3,269 matches
-
despre prozele de început ale Hortensiei Papadat-Bengescu, ruptura lor aparentă cu romanele "obiective" este contestată, identificîndu-se în schimb etapele adoptării succesive de măști prin care subiectivitatea și experiența biografică să fie filtrate pînă la a ajunge de nerecunoscut. Scrisorile găsite întîmplător (ale unei femei către altă femeie, citite de o a treia - în Marea), monologurile adresate de diverse personaje-femei personajului-narator (Femei, între ele etc.), "microromanele" (Romanul Adrianei, Femeia în fața oglinzei, Balaurul), textele "portretistice" (volumele Desenuri tragice, Romanță provincială) sînt etapele despre
Teoreticiana by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15708_a_17033]
-
cufundarăm la locul unde socoteam că văzuserăm la începutul verii torpilele de război. Erau acolo: șase, vopsite în galben strălucitor, cu numerele de serie intacte, întinse pe fundul vulcanic într-o ordine atât de perfectă că nu putea să pară întâmplătoare. Ne învârtirăm apoi mai departe în jurul farului, în căutarea orașului scufundat de care Fulvia Flaminea ne vorbise atâta, și cu atâta uimire, dar n-am putut da de el. După două ceasuri, încredințați că nu mai existau alte taine de
Gabriel Garcia Márquez - Vara fericită a doamnei Forbes by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/15735_a_17060]
-
ursului și vedem - sau ni se pare că vedem - animale - fabulos-gigantice. Mergem pe poteci întunecoase și pustii. Auzim apeluri disperate (la iubire), în singurătatea nopții. Sînt cuvinte spuse prea devreme, prea tîrziu, replici ratate și relații eșuate. Asistăm la întîlniri întîmplătoare, despărțiri, neînțelegeri și aflăm că există amintiri de care nu ai cum scăpa. Călătoria are loc prin păduri virgine încă, traversînd rîuri sau mergînd doar spre izvorul lor, aflat în munți sălbatici ce se bat în capete; este un drum
Urcușul muntelui spre sine by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/15775_a_17100]
-
moară, e mai puternic, finalmente, decît orice regim politic, fără a mai vorbi de minusurile tehnice sau economice. Doar subcultura profesională ș.a.m.d. îi este fatală. Ar fi rațiunea secretă în virtutea căreia mai nici una dintre aceste revelații (cu excepții întîmplătoare) nu ajunge pe marile ecrane neaoșe ale meridianului nostru. Dar - revenind la premierele americano-bucureștene - există în cele două filme cel puțin aspirația spre sublimul pierdut și intangibilul uitat, încercări de recuperare disperată, în cîte o secvență antologabilă. În O, Brother
Insurmontabila barieră by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/16179_a_17504]
-
jupuite, așa cum le-ar fi împins boarea de afară. O tufă de glicină înflorise a doua oară în vara aceea pe un grilaj de lemn în fața unei ferestre, și în ea se opreau din cînd în cînd vrăbiile în stoluri întîmplătoare, iscînd cîte un sunet uscat, viu, prăfos, înainte de a-și lua zborul mai departe; și în fața lui Quentin, domnișoara Coldfield în veșnicul ei veștmînt negru pe care-l purta de patruzeci și trei de ani acum, pentru sora ei, pentru
Tatăl nostru Faulkner by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16180_a_17505]
-
și creației celui care a alcătuit Silogismele amărăciunii. Flashurile hermeneutice, întemeiate pe o discreție livrescă, dezvăluie atractive ipoteze de cuprindere scripturală a unei personalități care fascinează și contrariază deopotrivă. Actualitatea românească și universală a lui Cioran nu este una facilă, întâmplătoare, ci profundă și revelatoare pentru nihilismul faustic al umanității contemporane. Percepând gratuitatea pur estetică a figurii lui Euphorion, ca sinteză utopică a elenității contemplative și a europenității pragmatice, Ion Vartic punctează corect: Pentru că, de fapt, singura Europă reală, vie, e
Identitatea fluidă a lui Cioran by Gabriel Onțeluș () [Corola-journal/Journalistic/16232_a_17557]
-
