1,882 matches
-
o învăluie, s-o îmbrace în pâslă. La câte o curbă o privea complice și-i zâmbea, iar ea se umplea de duioșie și fluturi. La un moment dat îi strânse mâna cu putere, până la durere. În oraș se lăsa înserarea. Ce se petrecuse cu el femeia nu avea cum să priceapă. Ovidiu avusese o intenție și renunțase pe drum la înfăptuirea ei. Poate voise să meargă din nou împreună undeva la un han, se plictisise de decorul neschimbat al apartamentului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
îndrăgostiți, pe fundalul cântecului fermecător al privighetorilor. Lumina argintie izvorăște din razele lunii, reflectă steluțe albe în apa pe care înaintează agale o barcă. Printre cărările de păcură de sub sălcii, printre săbiile trestiilor și prin frunzișul cenușiu, se furișează încet-încet înserarea, iar pe marea limpede a cerului, se oglindește ca o altă barcă plutitoare, luna. Diana Căciulă clasa a VI-a C 3. COMPOZIȚIA NARATIVĂ Compozițiile narative, după cum indică și numele lor, au ca principal mod de expunere - narațiunea. Ele se
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
Obiective: elaborarea unei compoziții pe baza unor propoziții date; organizarea logică a propozițiilor în cadrul compoziției; respectarea părților de propoziție; îmbogățirea exprimării; construirea unor enunțuri corecte și expresive. 4. Desfășurarea lecției: a) Găsiți adjective potrivite substantivelor: apus, soare, orizont, noapte, amurg, înserare. b) Găsiți metafore, comparații sau personificări pentru cuvântul apus. Se dau exemple: violetul întunecat al bolții, mare de jăratec, apusul ca sângele, apusul de jăratec, o boltă se înflăcăra într-o fierbere purpurie, astrul obosit se duce să se culce
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
umbra întunecată a unei sălcii uitate. Pasărea parcă înspuma întunecimea acelui loc, întovărășind bătrâna salcie. Luna de argint încununa bolțile cerești. Cărările de păcură erau acum luminate de văpaia lunii, ce venea peste aceste locuri ca o binecuvântare a naturii. Înserarea se lăsase ușor, fără să-mi dau seama. Pe cer, mii de steluțe albe vegheau asupra acelui loc: una îngrijea poate de un fir de lejnicioară, alta veghea asupra unei lebede ce acum dormea cu capul în penele-i de
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
alene porcii mistreți. În profunzimi misterioase și întunecate ale apelor, peștii de diferite mărimi și specii își creau cărări cu înotătoarele prin apele acelea care erau pentru ei imense întinderi dătătoare de viață. Licăririle amurgului se stingeau încet făcând loc înserării. Soarele asfințise de mult timp, iar luna țesea pe apă scări de văpaie. Apele deveniseră cărări de păcură, acolo unde lumina argintie nu putea pătrunde pentru a ninge steluțe fine și mici. Frigul se lăsase ușor, pe nesimțite. Împreună cu pescarul
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
în fundul apei și tremură pe valuri. Sub tainica mângâiere a lunii, Dunărea intră victorioasă între pădurile de sălcii ale Deltei și se duce tăcută la culcare, acolo, în marea cea adâncă și mare. Mihaela Pascu, clasa a VII-a C Înserare Seara se lasă încet, nesimțită de nimeni, peste lac. Cerul se umple de fiorul amurgului. Capătă reflexe de galben, roșu aprins și albastru închis. Apa capătă și ea aceste culori, plimbându-se lin în undele sale. Căldura își pierduse din
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
echilibrul dintre el și natură. Se întunecase de-a binelea. O ploaie necontenită de stele ne încânta privirea. Se făcuse frig, însă noi nu simțeam acest lucru, deoarece în sufletele noastre era foarte cald. Parfumul lacului nu se pierduse odată cu înserarea și chiar crescuse în intensitate. Oare poate ști cineva câte vieți s-au cuibări în aceste desișuri, fiecare contribuind la frumusețea aceasta divină? Cerul întunecat ningea steluțe albe. Peisajul se întregi prin maiestuoasa apariție a mândrei Lune. Totodată natura adormise
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
pustă cum ar cădea În mare. Din păcate, somnul lui nu era Întotdeauna odihnitor. Se visa mereu În cabina tirului său de pe vremuri pe un drum din țările arabe, cel mai adesea. Să lași pusta verde, cu iarba umedă a Înserării sub tălpi, și să te duci În deșert, nu era plăcut multora. Lui, În nici un caz. Nici mâncarea noastră nu era mai prejos de cea a lui Márton Margit. În timp ce domnul Tobă rula În deșert, ei hoinăreau prin pustă. În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
a întreba și de a vrea mereu ceva nou. Îmi accept greșeala și penitența. O dată cu fumul, au apărut și copiii. De obicei, dintotdeauna, casele au fost nelocuite. Chiar dacă în apartamentele blocurilor sau prin împrejurimile pieței mișunau oameni, ei dispăreau odată cu înserarea. Se ascundeau în spatele ușilor, pândind noaptea care nu le aducea nimic din ceea ce așteptau. O știre care să-i facă să râdă, un cântec aducător de ploaie, o prezență din altă parte a lumii, bănuită că ar fi vie. Dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
