678 matches
-
de stat se resimte și în alte probleme. Astfel, Direcția Informații nu este ținută la curent cu măsurile importante luate de Guvernul nostru, pentru a putea îndruma aparatul din străinătate în concordanță cu aceste măsuri. De pildă, autoritățile turce au înscenat o provocare contra atașatului militar la Ankara, ca o contramăsură pentru măsurile luate de Guvernul nostru împotriva agenturii turce din țară, iar Direcția Informații, nefiind în cunoștință de cauză, nu l-a putut preveni. Această provocare ar fi putut duce
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
asta Înseamnă că ei trebuie să le urască”. După ce se Înarmează cu drugi și cozi de mătură și acoperă ferestrele cu saci ca să nu scape nicio pisică, ucenicii se organizează ca la vânătoare și Încep prinderea animalelor. Apoi, ei le Înscenează o judecată, o sentință, un pluton de execuție, un călău, un duhovnic - și Încep să le ucidă una câte una. Evident că printre primele victime este la grise. La vederea acestei scene, stăpâna izbucnește În țipete, iar burghezul exclamă „Vai
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
bucolică în esență, ca și în versurile care interoghează asupra veacului și a civilizației moderne - construite, epic și epigramatic, în jurul câte unui simbol livresc, B. adoptă teme ale actualității literare, se încredințează mărturisirii, vorbește despre un spațiu de predilecție naturist, înscenează un ceremonial propice jocului grațios de imagini, reveriei, rememorării. Poet al universului citadin în numeroase cazuri, B. se regăsește și în versuri marcate de o romantică aplecare către visare, de nostalgia unui timp al plenitudinii afective, în elegii și în
BARZIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285661_a_286990]
-
franțuzoaică, se vedea acuzat firesc de a fi „spion în solda imperialiștilor francezi și britanici”. Formula, de câtva timp, devenise curentă. Totuși, tocmai în lucrul acela atât de evident s-a blocat mașinăria foarte rodată a represiunilor. Căci, de obicei, înscenându-se un proces, era obligatoriu să se demonstreze că acuzatul ascunsese abil și timp de ani de zile legăturile sale cu străinătatea. Iar când era vorba de un siberian care nu vorbea decât limba lui maternă și nu-și părăsise
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
Slaveicof, Zancov și Caravelov, au de gând a trece în București și a lucra de aci în senzul ideilor lor. Generalul Ernroth sosește la București cu pretinsa misiune de-a se înțelege cu guvernul român asupra opririi liberalilor de-a înscena din România vo mișcare în contra guvernului bulgar. În august are loc întrevederea de la Gastein între împăratul Austriei și al Germaniei. Contele Andrassy sosește la Sinaia și e primit în mod foarte simpatic. I se atribuie călătoriei lui intenția de-a
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Chirițescu, fost camardiner, servindu - se de poziția de prefect pentru a caracteriza de mișcare agrară reclamații făcute în contra unor măsurători strâmbe și asupritoare ale ogoarelor ce oamenii s-au obligat a le munci arendașului. Pe de o parte dar se înscenează mișcarea, pe de alta ea servă de pretext de persecuțiune în contra oamenilor fără vină și a căror reclamații sunt drepte. Toate acestea nimicesc influența educativă pe care statul îl exercită în alte țări, prin corectitudinea actelor sale, asupra conștiinței cetățenilor
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
numește cap al diviziunii a 8-a, cu reședința în Roman, fiind de mai 'nainte sigur că generalul nu va primi această... înaintare. Căci o înaintare ierarhică este - în alt chip nici d. Brătianu n-ar fi avut curajul să însceneze lucrul - dar o înaintare despre care se știa că nu va fi primită și că generalul va prefera să demisioneze. Răul de căpetenie care dizolvă la noi orice încredere în stat și în urmă orice încredere de sine însuși, atât
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
proiect de lege; nu, pe lângă aceasta mai trebuiau și manifestațiuni "spontane " ale "voinței poporului", cari să dea acelui protest o putere și o eficacitate deosebită. Și-n adevăr! Daca e vorba să relevăm repejunea și preciziunea cu care s-au înscenat meetingurile române din Brașău, Sibiiu, Deva, Cluj, Turda, Cahalm, Făgăraș și din alte locuri, cei ce le-a pus la cale merită desigur toată lauda. Din aceasta putem deduce învățămîntul important că acest popor se dirige de cătră conducătorii Lui
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
locuia Anna, de care se Îndrăgostise, Martins observă un bărbat care stă la pândă pe stradă și care se dovedește a fi Lime. El este, de fapt, În viață, Însă, fiindu-i frică să nu fie reținut de poliție, Își Înscenase dispariția cu ajutorul câtorva complici. Prin intermediul unuia dintre ei, Martins cere să-l Întâlnească pe Lime. Regăsirea are loc pe strada principală din Prater, Viena. Lime se descoperă a fi băiatul simpatic pe care Îl cunoaște Martins din copilărie, dar lasă
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
