387 matches
-
o ficțiune, iar „tiranul“ o nălucă. Revoluția s-a războit, literalmente, cu niște spectre. De altfel, o revolu ție, indiferent care, nu câștigă decât dacă se află în luptă cu o ordine ireală. Același lucru se poate spune despre orice înscăunare a unei noi puteri, despre orice cotitură a istoriei. Alaric n-a cucerit Roma, ci un cadavru. Sin gurul merit al barbarului a fost de a fi avut fler. Fler au avut și iacobinii. Goți cu principii, ei au inaugurat
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
consacrată descrierii geografice a Moldovei, a munților, a apelor și a câmpiilor. În partea a doua a lucrării am prezentat informații despre organizarea politică și administrativă a Moldovei: forma de stat, alegerea sau îndepărtarea din scaun a domnilor, obiceiurile de la înscăunarea domnilor, obiceiuri de nunți, înmormântări etc. În ultima parte a lucrări am inclus informații despre limba moldovenilor. REPORTER: S-a spus că această lucrare prezintă interes nu numai pentru descrierea geografică sau politică bine documentată, ci și pentru observațiile etnografice
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
A făcut apel la sentimentele naționaliste și la succesul unei politici externe semiindependente, două cauze care i-au atras sprijinul tacit al maselor"76. De fapt, el a mers și mai departe, relaxând sistemul de supraveghere totalitară. "Primii ani după înscăunarea lui Ceaușescu s-au caracterizat prin slăbirea terorii instaurate de Dej"77. Obiectivul a fost "de a plasa Ministerul de Interne sub controlul direct al partidului, și în final, al său personal"78. De fapt era vorba de întărirea puterii
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
contingentul de români trimis de Mircea cel Bătrân. Urmarea imediată a acestui act de bunăvoință și promisiunea prestării omagiului feudal au determinat recunoașterea lui Alexandru cel Bun ca domn al Moldovei de către Coroana polonă și intervenția, pentru anularea pretențiilor de înscăunare a pretendentului Ivașco. Primul pas făcut în acest sens îl desprindem din enunțul privilegiului comercial acordat liovenilor de către Vladislav Iagello, care primesc dreptul de a merge cu mărfurile lor în Moldova și de aici în Țara tătarilor, pe drumul moldovenesc
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
Vladimir, care a concentrat aici întreaga elită a greco-catolicilor și a tineretului intelectual universitar. Eminența Sa, cardinalul Leonardo Sandri a prezidat Sfânta Liturghie Pontificală, cu slujirea Preafericitului Părinte Cardinal Lucian Mureșan, arhiepiscopul Major al Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică. Înscăunarea canonică a noului Episcop Eparhial s-a înfăptuit în cadrul Sfintei Liturghii în conformitate cu Codul canoanelor Bisericilor Orientale și al Dreptului particular al Bisericii Greco-Catolice. Arhiepiscopul Major al Bisericii Române Unite i-a înmânat noului Episcop Eparh Mihai, toiagul, mantia și mandatul
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
va fi binecuvântat cu zile mai bune, cum și-a dorit Episcopul. Anton Durcovici a fost omul providențial care a venit exact la timp, pentru o slujire totală a acestui popor de credincioși, așa cum avea să mărturisească la slujba de înscăunare: „o slujire a tuturor, cu toate puterile mele, până în ultima clipă”. Avea chip de sfânt și de ascet, cu acea strălucire ce vine din interior; avea o finețe subtilă, ce emana din toată ființa lui, însemn al Spiritelor superioare. Avea
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
un bun român” (Papa Pius al X-lea). „nu știu prin ce dulceață ne atrage atât de mult pământul strămoșesc, de nu ne îngăduie să-l uităm!” (Samuel Micu-Klein, Scrisoare) Pe 30 august 2014, când s-a celebrat slujba de înscăunare a primului episcop greco-catolic de București, episcopul Mihai, în biserica Sf. Vasile cel Mare, gândurile s-au îndreptat, fără voie, spre cel care a ctitorit-o, cu multă dragoste, arhiepiscopul Raymund Netzhammer: „fie ca această mică și dragă biserică, căreia
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
Gennevilliers străbătută vag de ecouri ale răzmerițelor locale din 2005-06), pe când gândurile ei mai alunecă retrospectiv, animate de ultime resurse, spre ținuturile copilăriei bântuite de spectrul războiului pe coasta basarabeană a Mării Negre sau evocă un București al anilor năpăstuiți de înscăunarea puterii totalitare. E de necrezut câte fire dintre scrierile anterioare ale Georgetei Horodincă se întrețes în canavaua celei din urmă cărți, Visătoare, ca un avertisment că reconstituirea faptelor văzute la lumina zilei e dublată, fortificată de o viziune lăuntrică, sfredelitoare
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