capitalului austriac sunt decisive în industria petrolului, în cea bancar..., în asigur...ri și în alte ramuri industriale. Într-un anume sens, prezența acestui capital în economia noastr... ancoreaz... România mai strâns în Mittel Europa (Europa Central...). Esențial este că înserarea întreprinderilor autohtone în rețelele industriale din aceast... regiune, în cele europene, s... induc... transferul de tehnologii performanțe, creșterea productivit...ții, formarea de locuri de munc..., creșterea veniturilor cet...țenilor români. Este de așteptat că atitudinea Vienei fâț... de București s
[Corola-publishinghouse/Administrative/1898_a_3223]
-
intervenția sectorului public prin politicile publice - care pot fi mai bune sau mai rele. Toate acestea sunt argumente pentru a deschide mai mult „cutia neagr...”, pentru a lua decizii mai bune, care s... permit... cât mai multor segmentelor economiei românești înserarea profitabil... în rețele industriale și de servicii europene. Jurnalul Național 4 ianuarie 2006 Capitalul autohton În ultimul timp, s-a reluat tema rolului capitalului autohton în economia româneasc.... Aceast... dezbatere poate fi judecat... în sine, ca și modul în care
[Corola-publishinghouse/Administrative/1898_a_3223]
-
acest fond, este cu atât mai l...udabil... prestația unor firme românești de software, ce reușesc s... exporte mult, cu valoare ad...ugat... înalt.... Sunt puține ins... domeniile (cazurile) în care excel...m sub marca proprie. Dac... nu vom reuși înserarea firmelor autohtone în rețele industriale europene, astfel încât s... asigur...m un transfer adecvat de tehnologie și creșterea productivit...ții, ne va fi din ce in ce mai greu, chiar fiind în Uniune. Iar aceast... inserare depinde de ceea ce se decide în crenelurile unde se
[Corola-publishinghouse/Administrative/1898_a_3223]
-
că se prăbușește în neant; viața încă mai numără sângele leneș al somnului. (Se tace.) În zori, liniștea trece prin sticlă, prin cărămidă, liniștea desface tavanul și se împrăștie printre cearșafuri. Pacea de peste noapte este pacea zorilor și nu a înserărilor; înserările dor mai rău decât durerile facerii; înserările desfac, diminețile adună, limpezesc. Diminețile sunt ca apele din fântâni neumblate, nebântuite nici măcar de lună. Când ploua toată noaptea, apa fântânii era tulbure; bunica-sa aducea o găleată plină cu lichid gălbui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
se prăbușește în neant; viața încă mai numără sângele leneș al somnului. (Se tace.) În zori, liniștea trece prin sticlă, prin cărămidă, liniștea desface tavanul și se împrăștie printre cearșafuri. Pacea de peste noapte este pacea zorilor și nu a înserărilor; înserările dor mai rău decât durerile facerii; înserările desfac, diminețile adună, limpezesc. Diminețile sunt ca apele din fântâni neumblate, nebântuite nici măcar de lună. Când ploua toată noaptea, apa fântânii era tulbure; bunica-sa aducea o găleată plină cu lichid gălbui; Petru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
numără sângele leneș al somnului. (Se tace.) În zori, liniștea trece prin sticlă, prin cărămidă, liniștea desface tavanul și se împrăștie printre cearșafuri. Pacea de peste noapte este pacea zorilor și nu a înserărilor; înserările dor mai rău decât durerile facerii; înserările desfac, diminețile adună, limpezesc. Diminețile sunt ca apele din fântâni neumblate, nebântuite nici măcar de lună. Când ploua toată noaptea, apa fântânii era tulbure; bunica-sa aducea o găleată plină cu lichid gălbui; Petru știa răspunsul încă de când avea trei ani
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
Între o coajă de portocală și un ambalaj de ciocolată, ochiul alege suprafața lucioasă și netedă, vara are gust dulce-amărui, tiparul scuipă culoare peste fâșia de celuloză. Suflete, întinde mâna... exiști atât cât eclipsezi licuricii ziua-n amiaza mare. Vine înserarea, suflete! Primăvara a împletit cămăși de nuntă pentru sâmburi de piersică, tu de pe ce ramură ți-ai ales acest veșmânt pixelat? Pentru cel mai adânc întuneric trebuie să te asortezi cu noaptea, de ce aprinzi far în mijlocul deșertului? Pentru cine scaperi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
Pe hol, un singur felinar stropit cu var și excremente de muște. În jurul luminii, fluturii prinși într-un dans tribal invocau ploaie. Zborul deșira flacăra ca pe un pulover putred, geometria intențiilor intersecta obsesiile licuricilor. Mirosul de gaz lampant tămâia înserarea până dincolo de fereastră. La demisol, medicul de gardă, euharistic, împărțea vise necoapte, pilulele de diazepam înmugureau iluzii în luna octombrie. În bucătărie, cazanele sunau a clopote desfundate. Gratiile, ca niște cruci încarnate, secționau noaptea pe din două: dincolo de zid, libertatea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
