântă, ce avem de mâncare, întrebă ea cu voce scăzută, nici nu mai întreabă când se va însănătoși tata, când mă va lua tata în excursie, iar după masă se baricadează în camera ei, se uită la televizorul acela vechi, a cărui lumină roșie îi colorează fața artificial, în purpuriu. De ce nu inviți la tine o prietenă, o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
foame, cum este posibil ca o fată atât de tânără să mă facă să mă simt atât de jenată, ba mai mult, chiar în casa mea, așa că o întreb imediat pierzându-mi răbdarea, care este starea lui, când se va însănătoși, dar ea îmi zâmbește calm, eu sper că nu prea curând. Ce ai spus? O privesc înfricoșată, iar ea îmi repetă, sper că boala nu se va grăbi să îl părăsească, iar tu, dacă îi vrei binele, trebuie să speri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
-o din priviri, numai de nu ar începe să îi povestească despre faptul că el încă nu și-a descoperit semnificația bolii, dar ea îi zâmbește, nu îți face griji, spune ea pe un ton liniștitor, sigur că se va însănătoși, sănătatea se află înăuntrul său, el nu trebuie decât să o găsească. Noga răsuflă ușurată, se așază pe genunchii mei, grea și caldă, îmbibată de somn, iar Zohara se apropie de ea, dacă tot te-am întâlnit, aș vrea să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
deja mă simt jignită, iar ne părăsește cu prima ocazie, imediat ce începe să se simtă mai bine. Dar trebuie să te mai odihnești, tati, zice Noga rugător, încă nu ești sănătos, iar el spune, asta mă va ajuta să mă însănătoșesc, trebuie să ies puțin, dar eu deja știu, dacă acum am fi șezut la masă și am fi mâncat prânzul pregătit de el, ar fi ignorat complet apelul lui Avnar, și Noga știe asta, așa că mă privește acuzator și îmi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
-și joc de grăsimea mea, lui chiar îi plăcea când mă mai îngrășam, dar de data aceasta nici măcar nu observase, ce vrea, ce este acel ceva care dă un scop cu totul nou mădularelor lui, poate dorința de a se însănătoși, poate altceva, poate o dorință ascunsă, amenințătoare, pentru că eu nu fac parte din ea, iar ea nu mai depinde în nici un fel de mine, ce anume va umple vidul acesta. Se săpunește conștiincios, întreg corpul lui este acoperit de spumă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
tot ceea ce se petrece pe parcursul evoluției noastre spirituale, toate vechile noastre concepții despre lume și despre noi înșine se risipesc, iar în clipa aceea în fața noastră se deschide o cale cu totul nouă. Probabil că tu ai început să te însănătoșești, dar nu și să te schimbi, îi reproșează ea blând, ai plecat de dimineață în excursie cufundat în sentimente negative, acum trebuie să te schimbi, altfel vei plăti scump în viitor. Nu crezi că exagerezi puțin, zâmbește el forțat, cine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
propun, în ciuda faptului că mai este încă mult până la cină, iar ea spune, acum mă grăbesc, poate altă dată, Udi se apropie și el de ușă, o privește blând, plin de recunoștință. Nu te grăbi atât de tare să te însănătoșești, îi zâmbește ea, amintește-ți că boala ta are o semnificație anume, este interzis să nu o descoperi, îi urmăresc pașii pe scări, când mai vii, o întreb eu nemaiputând să mă abțin, iar ea răspunde, săptămâna viitoare, dar săptămâna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]