clandestinitate pentru a fi autentici. Primii cincisprezece ani din cariera mea am făcut teatru nu mergînd prin text, nu asumîndu-mi-l liric, ci ocupîndu-mă de el arheologic, științific, acumulînd o informație cît mai vastă, încercînd tot felul de conexiuni, fie și întîmplătoare. Apoi a urmat un refuz al acestui demers. Mă interesează nu neapărat lucrul cu textul, ci cu tema, cu obsesiile. Funcționează ca un joc erotic cu apropieri, cu depărtări, cu refuzuri. Este ca un dans continuu, pînă aproape amețești din
Alexandru Dabija: "Pentru mine, Cehov este un însoțitor" by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16213_a_17538]
-
Bogdan Iancu Volumul-antologie muncile lui don quijote conține o selecție cronologică a poemelor cuprinse în volumele Narațiuni întîmplătoare (1989), Poemul deshumat (1994) și Creier intermediar (1997), asupra cărora autoarea a operat unele modificări.Trebuie menționat că în cartea de vizită a Dorei Pavel apar prezențe în cîteva antologii printre care și în Young Poets of a New Romania
Inovații formale by Bogdan Iancu () [Corola-journal/Journalistic/16277_a_17602]
-
cânta fără încetare "O, sole mio!"", sau de plăcuta amintire, cum este convorbirea telefonică cu președintele Roosevelt. Peripețiile sunt însă nenumărate: despărțirea de familie, înrolarea ca infirmieră în Maroc, Algeria și Italia, dresoarea unui cățel pentru a fura găini, întâlnirile întâmplătoare cu frații înrolați și ei în armată etc. Relatarea lor impresionează prin simplitate, de multe ori chiar stângăcie, și printr-un soi de detașare prin prisma timpului în spatele căreia, însă, se ghicește ușor valoarea lor afectivă imensă. Viața alături de Regele
Memoriile Reginei by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/16274_a_17599]
-
la volan, așa că am hotărât să facem acest pas fără să ne privim în ochi urmărind doar drumul șerpuitor din fața noastră. Am reflectat îndelung, pentru că răspunsul nu era ușor. Am spus "da". Imaginea asta a amândurora privind înainte nu era întâmplătoare. Fiindcă toată viața noastră asta am făcut"... Exilul ce urmează abdicării forțate a Regelui stă sub semnul vitreg al pribegiei și al unei adânci tristeți. Creșterea găinilor și grădinăritul devin activități vitale pentru supraviețuire. Hobby-urile Regelui: jeep-urile, fotografia
Memoriile Reginei by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/16274_a_17599]
-
stigmat revelator. De aceea, nici un om nu poate să știe dacă el, unul, aparține seminției ce a ieșit din mâinile lui Dumnezeu sau face parte din falsa stirpe fabricată de Lucifer." În continuare, se mai afirmă ceva. Că la întâlnirea întâmplătoare dintre o ființă și duplicatul ei, acesta se aneantizează, dovedindu-și inconsistența. Autorul lucrării despre Ordinul Geminaților are o identitate în povestirea lui Ștefan Aug. Doinaș, este un italian, Enrico d'Isolmonte, care moare pe neașteptate. De ce? Pentru că ajunge față
Ștefan Aug. Doinaș, prozator by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16270_a_17595]
-
cărora nu ajunge să le supraviețuiască: cînd Sofia hotărăște s-o dărîme, ceea ce găsește nu e decît amintirea decăzută a fericirii de altădată, bîntuită de fantomele neamului stins Valldaura. Pe de altă parte, aluzia la romanul Isabelei Allende nu e întîmplătoare; dincolo de tehnica imaginilor fragmentate - a oglinzii sparte, multe din, să spunem, artificiile de construcție provin din arsenalul realismului magic sud-american: amestecul indisolubil de mărturisit și ocultat, spațiile goale pe care e chemat să le umple cititorul, o oarecare doză de
Mărirea și decăderea casei Valldaura by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/16272_a_17597]
-
concetățenilor mei pentru a-l apăra pe șeful statului (aș fi la fel de indignat și dacă cel vizat ar fi fost Ion Iliescu, despre care chiar că nu pot scrie nici măcar un singur cuvînt de bine!) nu e chiar atât de întâmplătoare, pe cât ar părea. Ea este consecința unui stil de muncă și a unei mentalități îngrozitoare. Lucrând mână în mână cu infractorii, prea puțini dintre purtătorii de uniforme mai au vreun respect pentru ideea de onoare. Când șefii poliției române și-