stabilește ordinea în care cad frunzele. La început toamna vine în inimă. Așteaptă până ți se scutură cuiburi din vene, până păsările negre te vor sfâșia ca pe un hoit putred, până se va face târziu în gușile cerului. Coboară înserare peste felia de pâine, noaptea sub aripile îngerilor, întunericul în sticla cu lapte. Așteaptă, dragul meu, așteaptă! Moartea, docilă, îngăduie numărătoarea pe sărite. Așteaptă, Dumnezeu a trudit 6 zile; în ziua a șaptea, bătrânul și-a hodinit oasele; în a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
precum un drum nefăcut până la capăt. Mama ei de momâie cu țâțele stafidite de sterpăciune, cu ochii descompuși în mâlul cerului după furtună, cu obrajii exfoliați! Fardul ascunde brazdă în inimă. Cum mi-a căptușit sufletul cu singurătate? Dimineți ulceroase, înserări hepatice, noapte și zi deopotrivă la capătul nelocuirii! Mama ei de prefăcută... Mă răscolește o stare de indigestie cumplită, de suflet vomat sub gardul cimitirului, de hoit putred, de amintiri voalate, de pământ afânat sub excavatorul lui Dumnezeu. La dracu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
a prezenței într-un prezent conjugat sub relativitatea absurdului. Astăzi, mâine, poimâine fericiri, regrete, resemnări, raportate la dimensiuni cronologice (înainte de..., după..., anul Domnului...), consemnate în jurnale (ordinea gândirii prima încifrare, ordinea faptelor mereu ultima), actualizate la asfințitul soarelui (nostalgia îndulcește înserările), declasate cu fiecare resuscitarea a memoriei (punct, și de la capăt!). Fuga în timp. Ehei, ce laborator farmaceutic este viața pentru unii! Sub lună, niciodată intenția nu bate pasul pe loc, nu se împiedică de acele ceasornicului, nu se cufundă în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
își ascundea luna nudul după nori, îngerii fetiși împărțeau fâșii de lenjerie intimă); umbrele, tot mai diluate. Năvodul păianjenilor (ca o stare de prizonierat) se împletea sub grinzile bisericii; soarele, o insectă cu piciorușele încleiate pe cer. O dimineață, o înserare, apoi altă dimineață, apoi altă înserare, apoi... pe valea Bârgăului, timpul, hipnotizat, privea cerul în ochi. Petru, parte dintr-o succesiune de apusuri ireversibile, sub pleoape, ca sub o criptă săpată în stâncă, împărțea părticele de nelocuire. Furnicile, primele firimituri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
îngerii fetiși împărțeau fâșii de lenjerie intimă); umbrele, tot mai diluate. Năvodul păianjenilor (ca o stare de prizonierat) se împletea sub grinzile bisericii; soarele, o insectă cu piciorușele încleiate pe cer. O dimineață, o înserare, apoi altă dimineață, apoi altă înserare, apoi... pe valea Bârgăului, timpul, hipnotizat, privea cerul în ochi. Petru, parte dintr-o succesiune de apusuri ireversibile, sub pleoape, ca sub o criptă săpată în stâncă, împărțea părticele de nelocuire. Furnicile, primele firimituri de viață contaminate cu singurătate. Pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
chipuri de ale Raiului, nu numai de duhuri de-ale pămîntului și de-ale nopții. Iar lumina aceea de sus se Întrupase ca să mai spulbere din scînteile și lucirile ce i se arătau Floarei la orice drum și la orice Înserare. Că vedeți voi, ne povestea ea În odaia despărțită doar de un perete de postul de miliție din Rătești, În America, n-am pomenit de strîgă nici geană, nici sprînceană, da’ p-aci, Îi plin de tălpile lor În tăt
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
înseamnă "noroc", dar dacă ei se bucură, înseamnă că e ceva bun." "Ei, tu ești prea mic ca să știi ceva ! îi răspunse de sus, caprifoiul. Uită-te la mine și-și resfiră florile albe cu cinci degete , pe care roua înserării le făcuse și mai parfumate. Mie mi se spune "mâna Maicii Domnului"!" "Și e adevărat ?" întrebă somnoros un mac. "Hai, culcă-te la loc și taci din gură", îi răspunse crinul. "Tu nu vezi, eu sunt ținut în mână de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
la fratele meu, l-am văzut ca din depărtare, într-o lumină dulce și blândă, învăluit în soarele dimineții... Era frumos fratele meu, dintotdeauna fusese cel mai frumos dintre noi, dar acum era dincolo de frumusețe, așa cum lumina e dincolo de orice înserare. * De asta n-am putut să cred când mi-au spus că l-au ucis. Acolo, în biserica aceea îndepărtată, dintr-un colț uitat de lume, în timp ce se ruga. În asfințit. Făcuse biserica aceea piatră cu piatră, cu mâinile lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]