Berlin. Actele și discursurile plenipotențiarilor A.S. principelui Carol I al României, București, 1878; extrase mai ample din publicația oficială referitoare la proclamarea regatului român în 1881 (14 martie și 10 mai 1881. Actele privitoare la proclamarea regatului român și ceremonia înscăunării MM.LL. Regelui și Reginei. București, 1882). La sfârșitul volumului al III-lea al acestei ediții vom reproduce, printre altele, și o listă completă a guvernelor României din perioada 1866-1888. în vederea exprimării mai concentrate a trimiterilor bibliografice din notele noastre
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
o distanță lungă), am trecut prin Lițca unde n-am mai filmat, nici fotografiat din cauza dificultății drumului. Doljești-ul știam că purta amprenta trecerii pe acolo a lui Ștefan cel Mare, prin monumentul ridicat la comemorarea celor 550 de ani de la înscăunarea sa, în amintirea bătăliei cu Vodă Aron - din 12 aprilie 1457, de aceea, chiar dacă doream să ajung acasă mai repede, nu l-am ocolit. Greu am ajuns la monument, localnicii, din păcate nu prea știau de existența lui. Ajunsesem
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
necunoaștere a limbii române. Cât despre Dori Popovici, care în 1828 edita Dreptatea de Cernăuți, alții erau subiecții de satiră ai gazetei unde colaborau I.C. Fundescu, Șt. Vellescu și N. Nicoleanu în zilele debarcării lui Al. I. Cuza și ale înscăunării principelui Carol... * Sănătatea satelor Sănătatea satelor, revistă pentru răspândirea cunoștințelor folositoare, apare la Cernăuți între 25 iunie 1942 și 25 decembrie 1943, și se tipărea la Tipografia Societății Naționale de Editură și Arte Grafice Dacia Traiană, sucursala Cernăuți, în format
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Marino, pentru încercarea de a "reorganiza, subvenționa activitatea PNȚ în Iași", și Petre Andrei, pentru aceeași faptă. În grupul (de altfel membrii au fost condamnați la ani grei de temniță) celor care au organizat sărbătoarea a 500 de ani de la înscăunarea lui Ștefan cel Mare s-au aflat Alexandru Zub și Dumitru Vacariu. Ultimul a scris o poezie, "Chemare", considerată dușmănoasă, pentru care va fi condamnat la 8 ani de închisoare, așa cum Radu Gyr a fost condamnat la moarte pentru poezia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
am auzit că s-a jignit apoi, cred că nu a înțeles prea bine expresia citată mai sus. Într-adevăr, partidul comunist, în primul deceniu, avea de toate, cu excepția unui lucru, necesar oricărei guvernări, și anume: prestigiu! Așa se explică înscăunarea celor două figuri de paie, Parhon și Sadoveanu, în fruntea statului și a parlamentului, așa se explică și fabricarea peste noapte a unor „valori” în știință și arte. Evident, noile nume lansate în literatură nu erau impostori absoluți de tipul
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
moartea precipitată a lui Dej, el l-a susținut pe tânărul, fanaticul și „cam prostul” Ceaușescu la conducerea partidului contra lui Apostol, care era, se pare, deja desemnat pentru acest post. „Prostia” lui Ceaușescu a continuat, de fapt, și după înscăunarea sa și abia abilitatea extraordinară cu care l-a folosit pe Maurer pentru o politică externă cu adevărat extraordinară pentru un șef de stat al unei țări satelite Moscovei, și apoi felul în care, spre stupoarea bătrânului „sforar” și amic
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
rănilor primite în lupta pentru apărarea Belgradului, voievodul Transilvaniei și guvernatorul regatului ungar se gândise să pună în Moldova un partizan al politicii sale în locul lui Petru Aron. Planul urma să fie realizat cu sprijinul lui Vlad Țepeș. Prin această înscăunare se încerca realizarea unității românilor în fața ofensivei otomane. Petru Aron știa, deci, de unde vine primejdia, dar nu bănuia că deznodământul va veni atât de repede. Cu toate acestea, Petru Aron n-a putut să respingă încercarea nepotului său Ștefan de
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
pe deasupra, își înfrânsese adversarul care se refugiase la Camenița, la stăpânii Pocuției și Podoliei, Mujilo (Neózilo) și Bartoș Buceațchi (Bartosz Buczacki). C. Rezachevici crede că până în 1457 nu a fost vorba de o asemenea practică. Abia peste șase decenii de la înscăunarea lui Ștefan, călugării de la Putna au adăugat, în Letopisețul lor, pe la 1517-1519, povestea cu adunarea țării, din care s-a inspirat Ureche. Dar până la Ureche sunt momente din istoria țărilor române în care se adună țara și-l ridică sau
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