Timorar(e)a avis by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16309_a_17634]
-
Prinz a fost realmente detașat la Ambasada Germană din București între anii 1993-1997. Între fapte și ficțiune, romanul său începe cu ilustra formulă conform căreia "orice asemănare a întîmplărilor și personajelor cărții cu situații și cu persoane reale este pur întîmplătoare și neintenționată". O formulă care, din capul locului, îndeamnă cititorul să opereze distincții nete dar și corespondențe posibile între real și imaginar. Cu totul, remarcabile în romanul de factură polițistă Ankunft in Bukarest sunt cîteva elemente care pledează în favoarea calităților
Thomas Prinz - Sosirea la București sau Charlotte în acțiune by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/16323_a_17648]
-
celălalt, registrului factic, cu alte cuvinte, între fapte și ficțiune. De altfel la început, așa cum procedează și alți autori, scriitori sau cineaști, vă luați clasica măsură de precauție prin care cititorul este avertizat că orice asemănare cu realitatea este pur întîmplătoare. Numai că această formulă uzuală indică exact caracterul, deloc întîmplător al unor coincidențe... Există în paginile romanului dvs. acel teren mlăștinos în care se cufundă aproape toate personajele. Cît despre Charlotte, ea pare o figură aproape abstractă prin calitățile ei
Thomas Prinz - Sosirea la București sau Charlotte în acțiune by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/16323_a_17648]
-
devine amintire obsesivă, de care Kermode încearcă să scape (spre a consola o conștiință vinovată) fixîndu-și în schimb atenția asupra zilei în care s-a produs accidentul, o superbă dimineață de noiembrie, calmă și perfect senină. Strategia aceasta nu e întîmplătoare, căci autorul face dese referiri la acele episoade din viață pe care e prudent să nu și le amintească. Memoria o cutie a Pandorei în care Kermode ezită declarat să scotocească. Să fi fost oare prea multă traumă în viața
O autobiografie reticentă by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16363_a_17688]
-
Mioara Cremene, era acum patruzeci de ani și este în continuare un împătimit al poeziei clasice persane. Nu-mi amintesc cînd ne-am întîlnit prima dată, dar evident îl știu din perioada studenției; mi-l amintesc bine din întîlniri probabil întîmplătoare dar neapărat lungi, prin anticariate sau la Biblioteca Academiei, unde singurul nostru subiect de discuție - singurul, pe care-l accepta el - era poezia persană și traducerile la care lucra. Cred că e o exagerare a memoriei excepționale a Mioarei Cremene
Scrisori persane by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/16390_a_17715]
-
invitarea unui Gregory Peck, acum octogenar, sau a corului de copii negri din Harlem! Da, dar cînd știm că Viena ultimului an a fost răvășită de puseul naționalist al lui Haider, atunci tenta americănească a spectacolului nu mai părea una întîmplătoare. Vrînd-nevrînd, doamnele și domnii din Viena (i.e. "elita naturală") au "servit" mica lecție de democrație și toleranță (copiilor negri li s-au alăturat, în cor, odraslele vienezilor) administrată, vag ritos, de americani, iar preceptele lui Lincoln, în inconfundabila dicție a
Iarnă cu fard gros by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Journalistic/16462_a_17787]
-
a decurs digestia, ce-au visat azi noapte-n vis, buletinul meteo al unor zile anodine, lista lor de lecturi cu comentarii didactice sau exclamative. Exista și literați (ocoliți cu prudență de cei fripți) care-și alimentează jurnalul cu discuții întîmplătoare, consemnează dialoguri între colegi, colportează indiscreții și a doua zi, pac la gazetă cu satisfacția "las'că v-am aranjat eu în ochii posterității". În TIMPUL nr. 11 (un număr bun, cu multe de citit), Simona Popescu și Gheorghe Crăciun, răspunzînd