să fie neapărat majoritar, chiar și la nivel sentimental. În caz contrat, ești pedepsit să fii supus unei vânători de vrăjitoare, dacă nu pentru „practici”, măcar pentru sentimentul și calitatea vieții ce rezultă de aici. În al patrulea rând, au înscenat o vânătoare de vrăjitoare - ca întotdeauna, terorizantă pentru bietele vrăjitoare -, recurgând, în loc de pedepsele corporale pe care nu le mai au la dispoziție, la vulgaritatea cea mai frustă. Împreună cu alții, peste care trec din motive de spațiu și de stimă, în
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
nu îl salvează nici ritmul alert, nici câteva replici spirituale. Prin Cameleonii, M. încearcă să revină la comedia de moravuri, atacând oportunismul, dezumanizarea, fuga după un câștig fie și derizoriu. Unele scene sunt grotești, precum aceea în care o familie înscenează un accident feroviar, pentru ca CFR-ul să preia cheltuielile de înmormântare ale fiului „fără căpătâi”. În ansamblu, se constată un deficit de inventivitate în ce privește situațiile și tipologia. Cu toate că nu era lipsit de unele însușiri, M. nu s-a putut impune
MARDARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288010_a_289339]
-
de minorat literar. În timp ce o categorie, „bieții oameni”, cărora viața fără orizont le-a fost hărăzită, este văzută de autoare când indulgent, blajin, când cu bunăvoință ironică, ariviștii, ignoranții cu ifose sunt lăsați pe seama vorbelor pe care le scot, vorbe înscenate în savuroase dialoguri inepte, trimițând ici și colo spre lecția lui I.L. Caragiale. Cu toate că inflexiunile în cheie idilizantă răzbat din multe pagini, M. știe uneori să-și controleze emoțiile, să ia o oarecare distanță și să domine faptele ca un
MANTU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287993_a_289322]
-
de la Păuliș. Își ia licența în litere în 1946, și din anul următor până în 1953 funcționează ca profesor secundar la Baia de Aramă și Turnu Severin. Din 1955 devine cercetător la Societatea de Științe Filologice din București. În 1958 va fi arestat, înscenându-i-se un proces politic. Este condamnat pentru închipuite delicte de „huliganism politic” și „uneltire contra orânduirii socialiste”. Eliberat în 1962, va lucra câțiva ani ca muncitor pe un șantier de construcții. În 1964 se angajează ca redactor-documentarist la Editura
MANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287996_a_289325]
-
ferite de trădare, I. este o figură inedită în spațiul scrisului românesc. Cititorul are șansa - relativ rară - a asistării sale asidue de către autorul însuși, „cicerone” pedant, exigent, lucid în propriul teritoriu scriptural. Permanentul, neobositul dialog cu sine și cu ceilalți „înscenează” marile teme ale culturii, le transformă în colocvii dramatice, tensionate, „dramatizate”, în provocări. Nevoia de certitudine, de sistem și echilibru a dascălului prin vocație este secondată de neastâmpărul gânditorului fascinat de nevoia de frumusețe ca nestare, de contradicția creatoare, de
IANOSI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287485_a_288814]
-
a fost surprins de întoarcerea „neașteptată” a „soțului” acesteia. „Șocat”, acesta a amenințat să facă publică povestea și să-l acționeze în judecată pe ambasador. Dejean i s-a confesat unui „prieten” rus - în realitate, ofițerul superior KGB care îi înscenase povestea; „prietenul” s-a oferit să-l ajute pe acesta să păstreze secretul. Planul KGB viza folosirea acestei situații compromițătoare în vederea șantajării lui Dejean, pentru a-l face să lucreze pentru serviciile sovietice atunci când avea să se întoarcă în Franța
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
Revista română”). Din 1865 începe să apară seria Convorbiri economice, în care teoriile unor John Stuart Mill, Adam Smith, David Ricardo sunt aplicate la realitățile autohtone. Pentru a se face mai lesne înțeles, autorul se folosește de un procedeu literar, înscenând o conversație agreabilă și instructivă, în care dezvoltă și explică noțiuni precum creditul, producția, consumația, schimbul, proprietatea. G. se dovedește un adept al economiei burgheze liberale și un adversar al protecționismului, neprecupețindu-și argumentele în sprijinul ideii de circulație liberă
GHICA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287253_a_288582]
-
tip de singuratic vagant, inadaptat, uneori pradă reveriilor, alteori în conflict cu lumea (cu banalitatea urâtului, cu răul), mai mult, hipersensibil, nevrotic decât un revoltat furios. Prozatorul construiește parabole delicate care traduc stările (acțiunile) personajului, ca în Fluturele alb, sau înscenează „comediile” inocente (care sfârșesc adesea rău) ale acestuia, ca în Mera Maria, Oameni de iarnă, Logodnica mecanicului Gavrilov. Tema singurătății, a inadaptării și a universului compensator este reluată în microromanul Scene din viața lui Anselmus, compoziție migăloasă, în trepte, executată
GOGEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287307_a_288636]
-