recunosc ca domn, în 1522 pe Radu de la Afumați, în Țara Românească, în 1527, boierii și țara pe Petru Rareș, în 1546 pe fiul lui Petru, Iliaș Rareș, iar în 1552, pe Alexandru Lăpușneanu. Același ceremonial se petrece și la înscăunarea lui Despot Vodă în 1562. De data aceasta, Ferhat aga, era cel care trebuia să-l înscăuneze pe Despot, spunea că nu a putut să o facă, deoarece acesta nu a ieșit din cetate, „pentru a face această ceremonie în
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
erau credincioși lui și politicii sale antiotomane. În Moldova, care până spre mijlocul secolului al XV-lea, gravitase în orbita politică a Poloniei, el reușește să pună domn, în anul 1448, pe Petru II, care-i dă lui Iancu, în schimbul înscăunării sale, cetatea Chiliei, important punct strategic la gurile Dunării. Bogdan, tatăl lui Ștefan cel Mare, a fost înscăunat tot de Iancu de Hunedoara. Dar cu toate eforturile lui Iancu, Moldova n-a putut fi păstrată în sfera de influență politică
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Polonia a intervenit de fiecare dată pentru a recâștiga pozițiile cucerite aici. La fel s-a întâmplat și după anul 1457. Cu toate că Ștefan cel Mare a cucerit scaunul Moldovei cu sprijinul lui Vlad Țepeș, aliatul Ungariei, evenimentele care au urmat înscăunării sale aveau să-l determine să aleagă, în cele din urmă, alianța polonă. După moartea lui Iancu de Hunedoara, în anul 1456, în Ungaria au loc lupte pentru alegerea unui nou rege, lupte care se termină abia în anul 1458
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
mai înainte ca turcii să intervină, el va încerca să facă din Țara Românească un aliat în lupta cu Imperiul Otoman. El nu urmărea altceva, decât să refacă o alianță politică și militară pe care o inițiase Iancu de Hunedoara. Înscăunarea lui Vlad Țepeș, în 1456, a avut loc cu ajutorul lui Iancu. În 1456, Ștefan se afla în Țara Basarabilor, deci în mijlocul unor acțiuni politice și militare care-i vor influența politica pe care o va duce el însuși față de turci
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
exact ce s-a petrecut în Asia, nu se poate susține. Trei luni au constituit suficient timp ca vestea înfrângerii lui Uzun să ajungă în Moldova. Ștefan cel Mare a ales un moment potrivit pentru acțiunea sa, prin care urmărea înscăunarea în Țara Românească a unui domn, care să meargă alături de el în conflictul cu turcii. El atacă toamna, după 8 noiembrie. Când ar fi ajuns informațiile despre acțiunea sa la Constantinopol, turcii nu ar fi avut timp să riposteze. Pentru
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
alunge pe Laiotă, la 20 octombrie. Victoria lui Țepeluș este însă de scurtă durată. Suleiman Hadâmbul se apropia de Dunăre și între oamenii săi se afla și Laiotă, pe care-l repune în scaunul Țării Românești. După încercarea nereușită de înscăunare a lui Țepeluș, Ștefan cel Mare se retrage la Vaslui, pentru a pregăti țara de luptă. Experiența luptelor pentru Țara Românească dovedea că, din punct de vedere strategic, era foarte greu să mențină țara într-o strânsă alianță cu Moldova
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
retragă. Sultanul va încerca să învăluie Belgradul pe la est, cucerind țările românești și pe la vest, înaintând în Bosnia. În 1462, sultanul însuși conduce expediția organizată în Țara Românească, dar rezistența lui Vlad Țepeș îl obligă să se mulțumească numai cu înscăunarea la București a unui domn, care făgăduia că-i va fi credincios. Campania s-ar fi putut încheia cu un mare succes al creștinilor, dacă Matei Corvin și-ar fi ținut promisiunea și i-ar fi venit la timp în
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
să trădeze înainte de a ști în favoarea cui se va încheia lupta de la Baia. Atunci, Ștefan era învins, era suficient ca o parte dintre boieri să i se închine sultanului și campania din 1476 s-ar fi încheiat, cel puțin, cu înscăunarea unui domn supus Porții. Scrisoarea polonului este, însă, semnificativă: zvonurile despre o trădare au fost lansate chiar de turci. În general, creștinii i-au judecat pe turci pe baza unei imagini destul de străină realității. A fost remarcată numai forța brutală
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
cu cea mai mare putere (pro futura estate in persona propria Walachiam intraturum maximis potenciis”). Bali Bei Malcocioglu și frații Mihaloglu Ali bei și Iskender bei, împreună cu oastea Țării Românești, au atacat Moldova, scopul campaniei fiind alungarea lui Ștefan și înscăunarea lui Petru cel Șchiop sau cel Slab, același Hroiot (Hronotă, Hronodă), care venise și în toamna trecută. Turcii au trecut Dunărea pe la Isaccea, în 19 februarie, iar în 24-25 februarie au trecut Prutul. Ștefan cel Mare i-a întâmpinat pe
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]