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16529_a_17854]
-
prin efectul asupra spectatorilor. Mai simplu, în aparență, decât alte filme ale lui Egoyan (de altfel, el mărturisea într-un interviu, că "întotdeauna mi-am dorit să captez atenția spectatorilor cu povestea a doar două personaje"), Călătoria Feliciei istorisește întâlnirea întâmplătoare dintre doi oameni cât se poate de banali: o fată irlandeză - Felicia - venită la Birmingham pentru a-și căuta iubitul și un bărbat de vârsta a treia - Hilditch - șeful cantinei de la o mare uzină. Se naște sub ochii noștri un
Chintă regală by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/16581_a_17906]
-
reînnoit al receptării și interpretării operei poetului congener al lui Eminescu, pe actualitatea și viabilitatea mesajelor sale literare și existențiale". Chiar dacă obligativitatea de a scrie săptămînal a dat, inevitabil, un caracter oarecum aleatoriu însemnărilor (multe dintre ele țin de incidente întîmplătoare, de agenda culturală a momentului respectiv sau de dezbaterile din presa literară), există în publicistica lui Marin Mincu și cîteva preocupări constante: Eminescu, Călinescu, dezbaterile din Cenaclul "Euridice", deconspirarea imposturilor (supralicitărilor) din viața literară, punerea în situație delicată a celor
Bolile culturii în tranziție by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11854_a_13179]
-
confiscarea punctului de vedere, ci pentru un anume fel de "imprimare", în notele cît de ocazionale, a "nervurilor" marelui proiect. Așa cum sonetul, cu o terțină lăsată drept "concluzie" ori, poate, sentință e mult mai curînd măiestrie prin limitare decît talent întîmplător, scrierile lor fac proba unei "construcții" riguroase dar, totuși (sau tocmai de aceea...) fermecătoare. Odată netezite idiosincraziile, acutele, judecata critică pare un soi de pénéplaine: o cîmpie pe care se mai văd urmele munților de altădată. Abia acum pot începe
Critica în arabesc by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11859_a_13184]
-
se aseamănă cu un vast bâlci, în care totul e improvizat, totul trecător, nimic înființat de-a binele, nimic durabil (...) Faptul că la noi statul este aproape totul și societatea aproape nimica are o consecință foarte păgubitoare pentru cultivarea chiar întâmplătoare a artelor și literelor. E adevărat, după cum am spus, că, în loc de societate așezată și închegată, n-avem decât o lume de strânsură, care își schimbă în fiece zi fizionomia, care nu poate avea porniri mai presus de strict utilitare (...) Cu
Caragiale despre societatea română by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11954_a_13279]
-
care mizerabilii le-au săvârșit între 1944 și 1989, aproape o jumătate de veac, mai crâncenă decât vremea Fanarioților". Dar, cu toate acestea, crede împăcat autorul, "Cronica va rămâne și se va citi, și e un fel de minune neintenționată, întâmplătoare, datorită unei combinații de împrejurări ce s-au potrivit ca prin farmec". Opera lui Petru Dumitriu tinde, în mod natural și în bună măsură explicabil, să fie redusă sau simplificată păgubitor la Cronică de familie, întocmai cum opera lui Marin
Petru Dumitriu într-o ediție testamentară by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11977_a_13302]
-
Acasă > Manuscris > Cugetări > DOREL SCHOR - ZICERI (151/152) - PROVERBE COMBINATE & ÎNTÂMPLĂTOR Autor: Dorel Schor Publicat în: Ediția nr. 1551 din 31 martie 2015 Toate Articolele Autorului PROVERBE COMBINATE • Nu toți analfabeții erau șefi, dar toți șefii erau analfabeți. Tipii foarte activi nu pierd vremea cu ginditul. Ignorant e cel care nu
PROVERBE COMBINATE & ÎNTÂMPLĂTOR de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1551 din 31 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382675_a_384004]