din Leipzig, unde a fost cooptat În corpul didactic În 1964. Lucrările sale despre sindicatele societăților industriale occidentale Îi aduseseră o recunoaștere profesională și conducerea unei catedre de Învătământ privind mișcările sociale, până la „procesul de partid” care i-a fost Înscenat pentru slăbiciune ideologică și poziții „anarho-sindicaliste” În 1978. Chemat la Institutul de Socialism Științific de la Akademie für Gesellschaftswissenschaften În 1979, a fost numit profesor al acestei academii doi ani mai târziu și s-a specializat În cercetări privind pacea. Una
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
1954), unde anterior, în 1952, și debutase, între 1955 și 1958 este angajată la publicația „Cravata roșie”. În perioada 1958-1967 va fi lipsită de drepturi civile și de dreptul de a semna în publicații, în urma unui proces care i se înscenează, incriminată fiind ca „dușman de clasă”. Se angajează ca muncitor necalificat, desenator etc., iar din 1968 devine funcționar, până la ieșirea la pensie, în 1983, apoi secretar literar al Uniunii Scriitorilor. Cele dintâi cărți, Confidențe și Despre copilărie, îi apar în
SALAJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289442_a_290771]
-
Prea multe sunt cele cutremurate / Și, uneori, mai pătrunzătoare / Decât lancea și fulgerul” (Bruma argintie). Poetul imaginează „austere ceremonii ale meditației” (A. I. Brumaru), ale căutării unui mister, a unei esențe, desemnată ca „raza din nume”. Mișcarea lăuntrică a poemului e înscenată uneori ca vânătoare, „pândă” a sensului ultim, a „sunetului ca ființă”, iar alteori ca revelație transpusă laconic, eliptic, într-o imagine stilizată sever, sterilizată de orice emoție materială. Starea cel mai frecvent cultivată este aceea de contemplație extatică a singurei
SAMPETREAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289455_a_290784]
-
în revista „Limite”. L. a debutat cu poezie în 1961, la revista „Contemporanul”, și în volum în 1965, cu Amiaza mării, care anunță câteva dintre notele considerate de critică definitorii pentru poetă: luciditate, impersonalizare, capacitate de a esențializa, de a înscena abstracțiuni, într-o manieră lirică nespecific feminină, deși „amiaza” invocată e cea a intensității trăirilor. Tonul abrupt, crispat, monocord, amintind unora de „nervii” și obsesiile bacoviene, încifrările discursului metaforic sunt menite să țină sub control fracturile de adâncime dintre ființa
LUNGU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287923_a_289252]
-
echilibra poporul dacă ar fi ecorșat. "Ceaușescu, nu pleca, vrem pantofi din pielea ta!" (81). A învins, neconvingător, ritualul militar. Și Conducătorul a fost condus într-un simulacru juridic. Apoi, la zidul execuției și al extincției lumii pe care a înscenat-o. Execuția ca operă de artă postmodernă, titrează capitolul 10. Limbajul nu ajută identificării și definirii protagoniștilor și faptelor lor. Proces, călău, victimă intră în contexte manipulate și se supun unor sintaxe variabile. A sluji și a (auto)condamna ajung
Istoria și înscenarea politicului by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/17173_a_18498]
-
spre alternative fictiv-imaginative. În Pădurea spânzuraților, de pildă, protagonistul e victima sistemului de referințe agonic, în care se definesc conceptele socioculturale de identitate etnică și rasială. O dialectică a identității și a diferenței, transgresând conflictele de sex, rasă, mentalitate, este înscenată și de Mircea Eliade în Maitreyi, prin manipularea tehnicilor narative. Perspectivismul critic al lui Eliade se bizuie pe mandatarea unui narator noncreditabil - Allan, autor al primului jurnal -, de la textul căruia demarează ofensiva relativizantă de lectură-rescriere într-un plan paralel. Nu
SPARIOSU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289809_a_291138]
-
de apărat vreun curent de idei” și că urmăresc un singur țel: să croiască „o cale mai netedă culturii românești, care pătrunde atât de greu în aceste părți încă înstrăinate ale României” (Cuvânt înainte, 1/1927). Rubrici: „Cum se va înscena, monta și juca...”, „De vorbă cu...”, „Însemnări”. Colaborează cu versuri Radu Boureanu, Dragoș Vitencu, George Voevidca, Vasile Gherasim, Theodor D. Păunescu, At. Mitric, Traian Chelariu, Gina Sandri, A. Pop-Marțian, Mihail Celarianu, Eugen Liteanu, Cristofor Vitencu, Mircea Streinul (care folosește și
SPECTATORUL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289818_a_291147]
-
observator care, într-un crochiu vioi, dezinhibat, surprinde ridicolul unor personaje și situații ale zilei. Anomalii de tot felul, puzderie de subiecte îi sunt oferite de experiența omului de lume și a medicului. Sancțiunea vine de obicei prin intermediul parodiei. Umoristul înscenează simulând seriozitatea, exploatează cu fantezie asociativă, dar nu o dată excesiv, calamburul, efectul burlesc, împins până la absurd. Astfel ridiculizează reclamele năstrușnice (Pilulele Pink), stilul gazetăresc, maniera exaltată a reportajelor de senzație (O crimă oribilă) etc. U. scrie în cheie parodică interviuri
URECHIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290375_a_291704]